BusinessMagazin

Tag: poluare

  • Oraşul în care se respiră cel mai prost aer din România. Surpriza majoră care a lăsat în urmă cu mult Bucureştiul şi Clujul

    Recent a fost lansat topul global, pentru anul precedent, al celor mai poluate oraşe din lume în care au fost incluse şi 7 oraşe şi o comună din România, faţă de peste 20 de oraşe, cât au fost în anul trecut, conform datelor de pe site-ul AirVisual.

    Oraşele româneşti incluse în topul privind gradul de poluare a aerului sunt: Iaşi, Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Măgurele, Botoşani, Baia Mare, dar şi comuna Brăniştea.

    Puteţi consulta AICI topul complet al celor mai poluate oraşe

    În ciuda aşteptărilor privind ocupantul locului unu în acest top, nu este Bucureştiul, un oraş în care sunt peste 1,2 milioane de maşini înmatriculate.

    Pe primul loc al acestui top se situează comuna Brănişte cu un nivel de poluare moderat (25.9 pentru 2019, cu o creştere substanţială faţă de anul 2018 când nivelul de poluare si situa la 16.8), urmat de Iaşi cu un nivel de poluare moderat (22. 4 în anul 2019, faţă de 27 pentru anul 2018).

    Bucureştiul se află abia pe locul trei, înregistrând un coefficient mediu de poluare de 18.4 pentru anul 2019, în scădere de la 20.3, cât se înregistra pentru anul 2018.

    Braşov cu un coeficient de poluare moderat (18 pentru anul 2019) esre urmat îndeaproape de

    Cluj-Napoca cu un nivel de poluare tot moderat (15.7 pentru anul 2019).

    Cele mai bine clasat oraş din acest top, aflat pe locul 8, este Baia Mare, care are un nivel de poluare bun situat la 11.9.

    Clasamentul a fost realizat luând în considerare particulele în suspensie din aer, care reprezintă un amestec complex de particule foarte mici şi picături de lichid. Pentru realizarea topului a fost luat drept referinţă indicatorul PM2.5.

    PM2.5 este în general considerat drept poluant cu impact major asupra sănătăţii tuturor poluanţilor atmosferici măsuraţi în mod obişnuit. Datorită dimensiunilor mici, PM2.5 este capabil să pătrundă adânc în sistemul respirator uman şi de acolo în întregul corp, provocând o gamă largă de efecte pe termen scurt şi lung asupra sănătăţii, conform AirVisual.

    În multe părţi ale Europei şi în S.U.A., principalii poluanţi atmosferici care prezintă importanţă sunt dioxidul de azot (NO2) şi ozonul, astfel încât numai PM2.5 nu oferă o imagine reprezentativă a calităţii aerului şi a riscurilor pentru sănătate în unele regiuni, conform realizatorilor topului.

    Citiţi AICI ediţia E-paper de miercuri

     

     

  • Lipsa de activitate pe străzile Bucureştiului cauzată de epidemie reduce la limite normale poluarea aerului din Capitală

    Lipsa de activitate în Bucureşti a redus nivelul de poluare din Capitală până la limitele admise, la doar două săptămâni după ce oraşul s-a confruntat cu cu niveluri record.

    Potrivit platformei aerlive.ro, arată că poluarea cu PM 2.5 (un praf fin amestecat cu substanţe) şi cea cu PM 10 (particule mari de praf), se situează în limitele admise.

    Astfel, nivelul de PM10 este de 7 micrograme/metru cub în zona Timpuri Noi, în contextul în care limita admisă este de 50 micrograme/ metru cub.

    În acelaşi timp, nivelul de particule PM 2,5 în zonă este de 6 micrograme/metru cub, faţă de o limită admisă de 25 micrograme/metru cub.

