BusinessMagazin

Tag: perchezitii

  • PERCHEZIŢII la firme din domeniul energiei eoliene, într-un caz privind fraudarea de fonduri UE

    Procurori Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Suceava fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind fraudarea fondurilor europene.

    Astfel, anchetatorii fac percheziţii la sediile a două societăţi comerciale din judeţul Bacău, cu activitate în domeniul energiei eoliene.

    ”Prejudiciul estimat în această cauză se ridică la aproximativ două milioane de euro. Însă, suma exactă despre care există suspiciuni că ar fi fost fraudată va fi stabilită în urma evaluării materialelor ce vor fi ridicate de la sediul firmelor din Bacău”, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al DNA, Livia Săplăcan.

    Potrivit anchetatorilor, beneficiarul fondurilor europene pentru realizarea de parcuri eoliene ar fi desfăşurat activităţile prin intermediul unor firme interpuse din Bacău, vizate acum de procurorii DNA.

    Procurorii DNA Suceava au descins la sediile firmelor întrucât exista bănuiala că societăţile implicate ar fi realizat lucrări în cadrul unui proiect vizând proiectare şi instalare de sisteme de turbine eoliene, fără să emită însă documente justificative către beneficiarul real, antrenându-se astfel într-un mecanism financiar fraudulos împreună cu societăţi de tip fantomă, creat în scopul de a supraevalua cheltuielile eligibile decontate prin fonduri europene nerambursabile şi TVA solicitată la rambursare de la autoritatea fiscală.

    Potrivit unor surse judiciare, SC Aida SRL Gălăneşti, în cadrul implementării proiectului ”Modernizare fabrică procesare lapte, comuna Gălăneşti, judeţul Suceava”, a achiziţionat şi montat cinci turbine eoliene.

    ”Referitor la achiziţia de bunuri (turbine eoline) făcută de SC Aida SRL, menţionăm că din verificările efectuate a rezultat că o parte a acestei achiziţii (acumulatori solari, cabluri electrice, montaj) s-a realizat de la SC Electro -Metal SRL, la preţul de 43.400 de lei, conform facturii din 29 noiembrie 2011 emisă către SC KokotasNicol SRL. De asemenea, o parte din aceste bunuri, respectiv bateriile pentru instalaţiile eoliene, au fost achiziţionate de către SC Electro – Metal SRL de la SC Alternative Pure Energy SRL”, au spus sursele citate.

    Conform acestora, SC Electro-Metal SRL a livrat către SC Kokotas Nicol SRL echipamente electrice la un preţ de 156.000 de lei (59.197 achiziţii SC Alternative Pure Energy SRL, 96.915 achiziţii SC Electrovolt SRL), fără a încasa însă preţul din revânzarea lor, ”revânzare care de altfel nici nu a fost materializată prin întocmirea de documente justificative şi fără a efectua vreun demers legal pentru recuperarea acestei datorii, fapt ce naşte suspiciuni cu privire la realitatea acestor relaţii comerciale”, mai arată sursele citate.

    SC Alternative Pure Energy SRL a desfăşurat relaţii comerciale direct cu WSC Aida SRL, iar SC Electro-Metal SRL şi SC Kokotas Nicol SRL ar fi fost folosite ca societăţi comerciale de tip ”paravan”, au precizat sursele judiciare, care au menţionat că reprezentanţii SC Alternative Pure Energy SRL au afirmat ”pe un forum de specialitate că întreaga lucrare ar fi fost efectuată de aceştia”.

    ”Procedând la verificarea site-ului www. Alternativepureenergy.ro s-a constatat că această societate comercială are în obiecutul de activitate şi comercializarea şi montarea de turbine eoliene. Din verificările făcute în evidenţele Oficiului Registrului Comerţului a reieşit că SC Alternative Pure Energy SRL are un punct de lucru în Oneşti, pe strada Redului nr. 4, judeţul Bacău.

  • Percheziţii la contabila şefă a unei firme din industria farmaceutică suspectată de delapidare

    Contabila şefă a societăţii şi o altă persoană, pe numele cărora au fost emise mandate de aducere, urmează să fie audiate la sediul Poliţiei Române, în dosarul în care se fac cercetări pentru delapidare, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi spălare a banilor.

    “Cercetările efectuate până în prezent au stabilit că o femeie, în calitate de contabil-şef al unei societăţi comerciale care desfăşoară operaţiuni în domeniul medical, în perioada 2009-2014, şi-ar fi însuşit, în mod nejustificat, aproximativ 2,4 milioane de lei (cca 600.000 de euro), din conturile societăţii, falsificând în acest scop diferite înscrisuri. Fondurile astfel obţinute ar fi fost folosite la achiziţionarea de bunuri mobile şi imobile în nume propriu sau pe numele unor terţe persoane”, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Române.

