BusinessMagazin

Tag: politica

  • Agenţii FBI au colectat documente secrete de la reşedinţa lui Donald Trump

    Agenţii Biroului Federal de Investigaţii (FBI) au depistat documente secrete în reşedinţa fostului preşedinte american Donald Trump, în cadrul unei anchete privind potenţiala încălcare a legilor privind spionajul şi deţinerea neautorizată de materiale clasificate.

    Documentele colectate din reşedinţa lui Donald Trump din Mar-a-Lago (Florida) au caracter ultrasecret şi pot fi vizualizate doar în sedii securizate ale agenţiilor guvernamentale, potrivit unei copii a mandatului de percheziţie obţinută de cotidianul The New York Times.

    Agenţii federali care au efectuat percheziţia în reşedinţa lui Donald Trump au acţionat în baza unui mandat emis pentru investigarea unor potenţiale infracţiuni comise prin încălcarea Legii privind Spionajul, care interzice deţinerea neautorizată de informaţii despre securitatea naţională ce pot afecta Statele Unite şi pot ajuta un adversar străin. De asemenea, sunt suspectate încălcări ale unei legi federale care interzice ascunderea unui document sau obstrucţionarea unei anchete guvernamentale, precum şi un regulament care interzice mutarea neautorizată de materiale guvernamentale.

    Un judecător federal a autorizat publicarea mandatului în baza căruia a fost efectuată percheziţia în locuinţa lui Donald Trump. Agenţii FBI au colectat 11 seturi de documente secrete din reşedinţa lui Donald Trump, conform agenţiei The Associated Press. Sunt documente care conţin inclusiv “informaţii sensibile structurate pe categorii”, care, în cazul publicării, pot afecta “în mod excepţional de grav” interesele Statelor Unite.

    De asemenea, au fost depistate documente prezidenţiale referitoare la ordonanţa de graţiere a lui Roger Trump, un aliat al lui Donald Trump, precum şi informaţii despre preşedintele Franţei. Au fost colectate şi fotografii, o notă scrisă de mână, documente secrete şi confidenţiale.

    Donald Trump a cerut publicarea imediată a mandatului în virtutea căruia a fost efectuată percheziţia la reşedinţa sa din statul Florida. “Publicaţi documentele acum! Nu doar că nu mă opun publicării documentelor referitoare la operaţiunea neamericană, care nu a respectat drepturile şi nu a fost necesară, efectuată în casa mea din Mar-a-Lago, Palm Beach, Florida, ci încurajez publicarea imediată a documentelor”, a declarat Trump, potrivit postului Fox News. Trump a catalogat drept o “farsă” informaţia publicată de cotidianul The Washington Post privind căutarea de către FBI a unor documente clasificate despre arme nucleare.

    “Tema documentelor despre arme nucleare este o farsă şi sunt implicaţi aceiaşi oameni corupţi. De ce nu a permis FBI percheziţia în reşedinţa din Mar-a-Lago în prezenţa avocaţilor noştri şi a altor oameni?”, a declarat Donald Trump.

    Anterior, Donald Trump a sugerat, miercuri, că agenţii FBI ar fi putut planta probe împotriva sa în timpul percheziţiei şi crede că preşedintele Joseph Biden a ştiut de operaţiune, deşi Casa Albă a negat acest lucru. “Li s-a cerut tuturor să plece din incintă, au vrut să fie lăsaţi singuri, fără martori care să vadă ce fac, ce iau şi sper că nu au plantat probe. De ce au insistat vehement să nu fie nimeni care să îi supravegheze, să plece toată lumea? Obama şi Clinton nu au fost vizaţi deloc de astfel de percheziţii, în pofida disputelor majore”, a afirmat Donald Trump.

    Numeroşi politicieni republicani, inclusiv fostul vicepreşedinte Mike Pence, au criticat descinderea FBI la reşedinţa lui Trump. Casa Albă susţine că preşedintele Biden a aflat “din relatările publice” despre percheziţii.

    Procurorul general al Statelor Unite, Merrick Garland, a declarat, joi seară, că, deşi nu a fost o decizie “uşoară”, el a aprobat personal mandatul de percheziţie la reşedinţa fostului preşedinte Donald Trump.

