Pe aceste deşeuri, artista ataşează mici sculpturi pe care le pictează în culori vii, făcând să pară ca şi cum diverse plante şi vieţuitoare şi-au ales sticla sau recipientul drept casă, formând un mic ecosistem. Ideea pe care artista susţine că doreşte s-o transmită este cea a relaţiei dintre om şi natură, precum şi faptul că natura are capacitatea de regenerare dacă oamenii reduc poluarea.
Tag: plastic
-
Cu sticla la protest
Aceasta, scrie The Independent, şi-a închis recent timp de trei zile magazinele de la Londra, umplându-le cu peste 90.000 de sticle de plastic, pentru a atrage atenţia asupra poluării cu obiecte din acest material. Numărul de sticle a fost ales special, spune creatoarea, deoarece exact atâtea se cumpără în lume la fiecare şase secunde. În completarea acestui demers, Anya Hindmarch a lansat şi o serie de genţi I Am A Plastic Bag confecţionate din sticle şi parbrize de plastic, cu bordură şi baiere de piele.
-
Adidas va lansa ţesături noi din plastic reciclat din ocean
Compania Adidas va lansa noi ţesături din poliester reciclat şi deşeuri de plastic marin şi va extinde liniile de produse care le folosesc, după succesul încălţămintei realizate în colaborare cu organziaţia de mediu Parley pentru Oceans, anunţă Reuters.
Adidas a colaborat pentru prima dată cu Parley în 2015 şi a crescut treptat producţia de încălţăminte ce foloseşte plastic colectat de pe plaje şi regiuni de coastă pentru a realiza mai mult de 11 milioane de perechi în 2019, dintr-un total de peste 400 de milioane.
Fundaţia Ellen MacArthur, o organizaţie caritabilă care promovează trecerea economiei către un model circular care elimină deşeurile, spune că mai puţin de 1% din materialul folosit pentru îmbrăcăminte este reciclat.
Adidas va continua să realizeze încălţăminte şi haine din plastic din ocean în 2020 şi va lansa, de asemenea, ţesătură „Primeblue” care conţine deşeuri marine pe care le va folosi în colecţiile existente, cum ar fi pantofii Ultraboost.
În total, firma germană va produce în 2020 15-20 de milioane de perechi de pantofi folosind plastic din ocean.
Poliesterul reciclat costă cu 10% mai mult, însă Adidas doreşte să reducă preţul, astfel încât mai mulţi consumatori să îşi permită să aleagă produse durabile.
Adidas spune că vrea mai mult de jumătate din poliesterul pe care îl foloseşte în 2020 să fie reciclat şi să crească până la 100% până în 2024.
Nike foloseşte fire din poliester reciclat pentru pantofii Flyknit, spunând că măsura a ajutat la reciclarea a peste 4 miliarde de sticle de plastic.
-
Ţara care refuză să mai primească GUNOAIELE ALTORA şi le trimite înapoi în ţările de unde au venit. „Nu suntem groapa de gunoi a lumii”
150 de containere pline cu deşeuri de plastic sunt trimise înapoi în ţări precum Marea Britanie şi SUA de către Malaezia, după ce autorităţile au declarat că nu sunt „groapa de gunoi a lumii”. Guvernul din Malaezia a ordonat astăzi returnarea a 3.737 de tone metrice de gunoi, după ce, în 2018, ţara a fost inundată cu plastic de către economiile mai dezvoltate.
China obişnuia să recicleze la nivel mondial, dar a interzis importurile de deşeuri în urmă cu doi ani. Containerele navale înghesuite cu gunoi de plastic au fost trimise înapoi de către Malaezia în ţările occidentale, după ce statul din sud-estul Asiei a declarat că „nu este groapa de gunoi a lumii”. Ministrul Mediului, Yeo Bee Yin, a declarat că 150 de containere au fost trimise în 13 ţări, 43 revenind în Franţa, 42 în Marea Britanie, 17 în SUA şi 11 în Canada. Regiunea a fost inundată cu plastic provenit din economii mai dezvoltate din 2018, după ce China – care anterior se lăuda cu o industrie masivă de reciclare – a ordonat oprirea majorităţii importurilor. Multe întreprinderi de reciclare chineze s-au mutat în Malaezia după ce interdicţia a intrat în vigoare, ceea ce a dus la livrarea unor cantităţi imense de plastic fără permise şi inundarea micilor comunităţi cu gunoi.
Nu este clar ce se va întâmpla cu gunoiul la întoarcerea în Marea Britanie, dar este posibil ca respectivele containere să fie trimise din nou în străinătate. Marea Britanie exportă două treimi din deşeurile sale şi, deşi Malaezia a eliminat gunoiul, există o mulţime de alte hub-uri de reciclare, cum ar fi Polonia şi Indonezia.
Ministerul Mediului din Marea Britanie a confirmat că deşeurile returnate sunt responsabilitatea companiei care a exportat-o în primă instanţă. Oficialii malaezieni speră să trimită înapoi în curând încă 110 containere, dintre care 60 provin din SUA.Autorităţile „vor lua măsurile necesare pentru ca Malaezia să nu devină gunoiul de gunoi al lumii”, a adăugat Yeo Bee Yin.