    Potrivit unor surse din Poliţie, femeia lucra la compania Geneva Romfarm, iar din cei peste 600.000 de euro pe care i-a luat din firmă şi-a cumpărart apartamente într-un cartier rezidenţial din Otopeni şi maşini de lux.

    Percheziţiile sunt făcute de poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice, cu sprijinul Direcţiei Operaţiuni Speciale, acţiunea fiind coordonată de Parchetul Tribunalului Bucureşti.

  • PERCHEZIŢII DNA la CJ Vaslui, Prefectură şi trei primării, într-un dosar de fraude cu bani europeni

    Potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii de la Serviciul Teritorial Iaşi fac cercetări în două cauze penale care vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, asimilate celor de corupţie şi a unor infracţiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, comise în perioada 2011-2015.

    Astfel, marţi dimineaţă, procurorii DNA fac percheziţii la 62 de adrese din Bucureşti şi cinci judeţe, fiind vizate şi cinci sunt sedii ale unor instituţii publice, iar restul reprezentând sediile unor societăţi comerciale şi locuinţele unor persoane.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că percheziţiile au loc la sediul Consiliului Judeţean Vaslui, dar şi la Prefectura Vaslui. De asemenea, anchetatorii fac percheziţii şi la primăriile localităţilor Şuletea, Murgeni şi Ştefan cel Mare.

    Conform surselor citate, persoanele vizate în acest dosar sunt suspectate de luare de mită, abuz în serviciu şi fals în legătură cu accesarea fondurilor europene şi cu întocmirea documentaţiei în acest sens.

  • Percheziţii la locuinţele unor elevi şi unui profesor suspectat că ar fi modificat note în catalog

    Potrivit primarului comunei Soveja, Costică Ciolan, descinderile au avut loc luni la locuinţele a 13 copii din comună şi la şcoala generală pe care au absolvit-o aceştia, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Conform sursei citate, de la părinţii celor 13 copii anchetatorii au ridicat carnetele de note, iar de la şcoală au luat catalogul, foi matricole şi alte documente ale elevilor, existând suspiciunea că dirigintele clasei a VIII-ar fi mărit notele unor elevi pe care le-ar fi trecuit într-un alt catalog decât cel oficial pentru ca mediile obţinute să le permită copiilor să intre la licee mai bune.

    “Au fost percheziţii, o echipă condusă de un procuror şi poliţişti au făcut controale la şcoală şi la casele a 13 sau 14 elevi de clasa a VIII-a, de unde le-au cerut părinţilor carnetele de note, s-au mai luat cataloage, foi matricole, a rămas să cerceteze cauza întrucât există o plângere conform căreia diriginta ar fi trecut într-un alt catalog note mai mari pentru ca elevii să ajungă la licee mai bune. Nu ştiu cine este autorul plângerii, eu cred însă că e o greşeală. Greşeala dirigintei este în opinia mea că nu a anunţat conducerea şcolii că a schimbat catalogul în care spune că ar fi fost nişte greşeli, ar fi fost note şterse. Rămâne să stabilească anchetatorii cum au stat lucrurile”, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX primarul din Soveja, Costică Ciolan.

    Conform unor surse din rândul anchetatorilor, faptele ar fi fost comise în această vară, iar mediile au fost mărite pentru a-i avantaja pe copii la examenul naţional de evaluare astfel încât să obţină un loc mai bun în liceele din Vrancea.

    Anchetatorii ar fi descoperit dublura unui catalog de la clasa a VIII-a care ar conţine medii modificate, iar poliţiştii au ridicat şi mai multe carnete de note pentru a le confrunta cu datele din catalog. Acţiunea se derulează sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea şi a lucrătorilor de la Direcţia Generală Anticorupţie-Vrancea.

  • Percheziţii la spitale şi clinici de oncologie, la firme şi distribuitori de medicamente

    Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă, că se efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, care ar fi fost comise în perioada 2012-2015. 

    Procurorii fac 61 de percheziţii în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Sibiu, Mureş, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Timiş, la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane, a precizat DNA.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că anchetatorii fac percheziţii la clinici de oncologie din cadrul spitalelor judeţene Sibiu, Zalău, Târgu Mureş, la Casa Judeţeană de Asigurări de Săntate Sălaj, Institutul Oncologic “Ion Chiricuţă”, Spitalul din Cluj-Napoca, Cabinetul Oncologic de la mansarda Ambulatoriului de specialitate al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa, şi la firme şi distribuitori de medicamente pentru cancer.

