BusinessMagazin

Tag: pedeapsa

  • Ascensiunea şi decăderea celei mai puternice femei din cartelul mexican. A fost trădată de iubitul ei pentru că era prea violentă

    Şefa cartelului care controla o parte din oraşul La Paz, Mexic, poreclită “La China”, devenise atât de înfiorătoare încât iubitul ei a trebuit să o oprească şi a dat-o pe mâna poliţiei, relatează Daily Mail.

    Melissa Calderon, în vârstă de 30 de ani, era recunoscută pentru violenţa şi cruzimea ei şi pentru faptul că îşi răpea victimele apoi lăsa trupurile neînsufleţite la uşa familiei victimilor. “La China” este responsabilă de 180 de crime.

    Calderon a fost prinsă după ce iubitul ei a dat-o pe mâna poliţiei, cu promisiunea că i se va reduce pedeapsa dacă va coopera.

    Implicarea ei în crima organizată a început în 2005 când a fost cooptată în cartelul Damaso: organizaţie criminală care are legături cu Sinaloa, cartel ale cărei operaţiuni au loc în statul mexican Baja California Sur, cartel care este condus chiar de Joaquin “El Chapo” Guzman.

    Melissa Calderon a crescut repede în rangurile organizaţiei şi în 2008 a fost făcută comandant. În această calitate, ea a început să-şi impună autoritatea în La Paz, dar şi în Cabo San Lucas, localitate turistică. De când se afla ea la conducere, crimele în regiunea Baja California Sur s-au triplat.

    În iunie a fost demodată deoarece Abelo Quintero, asasin cu ştate vechi, fusese eliberat din închisoare. Furioasă, Melissa Calderon a dezertat din cartelul Damaso şi şi-a format propria organizaţie criminală, iar la scurt timp a declarat război foştilor ei asociaţi.

    În noua organizaţie, Sergio El Scar Beltran a devenit şeful asasinilor, Rogelio El Tyson Franco a fost pus să se ocupe de logistică şi Pedro El Peter Cisneros s-a ocupat de reţeaua de vânzări de droguri.

    Duminica trecută El Chino a fost arestată şi aşteaptă procesul în care este acuzată de 150 de crime.
     

  • UNICEF: 3 părinţi din 10 folosesc pedeapsa ca metodă de educare. 16% cred că bătaia e ruptă din rai

    “Violenţa asupra copiilor este un fenomen complex şi îngrijorător şi este nevoie de intervenţii pe termen lung. Ştim că cele mai multe acte de violenţă se petrec în spatele uşilor închise. Sunt nenumărate cazuri, în continuare, în ţara noastră, de abuzuri asupra copiilor. Doar în primele nouă luni ale anului 2016, au fost raportate peste 10.000 de cazuri de violenţă, dar ştim cu toţii că în spatele fiecărui caz raportat exită multe alte cazuri de violenţă neraportate”, a declarat Despina Andrei, manager de comunicare UNICEF.

    În urma statisticilor făcut de UNICEF în România, a reieşit că 11% dintre părinţi îşi pălmuiesc copiii, iar 16 procente cred că bătaia este ruptă din rai.

    Acelaşi raport evidenţiază că trei părinţi din 10 folosesc pedeapsa ca metodă de educare, iar peste jumătate (54%) obişnuiesc să ridice vocea la cei mici.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea „nazistului cel bun”, singurul prieten al lui Hitler. Cum a reuşit să scape de spânzurătoare şi să strângă o avere

    Albert Speer, născut în 1905, s-a implicat destul de tânăr în afacerile tatălui său, ce era specializat în arhitectură. Însă viaţa sa a luat o turnură aparte în 1933, când l-a cunoscut Adolf Hitler, ce a fost impresionat de manierele politicoase ale tânărului Speer şi răspunsurile sale directe şi precise. Ulterior, a fost cooptat de Hitler şi angajat pentru a-i renova cancelaria din Berlin. Nu a durat mult până când Speer a devenit o prezenţă constantă alături de Hitler la toate evenimentele. Pe de altă parte, era la rândul său un narcisit, ambiţios fără limite şi nu avea prieteni, fiind distant chiar şi faţă de soţia şi cei şase copii.