    Cum arată celelalte zone din Bucureşti:

    • Iuliu Maniu: PM 10 – 14ug/m3; PM 2.5 – 13 ug/m3
    • Libertăţii: PM10 – 15ug/m3; PM 2.5 – 13 ug/m3
    • Universitate: PM 10 – 11ug/m3; PM 2.5 – 10 ug/m3
    • Piaţa Sudului: PM 10 – 12ug/m3; PM 2.5 – 11 ug/m3
    • Piaţa Romană: PM 10 – 11ug/m3; PM 2.5 – 11 ug/m3
    • Băneasa Nord: PM 10 – 11ug/m3; PM 2.5 – 11 ug/m3

    Capitala depăşeşte în mod periculos de cele mai multe ori limitele de poluare în ceea ce priveşte calitatea aerului. În urmă cu doar două săptămâni au fost înregistrate valori chiar şi de 7-10 ori mai mari decât limitele admise.

     

     

     

     

  • Poluare record în Bucureşti: Concluziile verificărilor autorităţilor de mediu, efectuate în urma episodului de poluare de la începutul acestei luni

    Costel Alexe, ministrul Mediului, declara în urmă cu o săptămână, într-o conferinţă de presă, că toate staţiile pe care le deţine Ministerul Mediului au înregistrat duminică(1 martie 2020) noaptea depăşiri ale nivelului maxim admis de poluare. 

    „Aseară, la toate staţiile pe care le deţine Ministerul Mediului au fost înregistrate depăşiri: la Lacul Morii, de opt ori”, a spus Alexe, într-o conferinţă de presă organizată săptămâna trecută.

    La o săptămână distantaţă,  Ministrul Mediului, Costel Alexe a susţinut o conferinţă de presă care a avut ca temă fenomenul de poluare a aerului produs în municipiul Bucureşti, în perioada 01-02 martie. În această  conferintă au fost trasate primele concluzii ale verificărilor autorităţilor de mediu.

    ”Sâmbătă a fost un cumul de factori care a adus la valori ridicate de 8, de 9 sau chiar 10 ori mai mari ale valorilor poluanţilor la anumite staţii din cadrul Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului, acest episod de datorându-se inclusiv lipsei condiţiilor favorabile dispersiei poluanţilor din aerul Bucureştiului. În momentul de faţă consider că, dacă în Bucureşti am fi avut implementate măsurile din Planul Integrat de Calitate a Aerului, nu am fi avut poluare excesivă în ultima perioadă sau nu am fi avut acest caz izolat cu valori de 8-10 ori mai mari cum a fost cel de duminică spre luni. Dacă ne uităm la datele din Reţeaua Naţională a Calităţii Aeurlui observăm că, în acest an, şi în ianuarie şi în februarie, am mai avut astfel de cazuri, poate nu cu valori atât de ridicate, dar care nu s-au resimţit la nivelul Bucureştiului atât de pregant deoarece condiţiile meteo au favorizat dispersia acestor poluanţi”, a subliniat ministrul Costel Alexe.

    Ministrul Mediului a mai precizat că astfel de episoade de poluare nu ar fi fost posibile dacă măsurile din Planul Integrat de Calitate a Aerului ar fi fost îndeplinite, iar poluarea nu ar fi fost atât de gravă pentru Bucureşti şi pentru bucureşteni.

    Citiţi AICI comunicatul de presă integral

     

  • Culmea eficienţei în România: să ai trei instituţii de protecţia mediului, dar cu toate acestea să nu măsoare nimeni nivelul poluării

    În România există trei instituţii care se ocupă cu protecţia mediului, şi anume, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Garda Naţională de Mediu.

    Fiecare din cele trei instituţii are mii de angajaţi, dar poluarea aerului este măsurată de asociaţii independente. În momente de criză, precum depăşirea valorilor maxime admise ale poluării, toate cele trei instituţii sunt luate pe nepregătite.

    ANPM se ocupă  de implementarea prevederilor re­gu­lamen­tului de mediu şi este şi instituţia care aplică şi ra­por­tează starea naţională a mediului. Autoritatea de con­trol şi inspecţie este Garda Naţională de Mediu. Ministerul Mediului finanţează integral cele două instituţii aflate în subordinea sa.