    Potrivit surselor citate, firmele de medicamente vizate în cauză sunt suspectat au oferit unor medici din cadrul unor spitale din judeţele Mureş, Sălaj, Sibiu, Bistriţa-Năsăud şi Cluj achitarea cheltuielilor la diverse simpozioane şi congrese internaţionale, acoperind şi cheltuieli personale ale acestora, excursii în mai multe ţări, bunuri, foloase şi alte servicii, condiţionându-le de prescrierea medicamentelor pe care le produc sau pe care le distribuie şi optând pentru medicamentele mai scumpe, în locul celor generice, echivalente, care au aceeaşi compoziţie chimică şi acelaşi efect terapeutic, dar sunt mai ieftine.

    Unii dintre medicii care ar fi implicaţi în această activitate ar fi făcut parte din comisiile de achiziţii de medicamente organizate la nivelul spitalelor. Aceştia, pentru achiziţia anumitor medicamente, ar fi pretins şi primit foloase de la furnizorii de medicamente cărora le-ar fi oferit avantaje în acest scop.

    Sursele citate au precizat că în aceste activităţi ar fi fost implicaţi 16 medici, şefi ai clinicilor şi secţiilor de oncologie, medici specialişti oncologi, coordonatori şi responsabili ai Programului Naţional de Sănătate, subprogramul Oncologie, inclusiv un preşedinte al Comisiei de Oncologie şi un inspector de la DSP Mureş care controlează farmacii.

    Sursele citate au precizat că, la nivel naţional, fenomenul este “îngrijorător” pentru sistemul de sănătate, acţiunile de “recompensare” a unor persoane din lumea medicală, în scopul creşterii vânzărilor de medicamente pe piaţa farmaceutică din România pentru anumite companii farmaceutice sau pentru medicamente distribuite de anumiţi distribuitori, fiind larg răspândite.

    Reprezentanţii zonali ai firmelor de medicamente ar fi fost cei care ţineau efectiv legătura cu medicii coordonatori de program şi cei de specialitate, pe care îi stimulau material pentru a prescrie, cu predilecţie, produse ale firmelor implicate, precum şi cu funcţionarii CJAS, pentru aprobarea cu celeritate a dosarelor pacienţilor cărora li se decontează, în cadrul Programului Naţional de Sănătate, aceste medicamente.

    În unele situaţii, în această reţea ar fi fost implicaţi şi reprezentanţi şi angajaţi ai unor farmacii, care asigurau eliberarea medicamentelor prescrise cu predilecţie de către medici şi care erau aprovizionaţi, pe baza înţelegerilor existente, de către producătorii şi distribuitorii agreaţi, susţin sursele citate.

    În multe situaţii, livrarea către farmacii a anumitor medicamente de către producătorii şi distribuitorii agreaţi s-ar fi realizat după emiterea reţetelor de către medici, urmărindu-se cu atenţie să nu fie eliberate alte medicamente alternative. În acest scop, ar fi existat o comunicare strânsă între medicul prescriptor, farmacist şi reprezentantul medical sau managerul de produs, în vederea coordonării activităţii, au mai arătat sursele citate.

  • Percheziţii la locuinţe şi sedii de firme ale lui Ioan Niculae vizând infracţiuni economice

    Potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurori ai Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, din cadrul instituţiei, fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi economice – evaziune fiscală şi spălare de bani – comise în perioada 2008 – 2009.

    În cursul zilei de joi, sunt efectuate percheziţii domiciliare în 11 locaţii situate în municipiul Bucureşti şi în judeţele Teleorman şi Prahova, reprezentând sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane fizice.

    Potrivit unor surse judiciare, percheziţiile au loc la domiciliul actual al lui Ioan Niculae, din municipiul Zimnicea, la reşedinţa acestuia din judeţul Teleorman, amplasată în apropiere de Zimnicea, denumită domeniul Făţana, ce cuprinde un grup de trei clădiri principale şi dependinţe, între care se află şi casa de vânătoare a acestuia, precum şi la reşedinţa din staţiunea prahoveană Buşteni a omului de afaceri.

    Totodată, conform aceloraşi surse, percheziţii au loc şi la fostul domiciliu al lui Niculae, actual domiciliu al Adinei Elena Niculae, situat în sectorul 1 al Capitalei, dar şi la sediul social şi la punctul de lucru declarate de societatea Intervitt SRL, din Teleorman, la sediul social al societăţii Interagro din Bucureşti, sectorul 2, la punctul de lucru al societăţii Interagro din Zimnicea şi la sediul social al Interagro din Zimnicea.

    Sursele citate menţionează că în dosar sunt cercetate “inginerii financiare” în care ar fi implicat omul de afaceri Ioan Niculae, prejudiciul în acest caz fiind estimat la peste două milioane de euro.

    Potrivit surselor judiciare citate, în cursul zilei de joi au loc doar percheziţiile în acest caz, nu şi audieri.