    Speer a devenit, aşadar, prieten bun cu Hitler şi unul dintre puţinii oameni care îi cunoşteau gusturile, pretenţiile şi i le respectau întru totul. La rândul său, Furherul i-a recunoscut deseori talentul extraordinar de oraganizator al proiectelor sale  şi loialitatea pe care i-o arăta. Printre „proiectele” sale se numără  deportarea a peste zeci de mii de evrei – un eufemism pentru cei trimişi în lagărele morţii. Dintre aceştia, mulţi erau obligaţi să muncească până la epuizare, cu o dietă de 1.100 de calorii pe zi.

    S-a arătat foarte surprins când a fost judecat, după căderea regimului, însă a reuşit să-şi creeze o apărare genială – a acceptat întreaga responsabilitate pentru acţiunile sale, dar a pretins că nu ştia nimic despre uciderea în masă a evreilor. Calmul său de neclintit şi comportamentul educat, ce contrasta puternic cu fanaticii nazişti, a impresionat juriul, care l-a scăpat de spânzurătoare şi i-au dat 20 de ani de închisoare.

    După eliberarea sa, în 1966, Speer şi-a publicat memoriile. Cititorii s-au arătat foarte curioşi de detaliile fascinante ale vieţii private a lui Hitler, iar volume sale au cunoscut un succes fenomenal. De asemenea, Speer a câştigat o avere din încasările acestora. Autoportretizarea sa,  ca „The good nazist”  (Nazistul cel bun), a absolvit de vină o întreagă generaţie de germani, ce purtau eticheta de „nazişti”. „Dacă un membru al cercului cel mai intim al lui Hitler nu ştia despre Holocaust, cum ar fi putut şi o persoană obişnuită?”, a fost ideea insuflată de Speer.

     

  • Povestea „nazistului cel bun”, singurul prieten al lui Hitler. Cum a reuşit să scape de spânzurătoare şi să strângă o avere

    Albert Speer, născut în 1905, s-a implicat destul de tânăr în afacerile tatălui său, ce era specializat în arhitectură. Însă viaţa sa a luat o turnură aparte în 1933, când l-a cunoscut Adolf Hitler, ce a fost impresionat de manierele politicoase ale tânărului Speer şi răspunsurile sale directe şi precise. Ulterior, a fost cooptat de Hitler şi angajat pentru a-i renova cancelaria din Berlin. Nu a durat mult până când Speer a devenit o prezenţă constantă alături de Hitler la toate evenimentele. Pe de altă parte, era la rândul său un narcisit, ambiţios fără limite şi nu avea prieteni, fiind distant chiar şi faţă de soţia şi cei şase copii.

    Speer a devenit, aşadar, prieten bun cu Hitler şi unul dintre puţinii oameni care îi cunoşteau gusturile, pretenţiile şi i le respectau întru totul. La rândul său, Furherul i-a recunoscut deseori talentul extraordinar de oraganizator al proiectelor sale  şi loialitatea pe care i-o arăta. Printre „proiectele” sale se numără  deportarea a peste zeci de mii de evrei – un eufemism pentru cei trimişi în lagărele morţii. Dintre aceştia, mulţi erau obligaţi să muncească până la epuizare, cu o dietă de 1.100 de calorii pe zi.

    S-a arătat foarte surprins când a fost judecat, după căderea regimului, însă a reuşit să-şi creeze o apărare genială – a acceptat întreaga responsabilitate pentru acţiunile sale, dar a pretins că nu ştia nimic despre uciderea în masă a evreilor. Calmul său de neclintit şi comportamentul educat, ce contrasta puternic cu fanaticii nazişti, a impresionat juriul, care l-a scăpat de spânzurătoare şi i-au dat 20 de ani de închisoare.

