BusinessMagazin

Tag: plastic

  • Ultimul paradis virgin al Australiei, împânzit de 414 milioane de bucăţi de plastic

    Studiul, publicat joi în revista Scientific Reports, a constatat că teritoriul care aparţine Australiei a fost acoperit cu 238 de tone de material plastic, în ciuda faptului că este casa a aproximativ 500 de persoane.

    Grupul de 27 de insule, care sunt în mare parte nelocuite – care sunt de 2.750 km de Perth – sunt prezentate turiştilor ca fiind ” ultimul paradis virgin al Australiei”.

    O mare parte a gunoiului erau aticole destinate consumului de unică folosinţă, cum ar fi capace de sticlă, paie, pantofi şi sandale, a declarat ecologistul Jennifer Lavers, de la Universitatea ecologică din Tasmania, care a condus studiul.

    “Poluarea cu plastic este acum omniprezentă în oceanele noastre, iar insulele îndepărtate sunt un loc ideal pentru a obţine o imagine obiectivă a volumului de resturi de plastic care înconjoară acum globul”, a scris Lavers într-un comunicat de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce fac brandurile de fashion ca să lupte împotriva fenomenului deşeurilor de plastic din oceane

    Printre acestea se numără producători de costume de baie ca Riz Boardshorts, Passenger Clothing şi Naeco, care utilizează sticle de plastic, ori casa de modă Ralph Lauren, care a lansat recent o gamă de tricouri de polo, Earth Polo, confecţionate dintr-un material asemănător bumbacului, dar obţinut tot din sticle de plastic.

    La rândul său, producătorul elveţian de ceasuri Breitling a lansat un model de ceas a cărui curea este confecţionată din deşeuri de nailon provenit de la plasele de pescuit.

  • Mutare istorică: A doua ţară din lume care interzice pungile de plastic de unică folosinţă

    Statul american New York este pe cale să devină al doilea stat din SUA şi din lume care interzice pungile de plastic de unică folosinţă, potrivt CNN.

    Interdicţia ar putea începe încă din luna martie a anului viitor şi ar face parte din înţelegerea pe buget pe care guvernatorul Andrew Cuomo şi liderii legislativi ai statului au anunţat că au încheiat-o la finalul lunii martie.

    Senatorul democrat Todd Kaminsky a declarat pentru o publicaţie afiliată CNN că aceasta era o lege mult aşteptată.

    „În fiecare an sunt miliarde şi miliarde de pungi care sunt aruncate după o singură utilizare. Durata medie de utilizare a unei pungi de plastic este de 12 minute”, spune Kaminsky.

    California a fost primul stat care a interzis pungile de plastic de unică folosinţă.

  • Cele mai responsabile companii din România: Coca-Cola HBC – Ziua Voluntarilor Mici

    Motivaţie

    În 2015, având drept partener ONG-ul Tăşuleasa Social, Coca-Cola HBC a dezvoltat proiectul Ziua Bună! Ziua Voluntarilor Mici – un proiect care vrea să ajute comunitatea să înţeleagă importanţa îngrijirii mediului de la o vârstă timpurie. Obiectivele acestui proiect au fost: informarea comunităţilor cu privire la impactul negativ pe care îl au deşeurile de plastic atunci când nu sunt reciclate; promovarea activităţilor voluntare în zonele rurale prin încurajarea participării elevilor, dar şi a profesorilor, părinţilor şi autorităţilor locale, determinarea elevilor participanţi de a deveni mai responsabili în relaţia cu mediul şi de a-şi influenţa şi familiile în acest sens, precum şi crearea unei asocieri între companie şi platforma acesteia de sustenabilitate – După Noi – cu iniţiative de sustenabilitate de succes.

    Descrierea proiectului

    Pentru a încuraja copiii să colecteze deşeuri de plastic, caravana de informare a vizitat 174 de şcoli în 5 judeţe, unde 6 echipe de voluntari de la Tăşuleasa Social le-au povestit elevilor despre importanţa colectării selective a plasticului. Împreună cu invitaţia de a colecta deşeuri plastice, elevii au primit saci în care să strângă plasticul şi au primit îndrumare cu privire la metodele corecte de colectare a acestuia. Toţi copiii implicaţi în proiect au separat propriile deşeuri de acasă, pe durata vacanţei de Paşte.

    După zece zile, plasticul adunat de elevii din fiecare judeţ a fost strâns în dimineaţa zilei de 14 aprilie în curţile şcolilor. 30 de camioane au avut rute prestabilite, astfel încât să treacă pe la fiecare şcoală, unde, cu ajutorul voluntarilor şi al elevilor, sacii au fost urcaţi în camioane. Printr-un efort colectiv la care au participat toţi partenerii şi voluntarii, cele 30 de camioane au fost descărcate în câteva ore.