    În această cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii şi din partea Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.

  • PERCHEZIŢII DNA la Administraţia Finanţelor Publice Deva şi la firma Termogaz din judeţul Hunedoara

    Direcţia Naţională Anticorupţie Alba efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, care ar fi fost comise în perioada  2011 – 2015, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

    În această cauză, procurorii fac nouă percheziţii în Bucureşti şi judeţele Hunedoara şi Maramureş, din care una este la sediul unei instituţii publice, iar restul la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane, a precizat DNA.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că instituţia publică unde au loc percheziţii este Administraţia Finanţelor Publice Deva. De asemenea, printre firmele percheziţionate este şi Termogaz din judeţul Hunedoara.

    Ancheta vizează contracte nerentabile privind importul de cărbune şi lucrări de retehnologizare, au mai spus sursele citate.

    Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Alba.

    Firma Termogaz Company SA, controlată de omul de afaceri Adrian Gărdean, este vizată şi în dosarul “Gala Bute”. Procurorii care au făcut ancheta din dosarul “Gala Bute” arătau că, în 2011, Elena Udrea ar fi cerut şi primit de la Adrian Gărdean foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.

    În 21 aprilie, fostul ministru Elena Udrea a fost trimisă în judecată pentru abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului Gala Bute de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte.

    Alături de Udrea, au fost trimişi în judecată fostul ministru Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Georghe Nastasia, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă.

    Firma lui Adrian Gărdean ar fi sponsorizat Gala Bute cu trei milioane de lei, la cererea fostului secretar general al MDRT Gheorghe Nastasia, care i-ar fi promis că va facilita aprobarea finanţărilor pentru lucrările executate de Termogaz Company în cadrul programului “Schi pentru România”, potrivit DNA.

    Termogaz Company din Haţeg este societatea care a câştigat proiectul de modernizarea a staţiunii Straja, printre acţionarii acesteia fiind Miron Gărdean, fratele lui Adrian Gărdean, cu 44 %, şi Miron Lupulescu, cu 1%.

    Societatea Termogaz Company SA a ieşit în februarie 2012 din topul celor 100 de datornici hunedoreni, după ce la finele lunii ianuarie se afla pe locul 45, cu o datorie către bugetul de stat în valoare de 1.025.452 de lei.

    Adrian Gărdean este cunoscut în Valea Jiului ca deţinând mai multe societăţi comerciale care derulează afaceri cu administraţiile locale din zona turistică.

    În primăvara anului 2011, Adrian Gărdean şi fostul ministru al Turismului Elena Udrea au participat la o întâlnire cu reprezentanţi ai administraţiei locale din Lupeni, printre aceştia numărându-se şi primarul Cornel Resmeriţă, precum şi consilierii locali de la acea vreme. Întâlnirea a avut loc într-un restaurant din Lupeni, care aparţine unui alt investitor din zona turistică Straja, respectiv Emil Părău.

    Ulterior, la sfârşitul anului 2011, Primăria Lupeni a scos la licitaţie proiectul de dezvoltare a staţiunii Straja. Contractul, în valoare de 152.909.216 lei, a fost adjudecat de asocierea SC Termogaz Company SA Haţeg (în care este acţionar şi Miron Gărdean, fratele lui Adrian Gărdean), SC Acomin SA Cluj-Napoca şi SC Kranz Eurocenter SRL Piteşti.

    Adrian Gărdean are legături şi cu un alt proiect turistic desfăşurat în Masivul Parâng, care a primit finanţare doar în mandatul Elenei Udrea la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.

  • Procurorii DNA au găsit o valiză cu 3.000 de euro şi 41.000 de lei în locuinţa primarului Scripcaru

    “Cu ocazia percheziţiilor desfăşurate cu încuviinţarea judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Braşov au fost ridicate mai multe înscrisuri vizând faptele cercetate în prezenta cauză, medii de stocare şi sume de bani considerabile. De exemplu, la demisolul locuinţei inculpatului Scripcaru George, într-o valiză au fost găsite sumele de 41.000 de lei şi 3.000 de euro, după ce în prealabil acesta a comunicat organelor de urmărire că deţine în locuinţă doar suma de 2.700 de lei, necesară pentru cheltuieli curente”, au spus surse judiciare, care au redat din documentele anchetatorilor.

    Anchetatorii au mai ridicat din locuinţa Cristinei Antonie suma de 90.000 de lei şi 2.400 de euro, iar din locuinţa lui Mihai David, fost director Hidroelectrica SA, şi din cea a Siminei Costan, care controlează SC Bepco SRL Ghimbav, au fost găsiţi peste 300.000 de lei, au precizat sursele citate.