    După eliberarea sa, în 1966, Speer şi-a publicat memoriile. Cititorii s-au arătat foarte curioşi de detaliile fascinante ale vieţii private a lui Hitler, iar volume sale au cunoscut un succes fenomenal. De asemenea, Speer a câştigat o avere din încasările acestora. Autoportretizarea sa,  ca „The good nazist”  (Nazistul cel bun), a absolvit de vină o întreagă generaţie de germani, ce purtau eticheta de „nazişti”. „Dacă un membru al cercului cel mai intim al lui Hitler nu ştia despre Holocaust, cum ar fi putut şi o persoană obişnuită?”, a fost ideea insuflată de Speer.

     

  • Sorin Ovidiu Vîntu, condamnat la 8 ani de închisoare în dosarul devalizării FNI

    “Condamnă pe inculpatul Vîntu Sorin-Ovidiu la pedeapsa de 5 ani închisoare, la care, potrivit art.36, alin.1 din noul Cod penal, adaugă sporul de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de spălarea banilor, în formă continuată, astfel că inculpatul va executa pedeapsa de 8 ani închisoare”, se arată în decizia de marţi a Curţii de Apel, care este definitivă.

    Magistraţii au mai dispus menţinerea sechestrului până la concurenţa sumelor de 137.403.630.106 ROL (5.529.321 dolari S.U.A.) şi de 7.289.406 dolari S.U.A.

    În primă instanţă, Sorin Ovidiu Vîntu fusese condamnat, pe 9 februarie 2015, la şase ani şi patru luni de închisoare. Tribunalul Capitalei a decis atunci condamnarea afaceristului la două pedepse de câte patru ani de închisoare pentru infracţiunile de spălare de bani şi a dispus achitarea lui pentru instigare la delapidare. În urma contopirii celor două pedepse, instanţa a dispus ca omul de afaceri să execute şase ani şi patru luni de detenţie. Decizia nu a fost definitivă şi a fost contestată de omul de afaceri la Curtea de Apel Bucureşti.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un tânăr din Cluj, condamnat la 4 luni cu executare fără a fi citat sau anunţat de pedeapsă

    În anul 2013, tânărul din Cluj care atunci avea 24 de ani, a primit o amendă penală după ce a fost implicat într-o altercaţie. A achitat o parte din amendă, apoi a plecat la muncă în Italia. Nu a mai plătit restul amenzii, în valoare de 450 de lei, astfel că autorităţile au sesizat judecătoria Gherla şi au cerut înlocuirea sancţiunii cu o pedeapsă privativă de libertate. Procesul s-a desfăşurat în lipsa tânărului, iar instanţa a decis condamnarea acestuia la patru luni de închisoare cu executare.
     
    “Instanţa din Gherla nu a respectat drepturile elementare ale acestui tânăr. Nu l-a citat la proces, nu i s-a asigurat nici măcar un avocat din oficiu, iar după pronunţarea deciziei prin care a transformat amenda de 450 de lei în şase luni de închisoare cu executare, nu l-au notificat. Culmea e că pe citaţiile trimise de instanţă, care au fost ataşate la dosar, datele de contact şi de identificare ale destinatarului erau inventate, au fost comunicate către o persoană care nu există, însă cineva semnase de primire”, a declarat pentru MEDIAFAX avocatul Iulian Stoia, cel care l-a reprezentat pe tânăr după ce a fost încarcerat.
     
    Bărbatul, care obţinuse între timp un contract de muncă pe perioadă nedeterminată în Italia, nu a ştiut de condamnare, iar în 2016, în preajma Crăciunului, a revenit în ţară pentru a-şi petrece sărbătorile alături de familie. La Vama Borş, fiindcă fusese dat în consemn, a fost reţinut şi dus direct la penitenciarul Oradea unde a rămas încarcerat.
     