  • Olaf Scholz anunţă măsuri sociale suplimentare pentru atenuarea efectelor majorării preţurilor

    “Cetăţenii trebuie să ştie că nu vor fi lăsaţi singuri. Va fi adoptat un nou pachet de măsuri sociale”, a declarat Olaf Scholz, într-o conferinţă de presă.

    “Vom face totul pentru a ajuta cetăţenii să depăşească această perioadă dificilă”, a subliniat Olaf Scholz.

    Guvernul de la Berlin intenţionează să adopte măsuri de sprijin pentru plata utilităţilor, dar Scholz nu a oferit detalii despre proiect.

    Ministrul Finanţelor, Christian Lindner, a anunţat marţi facilităţi fiscale pentru anumite categorii de cetăţeni, un plan pe care cancelarul Olaf Scholz l-a catalogat “foarte, foarte util”.

  • Agenţi FBI au descins la reşedinţa lui Donald Trump din Mar-a-Lago, Florida -2-

    “După ce am colaborat şi am cooperat cu agenţiile guvernamentale relevante, acest raid neanunţat în casa mea nu era necesar şi nici adecvat. Acestea sunt vremuri întunecate pentru naţiunea noastră, în condiţiile în care frumoasa mea casă din Mar-A-Lago, în Palm Beach, Florida, este în prezent asediată, vizată de un raid şi ocupată de un grup mare de agenţi FBI. Nu i s-a mai întâmplat aşa ceva până acum unui preşedinte al Statelor Unite”, a declarat Donald Trump, citat de agenţia The Associated Press.

    Acţiunea, pe care FBI şi Departamentul Justiţiei nu au confirmat-o oficial deocamdată, marchează o escaladare dramatică în monitorizarea lui Donald Trump de către autorităţi şi intervine în contextul în care se pregăteşte pentru a candida din nou pentru funcţia de preşedinte. Percheziţia nu înseamnă neapărat că Donald Trump este suspectat de vreo faptă penală sau că va fi pus sub acuzare. În acest sens, oficialii federali vor trebui să prezinte dovezi că a fost comisă o infracţiune.

    Un oficial judiciar a declarat, sub protecţia anonimatului, că agenţii FBI au verificat dacă Donald Trump avea documente prezidenţiale suplimentare în reşedinţă sau documente clasificate din timpul mandatului prezidenţial. Agenţii FBI au verificat cel puţin un seif din reşedinţă.

  • Schröder poate rămâne membru al SPD, întrucât nu a încălcat nicio regulă prin contactele cu Rusia

    “Comisia de disciplină a SPD din regiunea Hanovra a decis că fostul cancelar Gerhard Schröder nu a comis nicio încălcare a regulamentului de partid”, a anunţat luni organismul din cadrul Partidului Social-Democrat, aflat la guvernare în Germania. Decizia poate fi contestată în termen de două săptămâni.

    Mai mulţi membri ai SPD au cerut o acţiune disciplinară împotriva lui Gerhard Schröder, din cauza colaborării cu firme din Rusia şi a apropierii de preşedintele Vladimir Putin.

    Gerhard Schröder a anunţat în luna mai retragerea din funcţia de preşedinte al Consiliului de supraveghere al companiei ruse Rosneft, în contextul în care o comisie parlamentară germană i-a retras unele privilegii. Comisia pentru Buget a Bundestagului, Camera inferioară a Parlamentului de la Berlin, i-a retras unele privilegii fostului cancelar. Biroul din Bundestag al lui Gerhard Schröder va fi închis temporar, însă fostul cancelar, în vârstă de 78 de ani, va primi în continuare pensie specială şi va beneficia de protecţie.

  • Toţi banii din lume nu sunt suficienţi să îi mai salveaze: Miliardarii chinezi şi-au pierdut ruta preferată de scăpare către Europa şi au rămas blocaţi, căzând pradă lockdown-urilor, tensiunilor politice şi regimului de la Beijing

    Pentru super-bogaţii Chinei care doreau să fugă de blocajele cauzate de pandemie şi de tensiunile politice ale guvernului, Portugalia era destinaţia perfectă, cunoscută pentru stilul de viaţă accesibil şi mai ales pentru celebrele „vize de aur”, care dau acces investitorilor chinezi la cetăţenie europeană pentru doar 350.000 de euro, scrie Bloomberg.

    Această combinaţie de facilităţi oferită de Portugalia a atras în ultimii ani ca un magnet mii de miliardari chinezi, care au adus nu mai puţin de un miliard de dolari pe an ţării, vârful investiţiilor fiind atins în 2014.