    Primarul Braşovului, George Scripcaru, a fost reţinut, luni, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Braşov, după aproape două ore de audieri, el fiind acuzat de abuz în serviciu şi luare de mită, după ce ar fi facilitat unor firme încheierea de contracte cu municipalitatea, o parte din banii obţinuţi în mod injust fiind utilizaţi, din dispoziţia sa, în campania pentru alegerile locale din 2012.

    De asemenea, procurorii anticorupţie au dispus reţinerea pentru 24 de ore a lui Ciprian Mihai David şi a Marianei Simina Costan, administratori ai unei societăţi comerciale, pentru două infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu, în formă continuată, precum şi a lui Silviu Călin Pop, de asemenea administrator de firmă, pentru complicitate la abuz în serviciu, în formă continuată, şi dare de mită.

    Marţi, George Scripcaru, Mihai David şi Simina Costan au fost prezentaţi Curţii de Apel Braşov, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. În cazul lui Călin Silviu Pop, procurorii au dispus control judiciar.

    Potrivit ordonanţelor de reţinere întocmite de procurori, în perioada 2010-2012, primarul Braşovului, George Scripcaru, în baza unei înţelegeri cu Simina Costan, Mihai David şi o altă persoană, a acţionat pentru obţinerea de foloase necuvenite (sume de bani şi bunuri) prin preluarea activelor, licenţelor şi activităţii CET SA de către o societate comercială administrată de aceştia din urmă, înfiinţată în acest scop şi care nu dispunea de experienţă în domeniu.

    “Concret, în urma demersurilor întreprinse, George Scripcaru şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu şi a determinat alţi funcţionari publici de la Consiliul Local Braşov, precum şi de la societăţile deţinute de acesta, SC CET SA şi SC Tetkron SRL, să îşi îndeplinească de asemenea defectuos atribuţiile de serviciu, consecinţa fiind adoptarea unor hotărâri şi semnarea unor contracte prin care bunurile acestor două societăţi au trecut în patrimoniul firmei administrate de ceilalţi doi suspecţi, subevaluate sau chiar cu titlu gratuit”, au scris procurorii în documentele citate.

    Anchetatorii susţin că, în perioada 2011-2012, a fost achiziţionată nelegal energie termică produsă de firma administrată de cei trei oameni de afaceri, peste necesarul populaţiei. Consecinţa a fost prejudicierea Primăriei Braşov cu suma de 24.415.199 de lei, care reprezintă totodată un folos necuvenit pentru societatea respectivă, a precizat DNA.

    De asemenea, în contextul derulării programului “Termoficare 2006 – 2015, căldură şi confort”, aprobat prin Ordinul MAI nr. 157/2011, ca urmare a derulării achiziţiei publice “interconexiune reţea de transport apă fierbinte, zona Nord”, în valoare de 6.136.171,18 lei, şi în urma unei înţelegeri prealabile frauduloase cu primarul Scripcaru, lucrarea a fost atribuită unei firme controlate de Călin Silviu Pop.

    Contractul a fost atribuit în urma unei proceduri formale, în condiţiile în care societatea comercială administrată de Pop nu era autorizată să facă astfel de lucrări, firma respectivă fiind de altfel singurul participant la licitaţia desfăşurată în acest sens, conform DNA.

    Mai mult, angajaţii SC Tetkron SRL au predat amplasamentul lucrării încă din luna septembrie 2011, deşi contractul s-a încheiat abia în luna octombrie 2011.

    În schimbul atribuirii acestei lucrări, George Scripcaru i-a cerut omului de afaceri ca o parte din banii primiţi în mod necuvenit de la Primăria Braşov (aproximativ 100.000 de euro), să fie utilizaţi pentru cumpărarea de materiale electorale (pixuri, brichete etc.) şi pentru achiziţionarea a aproximativ 2.000 de pachete cu alimente, în cadrul campaniei pentru alegerile locale din anul 2012, au mai scris procurorii în ordonanţele de reţinere.

    În urma auditului financiar pentru anul 2014, auditorii Curţii de Conturi, verificând relaţia comercială desfăşurată de Primăria Braşov cu firma lui Pop, au constatat că beneficiarul – Primăria Braşov – a achitat constructorului nejustificat 1.914.926,15 lei, sumă ce reprezintă prejudiciul pentru municipalitate şi un folos necuvenit pentru societatea respectivă.

