BusinessMagazin

Tag: pacienti

  • Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Criza de medici de acum? Eu spun că va fi mai rău când 4 milioane de ”decreţei” vor deveni pacienţi

    Asa au facut cu lejeritate toate clinicile private –  au luat medici din sistemul public, gata pregatiti, cu tot cu pacienti, tintele fiind anumite specialitati, depletand de salariati sistemul public. Apoi, cresterile salariale din public din 2018 au dus la stoparea temporara a migratiei, pana ce privatii vor creste la randul lor salariile (de fapt culmea cresterilor salariale din sistemul sanitar este ca au plecat angajati din farma in sistemul sanitar, salariile au devenit comparabile dar avantajul este ca nu ai nici tinte, nici indicatori).

    Astfel ca se joaca un ping-pong neproductiv in a se transfera jucatori intre public si privat, fara vreo sansa de stabilizare – acesta este si motivul pentru care toti cei interesati impiedica o lege gen “sau la stat sau la privat”. Caz similar cu reclamatiile IT-istilor ca isi fura unii altora angajatii, fiind obligati la cresteri salariale nesustenabile. Nesustenabil va deveni si sistemul sanitar care a bagat 2 miliarde de lei in salarii, fara sa ii aiba.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • OUG pentru ca pacienţii care apelează la clinici private să plătească mai puţin

    „Adoptăm în şedinţa de astăzi un proiect prin care asigurăm drepturile pacienţilor care aleg serviciile oferite de clinici private. Prin completarea legislaţiei reglementăm faptul că persoanele asigurate care apelează la servicii medicale oferite de clinici private vor plăti numai diferenţa dintre tariful practicat de acel furnizor şi tariful decontat de CNAS.
     
    De asemenea ne asigurăm că pacienţii vor fi informaţi corect în prealabil, cu privire la costul serviciilor medicale fiind evidenţiate separat sumele decontate de către stat şi cele plătite din fondul proprii. Astfel persoana asigurată va cunoaşte din timp costurile unei intervenţii sau ale unui tratament”, a declarat Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei de Guvern.
     
    Premierul a adăugat că pacienţii se pot adresa furnizorilor care nu percep contribuţii personale sau aplică un cost mai mic.
     
    „ În cazul în care nu are posibilitatea plăţii contribuţiei personale se poate adresa unui alt furnizor care nu percepe contribuţie personală sau aplică un cost mai mic pentru acelaşi tip de servicii. Ministerul Sănătăţii a finalizat acest proiect de act normativ după consultări cu asociaţiile pacienţilor şi furnizorii privaţi de servicii medicale”, a conchis Dăncilă.
     

  • Ministerul Sănătăţii vrea să legifereze practica ilegală a jucătorilor privaţi de a lua bani şi de la Casă, şi de la pacienţi pentru operaţii chirurgicale

    Dacă s-ar aproba, anchetele care au început deja la aceşti operatori privaţi s-ar opri, iar presiunea pe guvernul PSD din partea acestor operatori pentru modificarea legislaţiei este uriaşă. Spitalele private încasează aceşti bani în plus de la pacienţi menţionând în contract „îngrijiri speciale“. În contract nu se menţionează operaţia respectivă. Dacă spitalele private nu iau bani de la Casă, atunci menţionează în contract operaţia respectivă, fiind complet acoperite prin lege.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Condiţii inumane la Clinica de Hematologie din Craiova: 4 pacienţi în pat, rugină şi pereţi distruşi

    La Clinica de Hematologie din cadrul Spitalului Filantropia Craiova stau patru pacienţi într-un pat, susţine o pacientă. Saloanele au pereţii distruşi, iar la grupurile sanitare ţevile şi chiuvetele sunt ruginite. În plus, pacienţii din Craiova sunt primiţi doar pentru tratament şi trimişi acasă.

    Situaţia de la Clinica de Hematologie a Spitalului Filantropia din Craiova a fost semnalată de o pacientă, care a postat pe Facebook poze din clinică, dar şi filmuleţe în care femeia comentează condiţiile în care sunt trataţi bolnavii, cu uşile cu geamuri sparte, în saloane degradate şi grupuri sanitare cu rugină.

    Femeia susţine că după ora 20.00 uşa spitalului se închide cu lanţ.