    Opt ani mai târziu valul de miliardari chinezi care luau cu asalt ţara pare că s-a blocat. Problema nu are legătură cu cererea, pentru că potrivit datelor din ce în ce mai mulţi super-bogaţi vor să părăsească China sau au un plan pregătit în acest scop. Numai în 2021 10.000 de super-bogaţi căutau să iasă din China şi odată cu ei cel puţin 48 de miliarde de dolari. În trecut, aceştia puteau folosi ca portiţă de scăpare vizele de aur, dar oportunitatea s-a evaporat.

    În prezent, chinezii care vor să plece cu miliardele de dolari din China se lovesc de restricţii create atât de guvernul chinez cât şi de restricţiile europene. UE s-a pronunţat din ce în ce mai agresiv împotriva programelor de rezidenţă şi cetăţenie oferite prin intermediul investiţiilor. Momentan 10 state membre oferă astfel de facilităţi, iar ţări precum Cipru sau Malta au renunţat la proiectele lor privind vizele de aur, după ce au fost examinate de oficialii europeni.

    În cazul Portugaliei, procesul presupune un interviu în persoană pentru obţinerea vizei, însă restricţiile de călătorie impuse de China pe fondul pandemiei au făcut acest proces aproape imposibil de realizat pentru oricine vrea să părăsească ţara.

    Pentru miliardarii chinezi asta înseamnă că opţiunile lor de refugiu din calea propriului guvern sunt din ce în ce mai puţine, iar pe liderii de afaceri şi brokerii imobiliari din Portugalia blocajul îi lasă fără o sursă importantă de investiţii străine.

    „Foarte mulţi investitori chinezi au venit cu bani aici după ce am lansat programul vizelor şi au început să lucreze alături de noi”, a declarat Bernardo Mendia, secretar general al Camerei de Comerţ şi Industrie pentru Portugalia şi China.

    Magnaţii chinezi au băgat bani grei în ţară, ajungând să investească în companii energetice, medicale, de construcţie şi aviaţie. Cifrele oficiale arată că Portugalia a acordat aproape 10.000 de paşapoarte de aur începând din 2012, iar majoritatea au ajuns la cetăţeni chinezi.

    În prezent, doar 16% din solicitanţii acceptaţi provin din China, în scădere cu 81% faţă de vârful din 2014.

    „Vizele de aur sunt extrem de importante, pentru că au ajutat foarte mult economia. Este un instrument fantastic pentru că oferă acces la o investiţie sigură cu un randament ridicat”, a declarat  Alexandra Victoria-Bonte, co-fondator al One Stop Properties din Lisabona.

    Noile restricţii şi întârzierile în materie de vize se traduc pentru Portugalia în pierderea unei surse importantă de bani, care au transformat radical ţara şi au contribuit semnificativ la dezvoltarea economică.

  • Opinie Dragoş Damian: Marcel Ciolacu a făcut gestul politic suprem – a pus pe masă sustinerea pentru ORICINE la Preşedinţia României. O provocare pentru mediul de afaceri, să propună un candidat solid care să conducă România pâna în 2034

    Firme de consultanta. Giganti din domeniul energiei. Big Pharma. Companii de chimie, de constructii, de mancare, de bunuri de larg consum, de informatii si telecomunicatii. HORECA. Desigur, bancile. Toti au lideri care, chiar foarte frecvent, apar in presa si ne explica cum si mai ales de ce trebuie condusa Romania intr-un mod sau altul.

    Sunt partenerii care stau la masa cu ministrii si le dau documente pentru a formula legi necesare.  

    Coalitii, institute, asociatii, patronate, confederatii, camere de comert si industrie, zeci de combinatii de companii care sfatuiesc Guvernul, Parlamentul si Presedintia despre cum trebuie condusa Romania in aceste vremuri tulburi.

    Toate organizeaza cu regularitate mese rotunde si grupuri de lucru la care invita membrii Guvernului, Parlamentului, Presedintiei, sa isi dea cu parerea despre buna guvernare a Romaniei. Unele dezbateri sunt deschise, altele in schimb au “taxa de acces” de peste 10 mii Euro, si oricum unii jucatori sunt indezirabili, nu sunt primiti la discutii indiferent de cat sunt pregatititi sa cotizeze. Alte dezbateri sunt de-a dreptul ascunse de ochii privitorilor si afli apoi ca un domeniu beneficiaza de cine stie de facilitati fiscale, fara a fi neaparat un domeniu strategic si fara a se fi facut vreun studiu de impact.

    Asadar, daca mediul de afaceri este atat de priceput ar trebui sa raspunda provocarii lansate de seful celui mai mare partid din Romania si sa gaseasca un candidat care sa conduca Romania pana cel putin in 2029, ideal pana in 2034. Prin 2035, daca ne luam dupa unele proiectii Eurostat, Romania ar trebui sa devina a saptea, daca nu chiar a sasea cea mai mare putere economica a Uniunii Europene.

    Problemele de politica externa ale campaniei electorale din 2024 sunt relativ clare inca de pe acum. Nu banii lipsesc Romaniei, ci mai degraba decizii legate de care parte a gigantilor sa stea in ordinea geopolitica care se recreaza, fortarea adoptarii unor reglementari europene aflate in vadita contradictie cu interesul national, absorbtia refugiatilor ucrainieni, emergenta extremismului politic in Uniunea Europeana, stagflatia si, noile intrate, penuriile de energie si mancare.

    Problemele sociale, economice si financiare ale Romaniei vor fi aceleasi, Euro da / nu, lipsa oricaror strategii de industrie de prelucrare si lanturi de aprovizionare (de fapt Romania continua frenezia de inchidere de fabrici), evaziunea fiscala, munca la negru, brain-drain-ul de neoprit, disparitia din tara a 5-6 milioane de romani si ca atare, un deficit de 500 mii de muncitori care trebuie adusi din pietele asiatice, asteptata implozie a sistemului de pensii, traitul pe datorie si pe pomana, ruralul ancorat in anii ’80 si, nu ultimele pe lista, sisteme publice – educatie, sanatate, infrastructura, administratie – la pamant, si tinute acolo de grupuri bine organizate (apropos, sprijinite de mediul de afaceri).

    Ca o remarca trista, dintre toate sistemele publice – si asta este cel mai grav lucru daca vine vorba de viitorul Romaniei – niciodata invatamanatul si sanatatea nu au stat atat de prost intr-o tara europeana, toate statisticile arata performantele jalnice cele doua sisteme publice. Nici o legatura cu nevoile si pretentiile romanilor si principalul motiv pentru care familii intregi continua sa plece din tara.

    Cea mai mare speranta a romanilor naivi, care cred in Romania, este ca in 2024 sa nu mai trebuiasca sa voteze raul cel mai mic, ci sa aiba in fata doi candidati atat de buni incat alegerea sa fie foarte grea.

    Provocarea lui Marcel Ciolacu – gest de abilitate politica ar spune unii, altii ar comenta ca nu exista, deocamdata, optiuni interne – este pe masa, CV-urile se depun la sediul de pe Kiseleff. Sunt curios daca exista “balls” – regret folosirea dictionarului urban, dar ajuta la economia de cuvinte – la una sau mai mult personalitati notorii din mediul de afaceri sa iasa din zona de confort, sa accepte provocarea si sa candideze la Presedintia Romaniei in 2024.

     

     

     

     

     

  • BREAKING. Europa se afundă într-o criză fără sfârşit: După războiul din Ucraina şi criza gazelor, acum urmează criza politică din Italia, unde premierul Mario Draghi a demisionat. Bursa de la Milano scade accelerat

    ORA 11:45 – Bursa e la Milano scade accelerat. Indicele FTSE MIB al bursei italiene înregistrează o scădere de 2,49% după decizia lui Mario Draghi de a-şi depune demisia şi a arunca a treia economie a zonei euro înspre alegeri anticipate, conform MarketWatch. 

    ORA 11:20 – Premierul Italiei, Mario Draghi, şi-a prezentat demisia, joi dimineaţă, cu ocazia întâlnirii cu preşedintele Sergio Mattarella, dar va rămâne la conducerea Guvernului interimar până la organizarea alegerilor parlamentare anticipate, în septembrie sau octombrie.

    Premierul tehnocrat Mario Draghi s-a prezentat joi dimineaţă în Camera Deputaţilor, unde era programat un vot de încredere pentru Guvernul său, dar a cerut suspendarea şedinţei.

    “În contextul votului de aseară din Senat, cer suspendarea şedinţei pentru a merge la preşedintele Republicii să îl anunţ decizia mea”, a declarat Mario Draghi în Camera Deputaţilor.

    Imediat după acest anunţ, Mario Draghi a mers la Palatul Quirinale şi l-a anunţat pe preşedintele Sergio Mattarella că demisionează, informează agenţia ANSA. Acum, Draghi are o întrevedere cu preşedintele Senatului, Elisabetta Casellati.

    Conform cotidianului La Repubblica, Mario Draghi i-a semnalat preşedintelui Sergio Mattarella intenţia de a rămâne prim-ministru interimar până la organizarea alegerilor parlamentare anticipate, la sfârşitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie, şi până la formarea viitorului Cabinet guvernamental.

    Preşedintele Sergio Mattarella probabil va organiza consultări cu partidele parlamentare, va analiza situaţia politică şi va decide dacă poate fi format un nou guvern în actuala legislatură sau sunt necesare alegeri parlamentare anticipate.

    Premierul tehnocrat Mario Draghi obţinuse, miercuri seară, votul de încredere al Senatului, dar fără susţinerea Mişcării Cinci Stele (M5S, stânga, populistă), a formaţiunii de extremă-dreapta Liga, condusă de Matteo Salvini, şi a partidului Forza Italia (centru-dreapta), condus de fostul prim-ministru Silvio Berlusconi.

    “Ceea ce s-a întâmplat este o nebunie, este Parlamentul împotriva Italiei”, a comentat fostul premier Enrico Letta, liderul Partidului Democrat (centru-stânga), care continuă să susţină actualul guvern.

    “Partidele Liga, Forza Italia şi Mişcarea Cinci Stele şi-au asumat o responsabilitate gravă, o opţiune care va genera un preţ enorm pentru ţară”, a declarat, la rândul său, deputatul Matteo Orfini, din cadrul Partidului Democrat.

    Mario Draghi anunţase de săptămâna trecută că va demisiona după ce Mişcarea Cinci Stele (M5S), principala forţă a coaliţiei de uniune naţională, a refuzat să participe la un vot de încredere în Parlament pe tema unor măsuri sociale. La insistenţele preşedintelui Sergio Mattarella, Mario Draghi a revenit în Parlament pentru a cere un vot de încredere. Însă Mario Draghi a decis să ceară vot de încredere în Parlament doar asupra unei rezoluţii privind continuarea funcţionării actualului Cabinet guvernamental, fără a accepta remanierea. În acest context, formaţiunile Liga (extremă-dreapta) şi Forza Italia (centru-dreapta) au părăsit sala Senatului în momentul votului.

  • Macron spune că îşi asumă acţiunile care au permis intrarea Uber pe piaţa transporturilor din Franţa

    “Dacă ar fi să fac din nou, aş face din nou. Trebuie să luptăm prin toate mijloacele împotriva şomajului masiv. Îmi asum în mod absolut că m-am întâlnit cu directori de companii străine. Sunt mândru de acest lucru. Dacă s-au creat locuri de muncă în Franţa, sunt mândru şi voi face din nou mâine şi poimâine”, a afirmat Emmanuel Macron, potrivit postului BFMTV.

    Un membru al Parlamentului Franţei cere crearea unei comisii speciale pentru investigarea presupusei implicări a preşedintelui Emmanuel Macron în acţiunile de susţinere a companiei de transport urban Uber.

    Deputatul Alexis Corbière, membru al formaţiunii de stânga Franţa Nesupusă, cere crearea unei comisii de anchetă “pentru a obţine claritate” asupra acestei chestiuni. “Cred că este necesară o astfel de comisie, cred că necesitatea este enormă”, a declarat Alexis Corbière.

    Documente secrete obţinute de cotidianul The Guardian şi analizate alături de Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţii (International Consortium of Investigative Journalists) şi de alte companii media, inclusiv BBC Panorama, evidenţiază activităţile intense de lobby ale companiei americane de transport urban Uber Technologies, Inc. şi susţinerea de care a beneficiat din partea unor lideri politici, printre care se numără Emmanuel Macron, fost ministru al Economiei devenit preşedinte al Franţei, şi Neelie Kroes, fost comisar al Uniunii Europene pentru Agenda Digitală.