Ministerul Mediului „va continua să se războiască împotriva poluării, inclusiv a deşeurilor de plastic”, după cum a declarat reporterilor din oraşul nordic Butterworth.Mai multe ţări din Asia de Sud-Est au trimis înapoi deşeuri nedorite în ultimele luni. Indonezia a returnat sute de containere în ţările lor de origine, iar Filipine au returnat o imensă livrare de gunoi în Canada.
-
Statistică îngrijorătoare: 5 grame de plastic ajung săptămânal în corpul unui pământean, echivalentul unui card de credit
În fiecare săptămână în corpul unui pământean ajung 5 grame de plastic, echivalentul unui card de credit, arată un studiu WWF International, citat de Reuters.
Bucăţi microscopice de plastic au fost descoperite în cele mai îndepărtate locuri de pe planetă, din adâncurile oceanului până la gheaţa arctică. Un alt loc în care apare plasticul este în interiorul corpurilor umane Oamenii respiră bucăţele microscopice de plastic şi mănâncă şi beau apă care conţine plastic, în fiecare zi.
Plasticul nu este biodegradabil. În schimb, se descompune în bucăţi din ce în ce mai mici şi, în cele din urmă, se răspândeşte peste tot, inclusiv în lanţul alimentar. Bucăţelele au dimensiuni mai mici decât seminţele de susan.
Deşi zeci de rapoarte au fost publicate pe tema microplasticului, comunitatea ştiinţifică se află abia la începtul cercetărilor pe această temă.
Oamenii ar putea ingera echivalentul unui card de credit din plastic pe săptămână, a concluzionat un studiu recent realizat de WWF International, în principal în apa potabilă, dar şi prin surse precum crustacee, care tind să fie consumate întregi, astfel încât plasticul din sistemele lor digestive este, de asemenea, consumat. Şi mierea este un aliment care conţine plastic în cantităţi mai mari.
În aceste condiţii, oamenii ajung să consume în fiecare lună 21 de grame de plastic, ceea ce înseamnă jumătate din volumul unui bol de orez, într-un an 250 de grame de plastic, cît să umple o farfurie, iar pe parcursul vieţii – 79 de ani în medie – cantitatea ajunge la 20 de kilograme, cât două tomberoane pentru gunoi.
„Folosim plasticul de decenii, dar nu realizăm impactul particulelor asupra sănătăţii noastre”, spune Thava Palanisami de la University of Newcastle din Australia, care a colaborat la realizarea studiului WWF. „Tot ce ştim este că îl ingerăm şi este potenţial toxic”.
Plasticul menţionat provinde din varii surse, cum ar fi recipientele din plastic pentru apă şi răcoritoare. În lume în jur de 1 milion de butelii din plastic sunt aruncate în fiecare minut, iar datele Euromonitor International arată că peste 480 de miliarde de recipiente sunt vândute anual.
Pentru a vizualiza aceste cantităţi, trebuie spus că înălţimea grămezii de recipiente aruncate într-o oră depăşeşte înîlţimea statuii lui Isus aflată la Rio de Janeiro, grămada aruncată într-un an este mai înaltă decât Burj Khalifa din Dubai, iar cea din zece ani atinge 2,4 kilometri înălţime.
Jumătate din plasticul fabricat este folosit o singură dată. Din cele 380 de milioane de tone fabricate în 2015, conform revistei Science Advances, circa 55% a fost aruncat, 25% a fost ars şi 20% reciclat. Procentul reciclării se reduce într-o perioadă mai amre de timp. Astfel, între 1950 şi 2015 s-au produs 8,3 miliarde de tone de plastic, din care doar 6% a fost reciclat.
Uniunea Europeană a decis interzicerea, începând cu 3 iulie 2021, a comercializării tacâmurilor de unică folosinţă, beţişoarelor pentru urechi, a paielor/beţelor pentru agitat băuturi, produselor realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare şi recipientelor pentru fast-food/băuturi din polistiren expandat. O altă măsură, complementară, constă în stabilirea unor obligaţii de colectare. Astfel, producătorii vor fi nevoiţi să asigure, până în 2025, colectarea anuală a minimum 77% din greutatea sticlelor de tip PET şi reciclarea anuală a minimum 25% din produsele de acest tip. În aceeaşi ordine de idei, până în 2029, România trebuie să asigure o colectare anuală de minimum 90% a sticlelor de tip PET şi, până în 2030, o reciclare de minimum 30%.
-
Fructele altfel: un designer a creat fructele artificiale care conţin vitamine
Seria, intitulată „Neo Fruit”, a fost realizată cu ajutor unor maeştri bucătari specialişti în gastronomie moleculară şi al unor nutriţionişti, scopul fiind de a găsi modalităţi de hrănire a populaţiei în creştere şi a de a oferi o modalitate mai atrăgătoare de administrare a suplimentelor naturale. Fructele sunt obţinute printr-un procedeu de tipărire 4D, denumit astfel deoarece tecile de celuloid sunt tipărite la o imprimantă 3D şi apoi îşi schimbă forma după ce sunt umplute cu un lichid nutritiv cu diferite culori şi arome.
-
Care este multinaţionala care a POLUAT lumea cu cel mai mult plastic în 2019
Coca-Cola a câştigat „titlul” de cel mai mare poluator cu plastic din lume pentru al doilea an la rând, notează NY Post.
Pentru al doilea an la rând, ONG-ul Break Free From Plastic a numit compania cu sediul în Atlanta drept compania care a poluat cel mai mult lumea cu plastic pe parcursul unui an.
ONG-ul a realizat un exerciţiu în cadrul căruia 72.541 de voluntari au colectat deşeuri plastice în 51 de ţări în luna septembrie, iar 43% din deşeurile colectate aveau eticheta brandului, potrivit The Guardian.
Coca-Cola s-a situat pe primul loc, cu 12.000 de produse găsite în 37 de ţări. Pe locurile doi şi trei s-au situat Nestle şi Pepsico.
În timp ce Coca-Cola a fost sursa principală de poluare cu deşeuri plastice în Africa şi Europa, în SUA Nestle este compania care a poluat cel mai mult – ONG-ul descoperind pahare de Solo Cup şi Starbucks.
În Europa, Heineken a fost al treilea cel mai mare poluator.
„Oricând recipientele noastre ajung în oceanele noastre – sau oriunde nu ar trebui să ajungă – noi condamnăm acest lucru. Printr-o serie de parteneriate, noi lucrăm pentru a adresa această problemă critică globală, atât în încercarea de a reduce volumul de deşeuri plastice care ajung în ocean, cât şi prin acţiuni de curăţare”, transmite Coca-Cola.
-
Cu ce vrea să înlocuiască McDonald’s paiele de plastic
Premier Restaurants România, partenerul pentru dezvoltare al McDonald’s în România, a început să testeze alternative la paiele de plastic în şapte dintre restaurantele sale din România, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.
Această acţiune face parte din angajamentul McDonald’s de a îmbunătăţi în permanenţă sustenabilitatea ambalajelor sale cu scopul ca 100% dintre acestea să fie produse din surse regenerabile, reciclate sau certificate până în 2025. Astfel, în patru dintre restaurantele din Bucureşti, McDonald’s le oferă clienţilor paie doar la cerere, iar în alte trei restaurante a introdus paie de hârtie.
McDonald’s s-a angajat să găsească soluţii alternative la ambalajele de plastic la nivel global şi a luat deja măsuri în acest sens. În anumite restaurante din lume, compania testează alternative precum paie de hârtie, paie oferite exclusiv la cererea clienţilor sau capace pentru băuturi care nu necesită paie. Aceste proiecte pilot au ca scop identificarea celor mai bune alternative la plastic având în vedere criterii precum reacţia consumatorilor şi efectele asupra mediului înconjurător.
Până la finalul anului, clienţii McDonald’s vor primi paie exclusiv la cerere în restaurantele de la America House, Park Lake Mall, Berceni Selgros şi Ploieşti Nord şi paie de hârtie în restaurantele Barbu Văcărescu, Plaza Mall şi Piaţa Romană.
Începând cu anul 2016, McDonald’s este parte a companiei Premier Capital, partenerul pentru dezvoltare al restaurantelor McDonald’s din Estonia, Grecia, Letonia, Lituania şi Malta. Premier Capital plc operează 150 de restaurante, mai mult de jumătate dintre ele având McDrive şi numeroase cafenele McCafé. În România, operează în 80 de restaurante din 24 de oraşe.
-
Din ocean pe umeraş
Ele ignoră însă o sursă importantă de populare, consideră creatorul Roland Mouret, mai precis umeraşele, care, afirmă acesta, sunt la fel de rele ca paiele de plastic, scrie Financial Times. Hainele create de industria modei sunt atârnate pe umeraşe, iar atunci când acestea din urmă nu mai sunt necesare sunt aruncate, contribuind la poluarea provocată de acest sector. Modalitatea de luptă împotriva poluării aleasă de Mouret este folosirea de umeraşe realizate în parteneriat cu producătorul olandez Arch & Hook, care conţin în proporţie de 80% plastic recuperat din oceanele planetei şi sunt disponibile sub marca Blue.
-
O pungă de solzi
O tânără din Marea Britanie, Lucy Hughes, ţine însă să dovedească faptul că aceştia îşi pot găsi o întrebuinţare alături de pielea de peşte, ca înlocuitor de plastic pentru obiectele de unică folosinţă. Materialul creat de aceasta, MarinaTex, este translucid şi flexibil, potrivit pentru confecţionarea de pungi sau ambalaje pentru sandviciuri şi nu necesită colectare separată ca deşeu, scrie Dezeen. Creatoarea sa susţine că, de exemplu, un singur cod de Atlantic (peşte care poate atinge până la doi metri lungime) furnizează suficientă materie primă pentru 1.400 de pungi din MarinaTex.