    „Pe un singur pat suntem patru paciente, eu şi încă trei femei. Eu sunt din Craiova şi doctora, care taie şi spânzură, mă obligă să merg acasă după ce fac tratamentul. Practic, vin de 4-5 ori pe zi să fac transfuzii, perfuzii şi injecţii şi apoi să plec. Eu stau singură acasă şi dacă mi se va face rău mă vor găsi după un timp, după ce voi începe să intru în putrefacţie”, a scris femeia.

    Supărată că nu poate să stea internată, pacienta de la hematologie a arătat că în spital sunt condiţii inhumane: „Fac live-uri să vă arăt în ce infecţii stăm. Încep cu uşa de la intrarea în spital care nu mai are geam, vă arăt baia cu ţevile ruginite, chiuveta şi wc-uri degradate. Acestea sunt condiţiile infecte în care stăm. Riscăm să plecăm mai bolnavi decât suntem”, a comentat femeia.

    Aceasta a filmat în salon şi pereţii degradaţi.

    Directorul medical al Spitalului Filantropia, Lorena Dijmărescu, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că „pacienţii de la hematologie sunt într-un imobil care nu mai aparţine de câţiva ani buni spitalului. Respectivul imobil a fost retrocedat către Casa de Pensii şi am mutat acolo clinica de hematologie pentru că la clădirea în care a fost hematologia se fac lucrări de reabilitare, modernizare. Vă daţi seama că dacă respectiva clădire nu este a noastră nu puteam face mari investiţii. Vreau să precizez însă că imaginile din băi sunt de fapt de la un grup sanitar de la parter, un grup sanitar dezafectat. Clinica este pe etajele 1 şi 2 ale clădirii”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Cum a reuşit una dintre cele mai bogate femei din lume să piardă o companie de 9 miliarde de dolari şi să fie ameninţată cu închisoarea

    Elizabeth Holmes a trecut de la una dintre cele mai promiţătoare tinere din Silicon Valley la inculpată într-un caz de fraudă, totul în doar câţiva ani.
     
    După ce a luat lumea prin surprindere anunţând un sistem care ar fi permis testarea sângelui în doar câteva secunde, Holmes, ajunsă acum la 34 de ani, a fost pusă sub acuzare pentru frade împotriva medicilor, pacienţilor şi a investitorilor.


    Potrivit unui anunţ al procurilor, Holmes şi fostul partener Sunny Balwani au “folosit publicitate falsă pentru a încuraja doctorii şi pacienţii să folosească laboratoarele Theranos, în condiţiile în care ştiau că tehnologie nu produce rezultate corecte”.

     

    Planurile femeii care a reuşit să piardă într-un singur an o avere de 9 miliarde de dolari

    Holmes a fondat în 2013 Theranos, o companie ce promitea să revoluţioneze modul în care sunt diagnosticate bolile, prin testarea sângelui. Testarea prin sânge este dificilă, scumpă şi nu s-a schimbat din 1960 încoace. Se face în spitale şi în birourile medicilor. Flacoane cu sânge sunt trimise şi testate, iar acest lucru durează săptămâni întregi, procedurile fiind supuse deseori erorilor umane. Desigur, un ac înfipt în braţul persoanelor testate sperie de asemenea persoanele care evită uneori analizele medicale din cauza acestei proceduri.


    În locul acestui procedeu, Elizabeth Holmes ne propunea să mergem la o farmacie să luam dispozitivul creat de compania ei care ar putea extrage o picătură de sânge fără durere.

    În 2015, Forbes estima averea sa la 4,5 miliarde de dolari; un an mai târziu, aceeaşi publicaţie o cota cu zero dolari în conturi.

  • Cum a ajuns un medicament gratuit să coste o avere: „Câţi oameni trebuie să mai moară?”

    Într-o scrisoare adresată directorului executiv al companiei Catalyst Pharmaceuticals, Patrick J. McEneny, din data de 4 februarie 2019, Sanders s-a declarat „profund îngrijorat de faptul că acţiunile companiei Catalyst vor cauza pacienţilor săi suferinţă sau moartea” şi crede că e vorba de „lăcomie corporatistă”. „Câţi oameni trebuie să mai moară?”, se întreabă Sanders, citat de USA Today.