    Cele aproximativ 124.000 de documente analizate, inclusiv 83.000 de emailuri şi 1.000 de stenograme ale conversaţiilor, din perioda 2013-2017, evidenţiază activităţi de lobby în valoare de 90 de milioane de dolari anual pentru a obţine susţinerea politicienilor europeni cu obiectivul perturbării serviciilor clasice de taxi din Europa şi al înlocuirii acestora. Documentele provin din perioada în care compania Uber era condusă de directorul general Travis Kalanick, forţat să demisioneze în 2017.

    Emmanuel Macron nu credea că UberPop, numele filialei din Franţa a companiei, avea vreun viitor, dar a acceptat să colaboreze pentru a modifica legislaţia de profil. “Funcţia lui l-a condus în mod natural la întâlniri şi la interacţiuni cu multe companii implicate în modificările fundamentale produse în acei ani în sectorul serviciilor, care au trebuit facilitate prin deblocarea unor obstacole administrative şi de reglementare”, a declarat un purtătorul de cuvânt al lui Emmanuel Macron.

  • Opoziţia laburistă britanică pregăteşte moţiune de cenzură contra premierului interimar Boris Johnson

    Partidul Laburist din Marea Britanie, aflat în opoziţie, a anunţat că va depune o moţiune de cenzură în Parlament pentru a-l forţa pe premierul interimar Boris Johnson să se retragă imediat de la putere şi pentru a declanşa alegeri legislative anticipate.

    Deşi a demisionat săptămâna trecută de la conducerea Partidului Conservator, Boris Johnson este premier interimar până la alegerea noului lider al formaţiunii de centru-dreapta. Scrutinul intern pentru desemnarea liderului Partidului Conservator este programat în septembrie. Însă opoziţia laburistă intenţionează să depună marţi o moţiune de cenzură în Parlament, care va fi dezbătută miercuri.

    “Este intolerabil pentru întreaga ţară ca Boris Johnson să fie premier interimar după ce a fost forţat să demisioneze. Partidul Conservator a stabilit că premierul nu este potrivit pentru funcţie, ceea ce era evident de foarte, foarte mult timp. Pleacă pentru că propriul lui partid a stabilit că nu este de încredere. Nu îl pot lăsa în funcţie săptămâni întregi”, a declarat liderul Partidului Laburist (centru-stânga, opoziţie), sir Keir Starmer, citat de postul de televiziune Sky News.

    “Aceasta este ultima oportunitate de a-l da afară pe Boris Johnson de la Downing Street înainte de încheierea sesiunii parlamentare. Boris Johnson trebuie să plece acum şi sper că Partidul Conservator va fi de acord cu noi. Cred că toată ţara îşi dă seama că Boris Johnson nu mai are deloc integritate şi onestitate. Cred că a venit momentul să plece”, a declarat James Murray, ministru al Trezoreriei în Guvernul din umbră format de opoziţia laburistă.

    Partidul Conservator din Marea Britanie ezită să accepte înlăturarea rapidă de la conducerea Guvernului interimar a premierului demisionar Boris Johnson printr-o moţiune de cenzură, deoarece riscă să piardă un eventual scrutin parlamentar anticipat şi să ajungă în opoziţie. Deşi mulţi membri ai Partidului Conservator au cerut ca premierul demisionar Boris Johnson să nu mai rămână niciun moment la putere, Partidul Conservator a părut să accepte situaţia şi să permită rămânerea acestuia la putere până la desemnarea succesorului.

    Liderii Partidului Conservator încearcă să evite cu orice preţ convocarea scrutinului parlamentar anticipat, deoarece riscă ajungerea în opoziţie. Sondaje de opinie citate de postul de televiziune Sky News arată că Partidul Laburist (centru-stânga) este creditat cu 40,6% din intenţiile de vot, Partidul Conservator (centru-dreapta) este la nivelul de 32,1%, Partidul Liberal-Democrat (social-liberal) are o popularitate de 12,8%, Partidul Verzilor (ecologist) are o cotă electorală de 4,6%, iar formaţiunea naţionalistă regională Partidul Naţional Scoţian (SNP) este creditată cu 4,0%.

  • Boris Johnson demisionează, dar vrea să conducă Guvernul interimar

    Boris Johnson a anunţat, joi, că a decis să demisioneze din funcţia de prim-ministru şi de lider al Partidului Conservator, dar vrea să conducă până în toamnă Guvernul interimar şi a numit o echipă guvernamentală de tranziţie, ceea ce ar putea declanşa noi proceduri pentru înlăturarea de la putere.