  • Acum 100 de ani era maşinărie „de tortură” iar acum sute de milioane de oameni plătesc să o folosească

    Un studiu din 2016 al Sport & Fitness Industry Association (SIFA) arată că peste 50 de milioane de americani au folosit banda de alergat cel puţin o dată în ultimul an. Dacă vedeţi acest instrument de mişcare monotonă ca pe un obiect de tortură, ar trebui să ştiţi că nu sunteţi departe de adevăr, arată un material semnat The Washington Post. O formă arhaică a benzii de alergat moderne, pe care o cunoaştem cu toţii, a fost folosită la 1800 de către britanici ca pedeapsă pentru prizonierii leneşi.

    „Nu pot să-mi scot din cap ideea că acum plătim pentru nişte maşinării ce în urmă cu 100 de ani reprezentau cele mai severe pedepse pentru deţinuţi, apropiate de pedeapsa cu moartea”, a declarat Vybarr Cregan- Reid, un profesor al Universităţii din Kent (Marea Britanie). Englezii au scos înafara legii acest tip de pedeapsă la începutul secolului XX, fiind considerată prea crudă şi neobişnuită.

    Cu toate acestea, maşinăriile care au evoluat din acele aparate de tortură reprezintă astăzi aporape 40% dintre cele 3,5 miliarde de dolari cât valorează industria de echipamente de fitness vândute în retail, în America de Nord. Preţul acestora variază între 300 de dolari şi ajung până la 10.000 de dolari. Banda de alergare este, aşadar, un exemplu concret al modului în care munca, timpul liber şi tehnologia a evoluat în ultimii 200 de ani.

  • Ce conţine proiectul de graţiere: Care sunt pedepsele care vor fi graţiate şi cine va fi scutit de jumătate din pedeapsă

    Astfel, potrivit OUG se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la cinci ani (inclusiv) precum şi pedepsele cu amendă aplicate de instanţa de judecată, această prevedere aplicându-se indiferent de modalitatea de executare a pedepsei.

    De acesta prevedere nu beneficiază cei care: au săvârşit contra siguranţei statului prevăzute în articolul 155-173 Cod penal anterior şi în art 394-412, infracţiuni de omor, vătămare corporală, lovituri cauzatoare de moarte, lipsire de libertate, violare de domiciliu, şantaj, viol, act sexual cu un minor, agresiune sexuală, corupţie sexuală, incest, furt, tâlhărie, piraterie, înşelăciune, ultraj, tortură, represiunea nedreaptă, evadare, înlesnirea evadării, părăsirea postului şi prezenţa la serviciu în stare de ebrietate, neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă prevăzută în art. 329 alin. 2 cod penal în vigoare, nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, falsificarea de monede sau de alte valori, falsificarea de valori străine, deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori; luarea de mită prevăzută de art. 254 Cod penal anterior şi cod penal în vigoare; darea de mită prevăzută de art. 255 Cod penal anterior şi art. 290 cod penal în vigoare; traficul de influenţă prevăzut de art. 257 Cod penal anterior şi art. 291 cod penal în vigoare; cumpărarea de influenţă prevăzut de art. 292 cod penal în vigoare ; nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri, relele tratamente aplicate minorului, traficul de stupefiante, falsificarea de alimente sau alte produse, proxenetismul , constituirea unui grup infracţional organizat, racolarea minorilor în scopuri sexuale, sclavia, traficul de persoane, traficul de minori , folosirea serviciilor unei persoane exploatate; folosirea prostituţiei infantile, pornografia infantilă, fraudele comise prin sistemul informatic şi de plată electronice, traficul de migranţi, facilitarea şederii ilegale în România, divulgarea informaţiilor secret de stat, ultrajul judiciar, cercetarea abuzivă prevăzută de art. 280cod penal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şefa FMI, una dintre cele mai puternice femei din lume, a fost găsită vinovată. Ce pedeapsă va primi

    Christine Lagarde, directorul Fondului Monetar Internaţional, a fost găsită vinovată de “neglijenţă” de către judecătorii Curţii de justiţie a Franţei în procesul privind plăţi ilegale în valoare de 400 de milioane de euro făcute către omul de afaceri francez Bernard Tapie.