    Medicamentul respectiv se numeşte Firdapse, şi a fost aprobat de Administraţia SUA pentru Alimente şi Medicamente în noiembrie a anului trecut pentru tratamentul sindromului myasthenic Lambert-Eaton sau a LEMS la adulţi.

    FDA descrie LEMS ca fiind o tulburare rară autoimună care afectează legătura dintre nervi şi muşchi şi cauzează slăbiciune şi alte simptome la pacienţii afectaţi.

    Sanders susţine că ingredientul activ din Firdapse, 3,4-diaminopiridina, a fost utilizat pentru a trata LEMS de aproape 30 de ani şi că „eficacitatea clinică a fost stabilită de-a lungul deceniilor în Europa şi Statele Unite”. Preţul medicamentului variază de la 1.600 dolari la 6.000 dolari pe an. Până în prezent, pacienţii au putut accesa gratuit o versiune neaprobată a acestui medicament prin intermediul unui program al Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente. 

    Niciun reprezentant al companiei nu a dat un răspuns scrisorii senatorului, pe motiv că nicio persoană avizată nu este disponibilă momentan.

  • Veşti bune din sănătate: un spital din Galaţi a fost dotat cu un aparat care va fi folosit de pacienţi din cel puţin patru judeţe

    Noul aparat este modern şi reprezintă o metodă eficientă de tratament în domeniul cancerului.

    Specialiştii spun că acceleratorul liniar de particule are componente ajustabile care îi permit să îndrepte radiaţia direct către zona tumorii, afectând foarte puţin ţesutul sănătos din jur.

    Aparatul este montat într-un buncăr construit la Spitalul Judeţean din Galaţi şi va fi dat în folosinţă după efectuarea testelor şi obţinerea avizelor de funcţionare. La final, acceleratorul gălăţean va fi folosit de zeci de mii de bolnavi de cancer din judeţele Galaţi, Brăila, Tulcea şi Vrancea.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Diagnostic pentru cinci ţări

    În ultimii ani afacerea a înregistrat creşteri constante de două cifre şi ne aşteptăm să avansăm în acelaşi ritm în continuare”, descrie Laurenţiu Luca evoluţia businessului de care este responsabil. El ocupă rolul de managing director pentru Europa de Sud-Est al Synevo, după ce anterior a condus businessul suedezilor timp de aproximativ doi ani pe piaţa locală. Cu promovarea recentă, a devenit responsabil de un business care ajungea la finalul anului 2017 la o valoare cumulată de 57 de milioane de euro şi o echipă de peste 1.600 de angajaţi.

    În ceea ce priveşte Synevo România, afacerea a înregistrat în 2017 venituri de 46,9 milioane de euro, în creştere cu 18,3% faţă de anul anterior, iar numărul total de angajaţi a ajuns la 898. Datele mai recente arată că în primele trei trimestre ale anului trecut, Synevo România a ajuns la venituri de 39,4 milioane de euro, iar creşterea previzionată pentru întreg anul 2018 era tot de două cifre.

    Potrivit lui, funcţia dobândită anul trecut trece însă dincolo de cifre şi presupune o administrare eficientă a operaţiunilor Synevo din această regiune, compusă din România, Moldova, Serbia, Bulgaria şi Georgia, în concordanţă cu strategia de dezvoltare a grupului Medicover. De asemenea, rolul presupune şi identificarea oportunităţilor de piaţă care să ajute la extinderea businessului de laborator în regiune. „Un alt obiectiv de management al grupului Medicover, în ultimii ani, a fost integrarea operaţiunilor din ţările din regiune, astfel încât să ofere acces la tehnologii de ultimă generaţie şi teste de diagnostic avansat la un preţ accesibil, comparativ celor din Europa de Vest”, explică executivul. Compania oferă în prezent în această regiune peste 2.000 de tipuri de servicii, care au ajuns la peste 18 milioane de teste anual.

    Cum a ajuns însă să conducă acest business?

    Laurenţiu Luca povesteşte că alegerea medicinei este rezultatul unei întâmplări fericite, în contextul în care el visa la o carieră militară, în aviaţie sau marină. „Din cauza unui membru al familiei care fugise din România prin anii 80, dosarul meu de admitere la liceele militare a fost respins, deoarece nu prezentam încredere pentru armata acelor vremuri.” Astfel, a fost nevoit să aleagă, în lipsa altor opţiuni, să îşi continue educaţia la Liceul Sanitar din Constanţa, iar apoi la Facultatea de Medicină din acelaşi oraş, devenind pasionat de acest domeniu. „Însă, trebuie să recunosc, eram interesat în egală măsură şi de ideea de business, la modul general”, îşi aminteşte el. 