    Procurorii DNA Braşov au făcut, luni, percheziţii la Primăria Braşov şi la locuinţa edilului, din cartierul braşovean Şchei. De asemenea, procurorii anticorupţie au făcut percheziţii şi la punctul de lucru al SC Delcar SRL Braşov – în biroul lui Mihai Ciprian David, la sediul social al SC Bepco SRL, la sediul social al SC Transformer Energy Supply SRL, din municipiul Braşov, la sediul social al SC Tetkron SRL, tot din Braşov, precum şi la Hotel Kronwell, la punctul de lucru al SC Iporo Com SRL Braşov şi în biroul lui Daniel Popescu. Procurorii anticorupţie au făcut percheziţii şi la sediul social al SC Radioteleviziunea Transilvania SRL, în spaţiie folosite de către Antonie Cristina-Iuliana şi de primarul George Scripcaru.

    În dosar sunt cercetate presupuse fapte de abuz în serviciu în legătură cu încheierea unor contracte de vânzare-cumpărare sau prestări servicii de către SC CET SA Braşov sau SC Tetkron SRL, societăţi deţinute de UAT Municipiul Braşov cu SC Bepco SRL Ghimbav, societate controlată de Simina Costan şi de Călin Filimon Costan (asociat grupul ICCO), precum şi de Mihai David, fost director Hidroelectrica SA, prin care s-a urmărit devalizarea celor două societăţi şi scoaterea acestora de pe piaţa energiei în favoarea Bepco.

  • Peste 150 de percheziţii într-un dosar de evaziune cu fier vechi, cu prejudiciu de 10 milioane euro

    Percheziţiile sunt făcute de peste 600 de poliţişti, în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Iaşi, Călăraşi, Giurgiu, Vâlcea, Teleorman, Argeş şi Dâmboviţa, arată marţi Poliţia Română, într-un comunicat de presă.

    Anchetatorii urmează să ducă la audieri, la sediul Poliţiei Capitalei, 116 persoane, pe numele cărora au fost emise mandate de aducere, în dosarul în care se fac cercetări pentru evaziune fiscală şi spălare de bani. Prejudiciul a fost estimat de anchetatori, până în prezent, la 10 milioane de euro.

    “Din cercetări s-a stabilit că, în perioada 2013 – 2014, reprezentanţii unei societăţi comerciale, cu domeniul de activitate comerţul cu produse feroase, s-ar fi aprovizionat cu fier de la mai multe persoane fizice şi juridice, fără documente legale, iar pentru a justifica stocul de marfă deţinut, ar fi înregistrat achiziţii fictive în cuantum de 59.000.000 de euro, de la 47 de societăţi comerciale cu comportament de «tip fantomă»”, se arată în comunicatul citat.

    Potrivit unor surse din Poliţie, percheziţiile vizează un grup care ar fi fost coordonat de omul de afaceri libanez Tawil Abbas, în atenţia anchetatorilor fiind, între altele, şi societatea Group Comimpex, care face parte din grupul de firme specializate în comerţul cu produse neferoase ale acestuia.

    Dosarul este instrumentat de Poliţia Capitalei, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

    Percheziţiile sunt coordonate de Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice din Poliţia Română, acţiunea fiind sprijinită de Serviciul Român de Informaţii.

  • Andrei Chiliman, ridicat de procurorii DNA de pe aeroport. Primarul este vizat în dosarul cumnatului premierului – FOTO

    Întrebat, la ieşirea din aeroport, despre acuzaţiile care îi sunt aduse de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Chiliman a răspuns: “Nu am făcut niciodată aşa ceva”.

    Întreabat dacă se aşteaptă să fie reţinut, Chiliman a răspuns: Orice e posibil.

    Andrei Chiliman a fost urcat apoi într-o dubă a Poliţiei, cu care va fi dus la DNA Ploieşti, pentru a fi audiat în dosarul în care este suspectat de trafic de influenţă şi de alte fapte de corupţie, în aceeaşi cauză fiind cercetat şi Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta.

    Primarul Sectorului 1 a venit, joi, de la Bruxelles, unde a participat la ceremonia de decernare a premiului “Roger Léron 2015”, acordat pentru contribuţia adusă la dezvoltarea surselor de energie durabilă în UE, edilul fiind unul dintre cei nominalizaţi, alături de reprezentanţii Austriei, Suediei şi Irlandei. Premiul, decernat de către Federaţia Europeană a Agenţiilor şi Regiunilor pentru Energie şi Mediu (FEDARENE), la care s-au înscris 12 state UE, a fost câştigat de reprezentantul Austriei.

    Liberalul Andrei Chiliman este vizat de o anchetă a DNA Ploieşti, procurorii anticorupţie făcând percheziţii, joi, la sediul primăriei, la locuinţa edilului şi la locuinţele altor trei suspecţi din acest dosar, printre care Vlad Moisescu şi Ioana Costescu, aceştia fiind cunoscuţi ca apropiaţi ai edilului.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că primarul Sectorului 1 este suspectat de trafic de influenţă şi de alte fapte de corupţie în acelaşi dosar în care este cercetat Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta.