    Fiecare dintre cele trei instituţii are conducere şi consi­lieri proprii, departamente administrative, direcţii de resur­se umane şi direcţii juridice. ANPM-ul are mai mulţi an­gajaţi la direcţia juridică şi de resurse umane (60) decât are la Direcţia Centru de evaluare a calităţii aerului (48). Viorel Toma, preşedintele ANPM, câştigă un salariu de 8.800 de lei pe lună, iar ministrul mediului Costel Alexe câştigă 10.000 lei, conform ultimelor declaraţii de avere.

    Garda Naţională de Mediu este o instituţie cu peste 900 de angajaţi, pe când Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului are în subordinea sa 42 de agenţii judeţene şi circa 1900 de salariaţi.

  • Efectele neaşteptate ale coronavirusului: imaginile NASA arată reducerea poluării în China

    Imaginile prin satelit au arătat o scădere dramatică a nivelului de poluare în China, ceea ce este „cel puţin parţial” din cauza încetinirii economice determinate de coronavirus, a anunţat agenţia spaţială americană NASA, citată de BBC. Hărţile agenţiei arată cum au scăzut nivelurile de dioxid de azot în acest an şi în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2019. Reducerea vine pe fondul scăderii activităţii în fabricile din China, pentru limitarea răspândirii virusului. Coronavirusul este prezent în peste 50 de ţări, dar marea majoritate a infecţiilor şi a deceselor sunt China. Agenţia spaţială a menţionat că scăderea nivelului de poluare a aerului a coincis cu restricţia impusă activităţilor de transport şi din fabrici, milioane de oameni intrând în carantină.

    „Este pentru prima dată când am văzut o cădere atât de dramatică, pe o zonă atât de largă, pentru un eveniment specific”, a declarat Fei Liu, un cercetător al calităţii aerului la Centrul de zbor spaţial Goddard, într-un comunicat.

    Ea a adăugat că a mai fost observată o scădere a nivelului de dioxid de azot în perioada recesiunii economice din 2008, dar reducerea a fost mai graduală. Nasa a menţionat că anul trecut reducerea poluării a fost efectul sărbătorilor de Anul Nou Lunar de la sfârşitul lunii ianuarie şi începutul lunii februarie.

    „În acest an, rata de reducere este mai semnificativă decât în ​​anii trecuţi şi a durat mai mult”, a spus Liu.

  • Ecosistemul din gunoi

    Pe aceste deşeuri, artista ataşează mici sculpturi pe care le pictează în culori vii, făcând să pară ca şi cum diverse plante şi vieţuitoare şi-au ales sticla sau recipientul drept casă, formând un mic ecosistem. Ideea pe care artista susţine că doreşte s-o transmită este cea a relaţiei dintre om şi natură, precum şi faptul că natura are capacitatea de regenerare dacă oamenii reduc poluarea. 

  • Taxa Oxigen. Analiştii cred că măsura este necesară pentru reducerea poluării, dar nu e clar cum vor fi folosiţi banii

    Nu este foarte clar încă cum vor fi folosiţi banii colectaţi din această taxă.

    Ciprian Gavriliu şi Elena Geageac, analişti fiscali în cadrul Deloitte România, analizează măsura.

    „Taxa în sine ar putea avea efect asupra reducerii poluării, dar în timp, cu condiţia ca banii colectaţi să fie utilizaţi exclusiv pentru implementarea altor măsuri în această direcţie. Deocamdată, însă, nu este foarte clar cum vor fi folosiţi banii colectaţi din taxa Oxigen. Construcţia de piste pentru biciclete, amenajarea de parcuri şi zone verzi, amenajarea de locuri de parcare pot fi astfel de opţiuni ce ar conduce la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a aerului.
    Şi, mai ales, să nu uităm că soluţia găsită de natură pentru transferarea carbonului din atmosferă în sol este procesul de fotosinteză”, consideră Ciprian Gavriliu, partener Servicii Fiscale, şi Elena Geageac, Senior Manager Taxe Directe, Deloitte România.

    Aceştia arată că traficul rutier este responsabil pentru mare parte din poluare, în condiţiile în care sunt peste 2 milioane de maşini în Capitală, însă este greu de estimat în ce măsură aplicarea noii reglementări va rezolva problema traficului în Bucureşti.

    „În privinţa poluării, mai apare o întrebare: este corectă taxarea pe normă de poluare (EuroN) sau ar trebui taxat consumul de carburant (amprenta de carbon)? Pentru că o maşină veche, cu care se circulă puţin, poluează mai puţin decât una nouă, cu care se circulă mai mult. (…)

    Adoptarea unor măsuri pentru reducerea intensităţii traficului rutier şi, implicit, a poluării cauzate de acesta, este mai mult decât necesară. Programul Oxigen poate fi considerat un început, însă, pentru a avea efectul scontat, trebuie să beneficieze şi de alte măsuri complementare. În plus, astfel de programe trebuie extinse la nivel naţional”, mai arată analiştii fiscali.

    Analiştii Deloitte arată că în Bucureşti sunt peste 600.000 de autoturisme cu norme de poluare sub Euro 4.

  • Volkswagen va plăti compensaţii de 830 milioane de euro în Germania, în scandalul emisiilor

    Producătorul auto german Volkswagen va plăti 830 milioane euro şoferilor germani, în scandalul emisiilor, după ce negocierile dintre Volkswagen şi asociaţia VZBV au eşuat. 

    Producătorul auto german Volkswagen a anunţat, sâmbătă, că va compensa proprietarii de maşini din Germania, pe fondul poluării excesive a motoarelor diesel, într-un acord care va costa compania 830 milioane de euro, informează Reuters.

    În 2015, firma a recunoscut utilizarea unui software al motorului care masca depăşirea nivelului de emisii poluante în cazul autovehiculelor cu motoare diesel, fapt care a atras o întreagă serie de acţiuni în instanţă, care au costat compania cel puţin 30 de miliarde de euro în amenzi.

    Oferta vine în ciuda unui eşec al discuţiilor dintre Volkswagen şi asociaţia consumatorilor VZBV pentru un acord pe această temă.

    Volkswagen a mai precizat că toţi clienţii care s-au întregistrat pentru a fi compensaţi în cadrul VZBV îşi vor primi banii.

    Compania a pledat vinovată pentru zeci de cazuri de încălcări ale emisiilor automobilelor pe motorină.

    11 milioane de automobile au instalat software-ul, care ar putea îmbunătăţi performanţa vehiculelor atunci când acestea sunt testate pentru emisii.

  • Firea îşi schimbă priorităţile: Anul 2020 lasă Catedrala Mântuirii Neamului fără bani de la bugetul de stat

    Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a prezentat, marţi, structura bugetului pentru anul acesta. Cea mai mare sumă, de peste 500 de milioane de euro merge la „Fluidizarea traficului” şi la „Combaterea poluării”, în timp ce pentru Catedrala Mânturii nu se alocă bani în acest an.

    „Pentru capitolul „Culte” am alocat anul acesta o sumă mică în comparaţie cu anii anteriori, din cauza restricţiilor bugetare, 10,4 milioane de lei, adică aproximativ două milioane de euro. Am discutat cu Patriarhia Română, cum să fie alocată această sumă, fiind una mai mică comparativ cu anii anteriori, şi practic ne-am sprijinit pentru întocmirea listei de priorităţi, ceea ce au considerat domniile lor să se realizeze în a acest an, am preluat şi noi ca atare.

    Prin urmare, veţi găsi o serie de biserici din Municipiul Bucureşti, care sunt monumente istorice şi care trebuie să fie reabilitate, consolidate, refăcute. Pratic, a fost o decizie de comun acord cu Patriarhia Română”, a declarat, marţi, Gabriela Firea.

    Gabriela Firea a prezentat marţi planul de Buget pentru 2020, iar potrivit acestuia, prioritare pentru Municipalitate sunt fluidizarea traficului şi combaterea poluării, pentru care se alocă suma de 518 milioane de euro.

    La Sănătate sunt prevăzute 100 de milioane de euro, în timp ce pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic se acordă 45 de milioane de euro.
    Pentru servicii puiblice la asistenţă socială – 115 milioane de euro, iar pentru servicii publice – 223 milioane de euro (aici intră şi modernizarea reţelei de Termoficare).

    De asemenea, Municipalitatea are de plătit credite de 184 de milioane de lei, precum şi titluri executorii din litigii în valoare de 122 de milioane de euro.
    Cultura va primi 153 de milioane de lei, iar pentru organizarea Campionatului European de Fotbal 2020 se alocă suma de 12,5 milioane de euro.

  • UPDATE:Alexe: Alte 10 oraşe din România trebuie să facă „planuri preventive” în ce priveşte poluarea

    Ministrul Mediului, Cosel Alexe, a declarat, luni, că 10 oraşe din România trebuie să facă planuri preventive în ceea ce priveşte reducerea nivelului de poluare, la recomandarea instituţiilor europene, pentru a se evita o eventuală procedură de infringement.

    Potrivit ministrului Mediului, cele 10 oraşe care trebuie să facă planuri pentru în ceea ce priveşte reducerea poluării sunt: Craiova, Cluj, Timişoara, Constanţa, Brăila, Turnu Măgurele, Galaţi, Bacău, Ploieşti şi Piteşti.

    „Aş vrea să vă spun că, analizând datele, voi avea discuţii şi voi începe procedurile cu celelalte zece municipalităţi din România care au obligaţia să realizeze aceste proiecte privind calitatea aerului, pentru că este important pentru noi să avem o cât mai bună stare de sănătate a populaţiei în aceste aglomerări urbane, să prevenim şi, evident, să avem date pe care să le furnizăm opiniei publice. Ar fi trist ca România să înceapă iarăşi o corespondenţă cu Comisia Europeană pe proceduri de pre-infringement sau infringement pe calitatea aerului cu alte aşezări urbane din România”, a spus, luni, Alexe.

    De altfel, ministrul Mediului a convocat luni reprezentanţii celor trei municipii care au probleme privind calitatea aerului şi se află sub monitorizarea Comisiei Europene, fiind vorba de Bucureşti, Iaşi şi Braşov. La ora 12.30 este aşteptată la întâlnire Gabriela Firea, primarul Bucureştiului, cu care Alexe a avut dispute aprinse pe tema calităţii aerului din Capitală.

    „Din păcate, în ultimii ani poluarea aerului în Bucureşti a fost din ce în ce mai mare şi mai alarmantă. Deşi aveam la Bucureşti un plan de măsuri el nu este implementat aşa cum ar trebui. Dacă ar fi implementat aşa cum ar trebui, nu mai aveam atât de multe zile cu valori ridicate sau depăşiri în fiecare an. Primăria Capitalei, având în vedere că este astăzi în procedură de contencios cu Comisia Europeană şi din păcate nu a reuşit ani la rând să convingă Comisia că situaţia se îmbunătăţeşte, suntem astăzi în situaţia în care doar aşteptăm verdictul. Nici măcar nu am mai dat voie României să se apere în faţa Comisiei Europene, aşteptăm din moment în moment verdictul, care va însemna pentru România o amendă de între 100.000 şi 400.000 de euro până vom reuşi să ajungem să avem zile fără depăşiri”, a declarat recent ministrul Costel Alexe.

    Alexe a mai precizat, luni, că va solicita Institutului de Snătate Publică un raport pentru a se vedea în ce măsură poluarea afectează sănătatea populaţiei.