    Motivat şi de oportunităţile din perioada anilor ’90, povesteşte că în 1998 şi-a început cariera în domeniul promovării şi vânzării de produse farmaceutice, continuând apoi această activitate în diverse roluri şi companii, până în anul 2010, când a luat prima dată contact cu Synevo.

    Nu percepe trecerea de la profesia de medic spre cea de lider în domeniul farmaceuticelor drept una subită şi o descrie mai degrabă ca pe o evoluţie dinspre un număr limitat de pacienţi până la rezultate mai profunde în îngrijirea pacienţilor, dar şi a oamenilor sănătoşi.

    „Percepţia generală este aceea că medicina tratează oamenii bolnavi, însă eu cred că medicina este şi pentru oameni sănătoşi sau pentru cei care doresc să-şi menţină o stare bună de sănătate. Cred că evoluţia mea profesională a urmat acest traseu, de la pacienţi la oameni sănătoşi, de la tratamente la diagnostic preventiv, o evoluţie profesională neplanificată în prealabil, aşa cum poate părea acum, când povestesc despre ea”, explică el.

    De altfel, îşi autodescrie rolul drept unul care poate influenţa disponibilitatea unor proceduri de diagnostic care să contribuie la menţinerea stării generale de sănătate, nu doar la o diagnosticare corectă.

    Şi fiindcă activează în acest domeniu de mai bine de 15 ani, şi-a formulat şi câteva păreri ferme despre evoluţia sistemului.

    „Sistemul medical românesc, în ansamblu, este un conglomerat de unităţi sanitare de diverse specializări, care trebuie să asigure asistenţă medicală corectă pentru pacienţi, teoretic. În realitate, avem spitale conduse şi finanţate corespunzător, care produc performanţă, însă avem şi exemple concrete de management defectuos”, descrie Laurenţiu Luca sistemul medical românesc.

    Din punctul lui de vedere, există o nealiniere între conducerea locală a unor unităţi sanitare şi strategia naţională care prevede asigurarea unei sănătăţi corespunzătoare a populaţiei, care are mai multe cauze: finanţare insuficientă, uneori management defectuos, implicaţii sociale avute în comunităţile locale sau lipsa unor indicatori corecţi de evaluare a eficienţei cheltuirii fondurilor de sănătate. „De exemplu, indiferent de cât de mult ne-am strădui noi să organizăm sistemul în cel mai bun mod posibil, nu vom putea avea calitate vestică atât timp cât avem cel mai mic buget alocat pentru sănătate din întreaga Uniune Europeană”, consideră Laurenţiu Luca.

    Executivul citează cel mai recent raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), care arată că România alocă anual pentru sănătate 983 de euro pe cap de locuitor, fiind pe ultimul loc în Europa. Alături de România, pe penultimul loc, este Bulgaria, cu o sumă de 1.234 de euro (care este totuşi cu peste 25% mai mult decât ceea ce alocă România).

    „Sigur, situaţia este mai complexă decât o arată cifrele statistice, însă, în realitate, ştim că nu se poate face medicină performantă cu fonduri insuficiente. Corecţia salarială din sistemul public, pentru medici şi personalul medical este una benefică, însă ea nu rezolvă probleme structurale de performanţă decât, poate, pe termen scurt”, punctează Luca. 

    Din punctul lui de vedere, trebuie aplicate strategii coerente pe termen lung, urmărind exemple de succes din alte ţări, care au dovedit că pot obţine performanţe medicale. „Până la urmă, ştim cu toţii că, fără educaţie şi sănătate, toţi vom avea de pierdut, atât acum cât şi-n viitor.”

    Laurenţiu Luca spune că este dificil de surprins în câteva rânduri diferenţele dintre cele cinci pieţe pe care le coordonează, însă a observat că toate au un numitor comun: „Nevoia pacienţilor de a avea acces la analize medicale de calitate şi la o ofertă variată de teste, care porneşte de la testele uzuale şi ajunge până la cele mai avansate (inclusiv genetică, histopatologie, biologie moleculară)”.

    Observă că fiecare dintre aceste ţări are sisteme diferite de finanţări publice, care oferă, mai degrabă, pentru pacienţi un acces limitat la servicii de calitate. De exemplu, în Serbia, sistemul public de sănătate nu contractează teste de laborator cu operatorii privaţi, oferind pacienţilor doar analizele medicale de bază prin sistemul public de sănătate. „Or, de cele mai multe ori, oferta de servicii publice este limitată, iar noi putem suplimenta cererea pieţei printr-o ofertă de teste avansate. În alte ţări lucrurile stau diferit, iar acolo putem suplimenta oferta şi lipsa alternativelor de diagnostic din sistemul public prin servicii de calitate”, precizează executivul.

    În ceea ce priveşte Synevo, strategia companiei implică menţinerea nivelului de investiţii alocat pentru dezvoltarea reţelei de laboratoare şi de puncte de recoltare, astfel încât să îmbunătăţească accesul clienţilor la servicii de laborator în toate ţările din regiunea Europei de Sud-Est. În acelaşi timp, şi-au propus să dezvolte liniile de diagnostic specializat (histopatologie, citologie şi genetică). „Credem că, prin investiţii continue în tehnologie, în educaţia oamenilor noştri şi asigurarea disponibilităţii serviciilor noastre recunoscute pentru calitatea lor, vom continua dezvoltarea în România şi în regiune, pe termen lung”, spune Luca, fără să precizeze valoarea exactă a investiţiilor în aceste direcţii.

    Mai spune că vor beneficia şi de investiţiile făcute de grupul Medicover în Germania, unde compania a cumpărat anul trecut un centru pentru genetică umană şi diagnostic de laborator, ce va oferi acesul la o platformă de teste genetice avansate (pentru diagnosticul individualizat al unor patologii precum oncologie, afecţiuni ginecologice etc.)

    Când vine vorba de sfaturi pentru tinerii care care îşi încep cariera în domeniul serviciilor medicale, Luca numeşte asumarea riscurilor: „Cred că cel mai important, pe lângă obţinerea unui bagaj educaţional solid, este să caute oportunităţi profesionale şi să fie deschişi în a-şi asuma riscuri profesionale”. Precizează că nu se referă la identificarea unor oportunităţi în afara ţării, sau la a căuta soluţiile cele mai convenabile, ci la asumarea unor provocări care să contribuie la dezvoltarea personală şi profesională. Din punctul lui de vedere, primii 10 – 15 ani din cariera profesională sunt cei mai importanţi şi trebuie investiţi corespunzător – nu trebuie irosiţi.

    „Câştigul (material, emoţional, recunoaşterea profesională) apare după o perioadă solidă de succese profesionale. Nu sfătuiesc pe nimeni să caute scurtături, pentru că acestea nu există, iar dacă există, nu asigură succesul. Însă obţinerea succesului nu este echivalentă cu fericirea, astfel încât e important ca tinerii să-şi găsească împlinirea în ceea ce fac în primul rând.”

    Un sfert de secol de analize

    Divizia de laboratoare medicale Synevo, parte a grupului suedez Medicover, are o istorie pe piaţa locală de peste 24 de ani în medicina de laborator. Un reper important a fost inaugurarea, în 2010, a Laboratorului Central Synevo, de referinţă, gândit de la început ca un hub regional pentru ţările din Europa de Sud-Est.
    Anul trecut, Synevo a deschis în România 20 de puncte de recoltare, ajungând la 16 laboratoare şi la 98 de centre de recoltare în total, potrivit ZF.
    Medicover ocupă locul al treilea în piaţa de servicii medicale private din România, cu afaceri de 330 de milioane de lei în 2017, cifră care include şi veniturile Synevo. Liderul pieţei este MedLife, urmat de Regina Maria.

    Carte de vizită Laurenţiu Luca

    Este, din mai 2018, managing director al Synevo în Europa de Sud-Est;
    Din noiembrie 2016 a fost director general al Synevo România, iar între 2011  şi 2016 a fost directorul regional al companiei în Balcani şi Georgia;
    În 2003, şi-a început cariera în domeniul farmaceutic, ca reprezentant medical, şi a lucrat timp de câţiva ani în compania farmaceutică Ipsen Pharma;
    A absolvit Universitatea Ovidius din Constanţa (Facultatea de Medicină) în 2001 şi are şi un MBA la The Open University, obţinut în 2007.

  • CellGlazer: inteligenţă artificială pusă la lucru pentru pacienţi

    Elementul de  noutate:
    Software-ul pentru detectarea celulelor canceroase este un proiect important pentru industria medicală, cu un impact major asupra diminuării factorului de eroare umană în colectarea datelor privind cancerul pulmonar. Detectarea cancerului pulmonar se face tradiţional cu biopsie.

    Descrierea inovaţiei:
    Enea dezvoltă o aplicaţie software JavaFX, pe nume CellGlazer, care le va permite medicilor să gestioneze datele despre pacienţii diagnosticaţi cu cancer pulmonar. Proiectul propriu-zis este o platformă de software medical pentru înregistrarea şi evaluarea datelor de imagine 2D şi 3D ale specimenelor celulelor umane identificate ca suspecte să provoace displazie sau cancer. Astfel, aplicaţia  software documentează, gestionează şi integrează datele testelor de diagnostic la scară citologică şi la nivelul de ţesut. Platforma îi va prezenta datele medicului, pentru ca acesta să stabilească diagnosticul corect în urma unei analize ample şi mult mai rapide. În acest proiect este implicată o echipă formată din cei mai buni ingineri software ai Enea din România (filialele Craiova şi Bucureşti). Proiectul se derulează pe o perioadă de un an şi jumătate; prima versiune a fost deja implementată şi testată, iar compania estimează că produsul final va fi pe piaţă la jumătatea anului 2019.

    Efectele inovaţiei:
    Soluţia dezvoltată de Enea este un software care se adresează în principal medicilor specializaţi din toată lumea şi care va avea un impact substanţial pe piaţa medicală, întrucât această soluţie software poate oferi de la distanţă rezultatele testelor de diagnostic.

  • Viaţa după tranzacţie

    “Primul semestru al acestui an a marcat o perioadă de dezvoltare solidă pentru Dent Estet, fapt ce consolidează poziţia noastră de lider absolut pe piaţa serviciilor de medicină dentară din România”, descrie Oana Taban, CEO şi fondator al Dent Estet, rezultatele obţinute recent de grupul pe care îl conduce.

    Dent Estet (din care fac parte Dent Estet Clinic, Green Dental Clinic, Dentist 4 Kids şi Aspen Laborator) a încheiat prima jumătate a anului cu o cifră de afaceri la nivelul grupului de 4,8 milioane de euro, în creştere cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a a anului trecut.

    În primele şase luni ale acestui an, unele divizii au înregistrat creşteri şi de 25-30%, „ceea ce transformă în certitudine faptul că suntem în continuare pe un trend crescător”, spune Taban. Rezultatele din acest semestru au fost generate de circa 14.800 de pacienţi, care au efectuat peste 48.000 de vizite şi intervenţii în cabinet.

    „Raportându-ne la piaţa de servicii stomatologice, obiectivul nostru este să păstrăm avansul accelerat şi consistent faţă de competitori şi faţă de evoluţia pieţei şi la finalul anului 2018”, descrie CEO-ul Dent Estet obiectivele de business fixate pentru anul în curs.

    În 2017, reţeaua Dent Estet a înregistrat o creştere organică de peste 30%, până la o cifră de afaceri de aproape 40 de milioane de lei – „un ecart aproape dublu faţă de evoluţia pieţei şi un avans de peste 56% faţă de următorii competitori”, spune Taban. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului citate de ea, piaţa de servicii stomatologice este evaluată de analiştii financiari din România la aproximativ 1 miliard de lei.

    „Deşi fragmentată, are un potenţial foarte mare de dezvoltare. Estimăm că nivelul de creştere va fi de aproximativ 15%-16% în acest an, la o valoare care va depăşi cu siguranţă un miliard de lei”, descrie ea potenţialul de dezvoltare a pieţei în continuare.

    Rezultatele vin la aproximativ doi ani după ce MedLife a anunţat cumpărarea pachetului majoritar al grupului Dent Estet, care la vremea aceea număra şapte clinici stomatologice, cu afaceri de 5,5 milioane de euro. Tranzacţia este descrisă de Oana Taban drept „cea mai mare tranzacţie de pe piaţa serviciilor de medicină dentară din România şi singura relevantă din ultimii doi ani”; ea nu oferă însă detalii despre valoarea acesteia.

    Ca urmare a finalizării tranzacţiei, Taban, fondator şi managing partner al grupului Dent Estet, a păstrat integral atribuţiile de management în cadrul grupului, fiind direct responsabilă de strategia de dezvoltare şi extindere a reţelei. De asemenea, ea a preluat şi managementul diviziei de stomatologie din cadrul MedLife. Taban spune că strategia de dezvoltare şi extindere a companiei, precum şi creşterile constante de la an la an au fost motivele care au stat în spatele deciziei de achiziţie de către MedLife.

    Înfiinţată în 1999, reţeaua deţine în prezent opt clinici stomatologice multidisciplinare în Bucureşti şi Timişoara, un laborator de tehnică dentară digitală şi două studiouri foto digitale specializate, precum şi peste 50 de cabinete stomatologice.

    Din rândul proiectelor realizate după tranzacţie, Oana Taban menţionează inaugurarea la Bucureşti a unei unităţi stomatologice cu cel mai înalt grad de digitalizare de pe plan local, în urma unei investiţii de 1 milion de euro, cea mai mare investiţie în dotări tehnologice dintr-o clinică dentară din ţară. „Din punctul nostru de vedere, unul dintre criteriile cele mai importante de creştere constă în inovaţii şi într-o politică de (re)investiţii permanente în tehnologie premium, în materiale exclusive, în tehnici de tratament pe care le aducem de cele mai multe ori în premieră în ţara noastră şi în digitalizarea tratamentelor şi proceselor din clinică”, descrie ea reperele de dezvoltare a companiei.

    În ultimii doi ani, investiţiile pe care le-au făcut la nivelul clinicilor din reţea în tehnologii, materiale, echipamente şi achiziţii de aparatură se ridică la aproximativ 2 milioane euro.

    De altfel, potrivit CEO-ului Dent Estet, mare parte din profitul obţinut este reinvestit constant în digitalizare şi în tehnologiile viitorului, în achiziţii de aparatură, echipamente şi tehnici avansate de tratament, dar şi în educaţia medicilor şi a echipei de management, „astfel încât pacienţii să poată fi trataţi la standarde internaţionale, pe teritoriul ţării”. „Pentru următorii doi ani, ne vom păstra şi cel mai probabil vom depăşi nivelul investiţiilor”, spune ea.

    Extinderea la nivel naţional reprezintă un alt pilon de dezvoltare; după clinica deschisă anul trecut în Bucureşti, Dent Estet continuă seria de inaugurări anul acesta cu două clinici la Sibiu, una dedicată serviciilor pentru adulţi, iar cea de-a doua dedicată exclusiv copiilor. Odată cu deschiderea celor două clinici de la Sibiu, compania va ajunge la un număr total de 56 de unităţi dentare până la finalul acestui an.

    În ceea ce priveşte angajaţii companiei, în cadrul Dent Estet lucrează 250 de specialişti, dintre care 90 sunt medici, majoritatea certificaţi internaţional în toate ramurile medicinei dentare, potrivit reprezentaţilor companiei. „Stabilitatea echipei joacă un rol esenţial în evoluţia noastră. Chiar şi acum avem alături medici care sunt cu noi încă de la începuturile noastre, de acum 19 ani”, spune Taban. Potrivit ei, o direcţie de investiţii a companiei este în dezvoltarea unor echipe multidisciplinare, care colaborează în vederea descoperirii unor tratamente pentru pacienţi, precum şi în educaţia lor, în formare şi supraspecializare.

    În ceea ce priveşte lipsa de personal de pe piaţă, Oana Taban observă că aceasta nu este specifică doar României, ci este pregnantă la nivelul întregii regiuni şi la nivelul Europei în general. „Nu cred că există domeniu de activitate care să nu sufere într-un fel sau altul de acest deficit de angajaţi şi este cu siguranţă cea mai mare provocare pe care companiile o au de traversat pe termen scurt şi mediu.”