    Numele comun din acest dosar, care face legătura între cazul privind canalizarea de la Comarnic şi activitatea Primăriei Sectorului 1, este al omului de afaceri Gheorghe Boeru, audiat şi reţinut săptămâna trecută de DNA, alături de fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Prahova Adrian Semcu.

    Conform surselor citate, firma controlată de Boeru, Romair Consulting, ar fi avut contracte şi cu Primăria Sectorului 1, pentru consultanţă în activităţi precum lucrări de asfaltare şi anvelopări de blocuri. Angajaţi ai Primăriei, inclusiv primarul, ar fi cerut 10% din valoarea acestor contracte.

    Potrivit surselor judiciare, în acest dosar sunt suspectate, alături de primarul Chiliman, trei persoane cu putere de decizie în Primăria Sectorului 1.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a arătat, într-un comunicat de presă, că Serviciul Teritorial Ploieşti face cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind infracţiuni asimilate celor de corupţie şi infracţiuni de corupţie comise în perioada 2006 – 2015, în cauză fiind făcute şapte percheziţii în Bucureşti, dintre care una la sediul unei instituţii publice.

    În 18 februarie, Iulian Herţanu a fost arestat preventiv, alături de omul de afaceri Vladimir Ciorbă, în dosarul vizând fraudarea de fonduri europene pentru lucrări de canalizare la Comarnic, executate de firma sa, SC Grossman Engineering Group. În 23 aprilie, Iulian Herţanu a fost plasat în arest la domiciliu, în urma unei decizii a instanţei supreme, aceeaşi măsură fiind luată şi în cazul lui Vladimir Ciorbă.

    Miercuri, la DNA Ploieşti s-au prezentat mai mulţi inculpaţi din acest dosar, inclusiv Iulian Herţanu, în privinţa căruia procurorii au dispus înlocuirea arestului la domiciliu cu controlul judiciar, măsură dispusă şi pentru alţi doi inculpaţi din acest dosar.

    În acelaşi dosar, sunt cercetaţi sub control judiciar deputatul Sebastian Ghiţă, deputatul PSD Vlad Cosma şi tatăl acestuia, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, directorul de producţie al Hidro Prahova, Virgiliu Iuliu Roman, precum şi omul de afaceri Liviu Munteanu. De asemenea, în dosar este cercetat şi Ilie Drăgan, om de afaceri care are legături cu firmele implicate în derularea proiectului de extindere a canalizării de la Comarnic.

    Potrivit anchetatorilor, Virgiliu Roman, Sebastian Ghiţă, Vlad şi Mircea Cosma au sprijinit grupul infracţional din care făcea parte Iulian Herţanu ca să acceseze şi să primească fonduri europene în cadrul contractului de extindere a reţelei de canalizare din oraşul Comarnic, proiect în valoare de aproape zece milioane de euro.

    Procurorii susţin că, în perioada 2011 – 2015, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, fost preşedinte al filialei judeţene a PSD, a făcut demersuri (intervenţii pentru numirea în funcţii a unor persoane, obţinerea de informaţii confidenţiale – activităţi derulate direct sau prin intermediul consilierilor săi personali) la funcţionari ai SC Hidro Prahova şi a exercitat presiuni (ameninţări cu privire la înlocuirea din funcţie) asupra directorului general al societăţii, pentru ca aceştia să atribuie ilegal asocierii SC Grossmann Engineering Group SRL – SC Euroconstruct Trading 98 SRL contractul de lucrări pentru extinderea reţelei de canalizare în oraşul Comarnic. De asemenea, Mircea Cosma a făcut presiuni pe durata derulării contractului pentru prelungirea termenelor de execuţie şi efectuarea ilegală de plăţi.

    Proiectul privind extinderea reţelei de canalizare la Comarnic, în valoare de aproximativ zece milioane de euro, avea termen de finalizare februarie 2014, însă lucrările, care nu au fost finalizate, au fost sistate la sfârşitul anului trecut.

    În dosarul privind fraudarea de fonduri europene, la sfârşitul lunii februarie, au fost audiate la DNA Ploieşti atât mama premierului Victor Ponta, Cornelia Naum, cât şi sora acestuia, Alexandra Herţanu.

    Cornelia Naum, mama premierului Ponta, este asociată, alături de ginerele său, Iulian Herţanu, în firma “Hertanu Projects” SRL. Herţanu mai este asociat în firma Liquid Studios SRL, unde are doi asociaţi, în timp ce soţia sa, Alexandra Florina Herţanu, sora premierului Victor Ponta, este asociată în firma SC Exfin 2000 SRL, unde deţine 49 % din acţiuni, iar o altă persoană, Natalia Maier, deţine 51 % din acţiunile firmei.