    Rezultate

    Caravana de informare a ajuns în 131 şcoli din 5 judeţe, dublu faţă de obiectivul stabilit, iar numărul de şcoli participante la proiect a ajuns la 174; 23.000 de elevi şi profesori au colectat peste 50 de tone de deşeuri plastic din gospodăriile şi şcolile lor, în peste 30.000 de saci; 30 de camioane au călătorit peste 4.000 km pentru a prelua sacii plini de deşeuri plastice, care au fost mai apoi transportaţi la centrul de reciclare; 150 de voluntari de la Tăşuleasa Social, împreună cu autorităţi, parteneri şi influenceri au participat la strângerea pungilor şi descărcarea lor din camioane. Proiectul a înregistrat 23.000 de participanţi direcţi la proiect, reuşind să aibă impact asupra a circa 50% din cele 810.500 de gospodării din cele cinci judeţe implicate.

    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    >2,2 mld. lei

    Număr de angajaţi
    1.500

    Intervalul de implementare a proiectului
    2015-2018

  • Care este prima ţară din lume care va elimina complet plasticul şi combustibilii fosili până în 2021

    La începutul acestui an, Carlos Alvarado Quesada a fost ales noul preşedinte al Costa Rica, iar prima sa acţiune după instalarea în funcţie a fost acela de a face un pas uriaş în reducerea emisiilor combustibililor fosili.

    Începând cu anul 2014, energia ţării a provenit 99% din surse regenerabile iar în ultimii doi ani, timp de două luni, a funcţionat 100% cu energie regenerabilă. Apoi, începând cu iunie 2017, şi-a stabilit ca obiectiv eradicarea obiectelor din plasticu de unică folosinţă până în 2021 – fiind prima ţară din lume care a făcut acest lucru. În vara anului 2018, statul şi-a anunţat un alt obiectiv, acela de a elimina complet combustibilii fosili până în anul 2021, fiind, de asemenea, prima ţară care va face acest pas.
    Cu o bogată biodiversitate, Costa Rica a demonstrat, de asemenea, implicarea în protejarea mediului înconjurător, militând pentru reîmpădurire şi desemnând o treime din ţară drept rezervaţie naturală protejată şi obţinând aproape toată energia electrică din hidroenergia curată.

    Începând cu anii 1980, guvernul şi-a dat seama că natura este resursa principală a ţării şi, prin urmare, a depus toate eforturile pentru a o proteja: printre altele, reîmpădurirea, închiderea grădinilor zoologice şi stabilirea zonelor protejate (25% din suprafaţa totală a ţării).
    În ultimii patru ani, Costa Rica a generat energia electrică din surse regenerabile, folosind râurile, vântul, vulcanii şi energia solară. Au instalat şapte instalaţii de turbine eoliene, şase centrale hidroelectrice şi o centrală solară. O declaraţie a ICE a arătat că trei sferturi din energia regenerabilă a provenit din centrale hidroelectrice care utilizează apă din râuri; restul a fost asigurat de energia geotermală şi eoliană, urmată de biomasă, energia solară reprezentând cel mai mic procent.

    Cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului din 2017, ţara a anunţat noul său plan naţional de eradicare a tuturor materialelor plastice de unică folosinţă până în 2021. Astfel, plasticul trebuie înlocuit cu alternative care sunt 100% reciclabile sau biodegradabile, nu pe bază de petrol. Ţara are sprijinul tehnic şi financiar al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare pentru a putea să realizeze acest lucru.


     

  • Plastic pentru domni

    Confecţionate din saci de plastic pentru pubele viu coloraţi şi supuşi unui proces de elasticizare până ajung să semene a folie cu bule, ţinutele sunt gândite ca haine în care bărbaţii să poată merge la lucru şi ilustrează, după cum afirmă Craig Green, ideea că fragilitatea şi emoţia nu înseamnă neapărat slăbiciune, ci pot să denote putere. 

  • Ţara care a importat gunoi de peste 57 de miliarde de dolari. Cum a devenit plasticul folosit un bun cu valoare în comerţul internaţional

    Puţini oameni s-ar gândi că plasticul folosit poate fi un bun cu valoare în comerţul global. Dar China a importat 106 milioane de tone de pungi vechi, sticle, ambalaje şi alte produse din plastic în valoare de 57,6 miliarde de dolari, din 1992 până în present, potrivit Bloomberg.

    Însă 1992 este doar primul an în care China a transmis date cu privire la aceste importuri. Astfel, anul trecut când China a anunţat că are destul din gunoaiele celorlalţi, guvernele lumii s-au trezit cu o nouă problemă. Doar că nu ştiau cât de mare este problema.

    Acum au aflat. Până în 2030, aproximativ 111 milioane de tone metrice de plastic folosit au nevoie de un loc pentru a fi îngropate, reciclate – sau nu mai pot fi produse deloc. Aceasta este concluzia unei analize realizate pe baza datelor comerciale de la ONU, de către cercetătorii de la Universitatea din Georgia.

    Sticlele, pungile, ambalajele tuturor se adună. Doar în 2017, fabricile lumii au produs peste 8,3 miliarde de tone metrice de plastic nou, se arată în studiu.

    Chiar şi un million de tone metrice este greu de vizualizat. Sunt 621.000 de Tesla Model 3. Cele 700 de milioane de iPhone-uri care există în lume reprezintă doar 10% dintr-un milion de tone metrice.

    China importă plastic pentru a-l recicla sau pentru a-l arde în producţia de energie.

    AProximativ 10% din plasticul produs la nivel global a fost ars. Până la 10 milioane de tone metrice ajung în oceane în fiecare an. Doar 9% din plasticul produs la nivel global a fost reciclat.

    În 2016, China a importat doar jumătate din plasticul folosit al lumii, adică 7,4 milioane de tone metrice. Astfel, deşeurile plastice totalizează peste 14 milioane de tone metrice anual.

    După ce industria s-a maturizat şi efectele negative ale oamenilor asupra oamenilor şi asupra mediului înconjurător a devenit clar, China a devenit mult mai selectivă în legătură cu gunoaiele pe care le cumpără.

    O lege a „Gardului Verde” care a intrat în vigoare în 2013 a separate materialele din plastic de mâncare, metale sau alte tipuri de gunoi.

    Exporturile către China au scăzut în 2013, iar acest trend a continuat în fiecare an, până anul trecut, când China a avertizat că se va opri din a cumpăra deşeuri plastice.

    Dintre naţiunile care mai importă deşeuri plastice, Vietnam a anunţat curând că se va opri, în timp ce India sau Malaezia vor continua.

    Problema plasticului a crescut în lume în ultimele decenii. De când a început producţia în masă la începutul anilor 50, producţia anuală a crescut de la 2 milioane de tone la 322 de milioane de tone în 2015.

    Ritmul de producţie din prezent depăşesc abilitatea noastră de a le depozita, iar rezervele vor creşte.

    „Fără idei îndrăzneţe noi şi fără strategii de management, ritmul actual de reciclare nu va mai fi de ajuns”, se arată în studiu.

     

  • Comoara unică din România care a fost propusă deja pentru Cartea Recordurilor

    Cel mai mare vitraliu de la noi, propus deja pentru Cartea Recordurilor, se află la Biblioteca din Râmnicu Vâlcea.

    Vitraliul este, de fapt, de 14 ani, acoperişul Bibliotecii Judeţene “Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea.

    Remus Grigorescu, director Biblioteca Judeţeană Antim Ivireanu: “Vitraliul Facerea Lumii a devenit un reper pentru judeţul Vâlcea. O capodoperă care pune în valoare ideea de carte, ideea cuvântului.”

    Şi nu doar semnificaţia îl face special. Cele 86 de panouri din sticlă, aşezate la 30 de metri înălţime, reprezintă o explozie de culoare.

    Pentru realizarea lui, artistul plastic a lucrat timp de un an. Şi alte trei luni a durat montajul.

    Gheorghe Dican, artist plastic, vicepreşedintele UAP România: “A fost şi nebunia necunoscutului, pentru că nu mi-am dat seama de la început cu ce probleme tehnice mă voi confrunta. E puţin probabil ca tehnica aceasta să fi fost folosită şi de alţii.”

    În Europa, un acoperiş-vitraliu asemănător mai există în Belgia, dar este amenajat pe o suprafaţă plană.

  • Reciclare artistică

    Aceasta, scrie The Guardian, creează fotografii inspirate de tablouri ale unor pictori ca Rembrandt sau Jan van Eyck. În fotografiile sale apar personaje îmbrăcate în costume de epocă, numai că, în loc să fie confecţionate din materialele care se foloseau pe vremea când erau la modă, acestea sunt realizate din materiale reciclate: pături, lână, saci de protecţie pentru aparatură electronică ori pungi de plastic şi nu numai. 

  • Din ce s-o găsi pe lângă casă

    O dovedeşte o gamă largă de astfel de elemente de mobilier expuse prin diferite galerii de artă, iar unele dintre ele par a fi făcute din cu totul altceva decât în realitate. Exemple în acest sens ar fi creaţiile studioului Glithero, care combină bucăţi de bambus, hârtie şi sfoară, obiectul rezultat fiind apoi turnat în bronz, scrie Financial Times, ori cele ale Atelier Lachaert Dhanis, ale cărui măsuţe par confecţionate din bucăţi de lemn aruncate la întâmplare, care, de fapt, sunt bucăţi de bronz ori marmură.

    Doi artişti gemeni americani, Doug şi Mike Starns, au lansat o gamă de piese de mobilier din bambus şi coardă de alpinism, astfel asamblate încât aduc aminte de împletitura unui cuib de pasăre. Fiecare lucrare este unicat, una intitulată sugestiv „All the Nightmares Came Today”, spre exemplu, poate fi achiziţionată pentru suma de 90.000 de dolari. Artistul Max Lamb are şi el o serie de scaune tăiate şi asamblate grosier din bucăţi de lemn poleite cu aur ca să semene cu nişte tronuri, pentru care doritorii trebuie să scoată din buzunar câteva zeci de mii de euro. Designerul Robert Stadler se remarcă prin seria „Cut_Paste” de măsuţe de cafea confecţionate din marmură şi aluminiu, din plăci tăiate drept şi asamblate ca şi cum ar fi lipite una de alta, care costă de la 14.000 la 56.000 de dolari.