    Particularizând pe piaţa de servicii medicale, CEO-ul Dent Estet subliniază că sănătatea şi asistenţa socială rămân în topul sectoarelor în care s-au făcut cele mai multe angajări, iar cererea de candidaţi este în continuare foarte mare.

    „Piaţa serviciilor medicale private rămâne unul dintre cele mai active sectoare de business din România şi este nevoie de personal suplimentar, având în vedere dinamica cu care se deschid centre medicale private, clinici de mici sau de mari dimensiuni.” Spune însă că la Dent Estet au încă de unde recruta: „Primim cereri de angajare şi asta ne bucură, ne dorim ca medicii să rămână în România şi să facă performanţă aici.” Prin intermediul Asociaţiei Dental Office Managers (ADOM), sunt implicaţi în proiecte de educaţie în domeniul medical, prin care şi-au propus să contribuie la dezvoltarea pieţei de profil, dar şi să stimuleze retenţia personalului medical şi non-medical din acest domeniu. Taban oferă ca exemplu un curs de resurse umane dedicat clinicilor dentare care a apărut în urma unui studiu ce releva faptul că 9 din 10 clinici dentare se confruntă cu probleme de integrare şi retenţie a personalului. Anul acesta au lansat, în premieră în ţara noastră şi ca răspuns la cererea managerilor medicali, un program de training dedicat personalului din recepţiile acestor clinici (front desk officer). „Este un proces natural de evoluţie pe care categoric îl vom continua şi în următorii ani”, spune executivul.

    „Ţara noastră are medici foarte bine pregătiţi şi supraspecializaţi, iar acest lucru se reflectă tot mai mult şi în comportamentul pacientului. Observăm că românii manifestă un interes din ce în ce mai mare pentru tratamente digitale complexe şi se informează dinainte despre tehnologiile şi tratamentele folosite, dar şi despre echipa medicală”, descrie ea comportamentul pacienţilor.

    În plus, Oana Taban observă că aceştia se informează tot mai mult despre cum să aleagă corect un furnizor de servicii medicale şi apreciază calitatea actului medical, cât şi posibilitatea de a fi tratat de o echipă multidisciplinară, supraspecializată. Ei caută astfel să găsească soluţii complete la probleme fără să fie nevoiţi să se deplaseze în mai multe locuri şi preferă să găsească serviciile de care au nevoie sub acelaşi acoperiş. „În acelaşi timp, stomatologia digitală cunoaşte o evoluţie din ce în ce mai accelerată, creşte numărul românilor care solicită tratamente complexe şi planuri complexe de tratament”, spune Taban.

    În ceea ce priveşte MedLife, planurile de achiziţie ale companiei de anul acesta au ajuns la final, după efectuarea unor achiziţii printre care se numără Polisano, Centrul Medical Ghencea şi Solomed Group. „Suntem, probabil, operatorul medical cu cea mai mare expertiză de cumpărare şi integrare a unui grup de companii sau firme medicale”, spune Mihai Marcu, preşedintele executiv al MedLife, subliniind că până în acest moment şi-au extins prezenţa în aproape toate oraşele cu peste 150.000 de locuitori. Potrivit unui interviu acordat anterior, Marcu previzionează o cifră de afaceri la nivel de grup de circa 180 de milioane de euro, reprezentând 12-13% din piaţa locală a serviciilor medicale private.

    Preşedintele executiv al MedLife spune că, în afara proiectelor de achiziţie, vor să investească în proiecte de amploare atât în zona de tehnologie medicală, cât şi pe partea de soluţii medicale digitalizate. Oferă ca exemplu în acest sens achiziţia a şase RMN-uri noi, care au dublat astfel numărul de RMN-uri prezente în reţea.

    Totodată, şi-au propus să investească în extinderea unităţilor deja existente şi au demarat în acest sens lucrările pentru extinderea a trei unităţi spitaliceşti: Humanitas Cluj, Life Memorial Hospital Bucureşti şi Spitalul MedLife Braşov. Se pregătesc să inaugureze o nouă hyperclinică în Oradea şi vor mai urma şi alte proiecte de tip greenfield. „De asemenea, analizăm posibilitatea unor eventuale investiţii limitate în perioada următoare pentru extinderea în zonele de proximitate din afara ţării, în Bulgaria, Ungaria şi Serbia”, spune Marcu.