    “Este clar acum că voinţa grupului parlamentar al Partidului Conservator este să fie ales un nou lider al partidului şi, prin urmare, a unui nou prim-ministru. Şi sunt de acord cu liderul grupului nostru parlamentar că procesul de alegere a noului lider trebuie să înceapă acum. Programul va fi anunţat săptămâna viitoare, iar eu am nunit astăzi un Cabinet care să funcţioneze, la fel ca şi mine, până va fi ales un nou lider”, a declarat Boris Johnson, conform agenţiei MEDIAFAX, într-un discurs rostit de la Downing Street.

    “Vreau să le spun milioanelor de oameni care au votat pentru noi în 2019, dintre care mulţi au votat pentru prima dată cu Partidul Conservator, că le mulţumesc pentru acest mandat incredibil, cea mai largă majoritate conservatoare de după anul 1987, cea mai mare pondere a voturilor de după 1979”, a continuat Boris Johnson.

    “Iar motivul pentru care m-am luptat atât de mult în ultimele zile pentru a continua să furnizez personal rezultate în baza acestui mandat a fost nu doar pentru că am vrut să fac acest lucru lucru, ci pentru că am simţit că a fost sarcina mea, datoria mea, obligaţia mea faţă de dumneavoastră de a continua să facem ceea ce am promis în 2019”, a subliniat Boris Johnson.

    Înainte de a demisiona, premierul Boris Johnson a numit un Guvern de tranziţie care ar urma să conducă Marea Britanie până când va fi ales noul lider al Partidului Conservator, probabil în toamnă. Greg Clark a fost numit în funcţia de ministru al Egalităţii între Comunităţi, în locul lui Michael Gove, care a fost demis miercuri seară. Shailesh Vara a fost numită ministru pentru Irlanda de Nord, iar Robert Buckland, ministru pentru Ţara Galilor. James Cleverly a fost numit în funcţia de ministru al Educaţiei.

    Keir Starmer, liderul Partidului Laburist, a declarat că ar putea iniţia o moţiune de cenzură pentru a obţine demiterea imediată a premierului Boris Johnson. “Propriul partid al lui Boris Johnson a stabilit că este inadecvat pentru a fi prim-ministru. Nu au cum să îl lase să genereze probleme pentru ţară în următoarele câteva luni. Este evident că este nepotrivit pentru a fi prim-ministru”, a declarat Keir Starmer, citat de BBC.

    Mulţi politicieni din Partidul Conservator au semnalat că nu sunt de acord ca Boris Johnson să conducă Guvernul interimar, astfel că este posibil să fie lansată o procedură de înlocuire.

    Zeci de membri ai Guvernului de la Londra, în principal secretari de stat, demisionaseră în ultimele 48 de ore pentru a intensifica presiunile în sensul retragerii premierului Boris Johnson.

    Premierul Boris Johnson obţinuse cu greu un vot de încredere în Partidul Conservator în iunie, pe fondul criticilor privind organizarea unor petreceri în birouri guvernamentale, în timpul pandemiei, prin încălcarea regulilor antiepidemice. În ultimele zile, presiunile s-au intensificat, în condiţiile în care Boris Johnson era acuzat că l-a promovat pe deputatul Chris Pincher în funcţia de adjunct al grupului parlamentar conservator, deşi acesta este vizat de o anchetă privind presupuse agresiuni sexuale. În plus, miercuri, în cursul audierii în Parlament, premierul Boris Johnson a părut să confirme că în 2018, în timp ce era ministru de Externe, s-a întâlnit singur, fără a fi însoţit de alţi oficiali, cu Alexander Lebedev, un fost agent KGB care are legături cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi care este proprietarul publicaţiilor The Evening Standard şi The Independent.

    Seria demisiilor a început marţi seară, când au anunţat că se retrag ministrul Sănătăţii, Sajid Javid, şi ministrul de Finanţe, Rishi Sunak, după care au urmat zeci de oficiali guvernamentali, în principal secretari de stat. Boris Johnson l-a demis miercuri seară pe Michael Gove, un membru influent al Partidului Conservator (centru-dreapta), din funcţia de ministru al Egalităţii între Comunităţi. Decizia de a-l demite pe Michael Gove a fost anunţată în timp ce o delegaţie de miniştri era la biroul lui Boris Johnson pentru a-i cere să demisioneze.