    Firma Hertanu Projects SRL, al cărei asociat principal este Iulian Herţanu, a fost înregistrată în anul 2004, cu sediul social în Bucureşti şi are ca principal domeniu de activitate specific agenţiilor de publicitate. Herţanu deţine 95% din această firmă, al cărei administrator este, în timp ce mama lui Victor Ponta, Cornelia Niculina Naum, are restul de 5%.

    SC Hertanu Projects are, de asemenea, trecute la Registrul Comerţului alte câteva zeci de activităţi secundare, de la editarea ziarelor la “activităţi de servicii suport pentru învăţământ” sau intermedieri în comerţul cu animale.

    În urmă cu o săptămână, directorul SC Hidro Prahova, Adrian Semcu, şi omul de afaceri Gheorghe Boeru au fost reţinuţi de procuorii DNA Ploieşti, fiind suspecţi tot în dosarul în care sunt inculpaţi Iulian Herţanu, Sebastian Ghiţă, Vlad Cosma şi Mircea Cosma. Ulterior, instanţa supremă a decis ca Semcu şi Boeru să fie plasaţi în arest la domiciliu.

    În stenogramele din documentele procurorilor care instrumentează acest dosar, obţinute de MEDIAFAX, apar numele unor politicieni importanţi, precum Victor Ponta sau Crin Antonescu.

    Astfel, într-o interceptare din 21 ianuarie 2011, dintre Adrian Semcu şi fostul viceprimar al municipiului Ploieşti Nicoleta Cătălina Bozianu, cei doi fac referire la fostul lider PNL Crin Antonescu şi la preşedintele PSD Victor Ponta, care discută despre încheierea contractului de “Asistenţă tehnică pentru managementul proiectului, proiectare, supervizare lucrări” din cadrul proiectului cu fonduri europene. Din discuţii rezultă că Antonescu ştia despre “toate dedesubturile” lui Sebastian Ghiţă, iar acesta din urmă ar fi vorbit cu Victor Ponta.

    Fostul preşedinte PNL Crin Antonescu declarat pentru MEDIAFAX că nu este implicat în niciun fel în dosar şi că discuţiile cu Victor Ponta erau politice şi vizau strict stabilirea candidaţilor USL pentru alegerile locale.

    Andrei Chiliman, membru al PNL, este primar al Sectorului 1 Bucureşti din iunie 2004, fiind la al treilea mandat. El a fost şi deputat de Bucureşti timp de două legislaturi: 1996-2000 şi 2000-2004.

    Potrivit declaraţiei de avere din iunie 2014, Andrei Chiliman deţine 11 terenuri, în totalitate sau în parte, majoritatea moştenire de la părinţi, în Bucureşti, Ilfov, Constanţa, Buzău, Gorj şi Braşov, iar soţia sa a primit moşteniere sau prin donaţie patru terenuri. Cei doi copii ai săi au la rândul lor în proprietate şase terenuri, primite prin donaţie de la Chiliman şi de la verişoara primară a soţiei acestuia.

    Andrei Chiliman mai deţine jumătate dintr-un apartament cu mansardă şi dintr-o casă din Bucureşti, primite moştenire de la mama sa, în timp ce soţia sa a dobândit o casă şi un sfert dintr-o casă din Bucureşti. Copiii deţin un apartament în Bucureşti şi trei case în Bucureşti, Buzău şi Braşov, având aceeaşi provenienţă. Majoritatea acestor proprietăţi erau naţionalizate şi restituite sau recuperate în justiţie.

    Chiliman mai are un autoturism Audi, cumpărat în 2005, iar soţia sa are un Renault din 1972, moştenit de la mama ei. Primarul Sectorului 1 deţine bijuterii evaluate la 13.000 – 20.000 de euro şi obiecte de artă a căror valoare este estimată la 70.000 – 150.000 de euro.

    Primarul Andrei Chiliman are conturi de 49.132 de lei, 70.299 de euro, 60.096 de dolari şi 10.034 de franci elveţieni, în timp ce soţia are în conturi 129.977 de lei, 17.572 de euro şi 7.693 de dolari. Totodată, el şi-a împrumutat fratele cu 15.000 de euro. În schimb, edilul nu are datorii care să depăşească 5.000 de euro.

    În anul fiscal precedent, Chiliman a încasat un venit net de 50.068 de lei din indemnizaţia de primar şi 2.673 din chirii. Soţia sa a încasat o pensie de 32.316 lei, 7.141 de lei din activitatea de arhitect, 146.280 de lei din chirii, 126.495 din dividente la acţiunile deţinute la Fondul Proprietatea şi 209.124 de lei din vânzarea de acţiuni către Fondul Proprietatea.