    Judecătorii instanţei de arbitraj au hotărât ca directorul FMI să nu primească nicio sancţiune. Christine Lagarde risca până la un an de închisoare şi o amendă penală de 15.000 de euro.

    Decizia Curţii de Justiţie a Republicii Franţa poate fi contestată la Curtea de Casaţie.

    Conform unor surse citate de postul francez RTL, Christine Lagarde a părăsit Franţa înainte de anunţarea verdictului, fiind la Washington. Statutul FMI nu prevede demiterea automată în cazul condamnării.

    Cazul datează de acum aproape 20 de ani, când Christine Lagarde era ministru al Economiei în Administraţia preşedintelui Nicolas Sarkozy. Christine Lagarde fusese inculpată în Franţa în decembrie 2015, iar pentru iniţierea procesului a fost nevoie de aprobarea instanţei supreme. Decizia de inculpare, în decembrie 2015, a fost surprinzătoare, dat fiind că procurorii recomandaseră în septembrie încetarea anchetei care o viza pe Christine Lagarde.

    Fostul ministru al Economiei a fost cercetată pentru neglijenţă în serviciu, reproşându-i-se că nu s-a opus unei decizii de arbitraj şi nu a formulat recurs contra sentinţei din iulie 2008 care îl favoriza pe Bernard Tapie. Dosarul se referă la o sentinţă de arbitraj prin care Bernard Tapie a primit 403 milioane de euro, dintre care 45 de milioane ca prejudiciu moral, pentru încheierea unui litigiu cu Banca Crédit Lyonnais privind vânzarea Adidas în 1994.

    Christine Lagarde a argumentat, pe parcursul investigaţiei şi a procesului, că a acţionat în interesul statului francez, prin respectarea în totalitate a legii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Dosarul mitei pentru transferuri. Condamnări pentru Ioan Becali – 7 ani şi 4 luni şi Victor Becali – 5 ani şi 8 luni, Cristian Borcea – 7 ani şi 10 luni şi judecătorul Geanina Terceanu – 5 ani şi 6 luni

    Ioan Becali a fost condamnat, joi, la trei ani de închisoare pentru dare de mită, la care i s-a aplicat restul de pedeapsă din dosarul Transferurilor plus un spor de pedeapsă, urmând să execute o pedeapsă finală de 7 ani şi 4 luni.

    Victor Becali a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru dare de mită la care se adaugă restul din dosarul Transferurilor plus un spor de pedeapsă, urmând să execute o pedeapsă finală de 5 ani şi 8 luni de închisoare.

    Cristian Borcea a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni, pedeapsa totală fiind însă de 7 ani şi 10 luni fiindu-i adăugat un rest de pedeapsă din dosarul Transferurilor, plus un spor de pedeapsă.

    Totodată, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au condamnat-o, joi, pe Geanina Terceanu, fost judecător al Tribunalului Bucureşti, la cinci ani şi şase luni de închisoare pentru luare de mită în vederea eliberării inculpaţilor din dosarul Transferurilor.

    Decizia magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti nu este executorie şi poate fi contestată cu apel în termen de 10 zile la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Tot în această cauză, Antonie Iorgovan a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, pentru mărturie mincinoasă.

    Geanina Terceanu şi fraţii Ioan şi Victor Becali au fost arestaţi, pe 20 noiembrie, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, la solicitarea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care o acuză pe judecătoare că a luat 220.000 de euro mită pentru a-i achita pe cei doi şi pe alţi şase oameni de fotbal, în dosarul Transferurilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro