Tag: oua

  • EVENIMENTE de Paşte în Bucureşti: Ce puteţi face de sărbători în Capitală

     Primăria Municipiului Bucureşti, prin CreArt – Centrul de creaţie, artă şi tradiţie al Capitalei, organizează în Parcul Cişmigiu, până la 21 aprilie, cea de-a cincea ediţie a evenimentului cultural “Tradiţii şi flori de sărbători”, în care sunt incluse şi concertele dedicate sărbătorii Paştelui şi care, în ultimii ani, a devenit “cel mai atractiv eveniment” al acestei perioade, potrivit municipalităţii.

    La atelierele de creaţie şi activităţile interactive pot participa atât copiii, cât şi adulţii, în cadrul evenimentului fiind organizate, de asemenea, târguri de produse tradiţionale, dar şi expoziţii de iepuri. Copiii se vor putea plimba cu poneii şi vor putea participa la ateliere de creaţie, în cadrul cărora vor învăţa să încondeieze ouă sau să picteze icoane pe sticlă şi lemn.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţurile de consum au stagnat în martie, iar inflaţia anualizată s-a menţinut uşor peste 1%

     Indicele preţurilor de consum (IPC) în luna martie 2014 faţă de februarie 2014 este 100,03%, iar faţă de martie 2013 este 101,04%.

    Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (aprilie 2013 – martie 2014) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2012 – martie 2013), determinată pe baza IPC este 2,8%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,3%, în scădere de la 2,6% în februarie.

    Dintre preţurile alimentare, cea mai amplă ieftinire s-a consemnat la ouă, cu aproape 7%, urmată de catofi, cu scăderi de 2,3% şi ulei, cu 0,8%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai frumoase secrete ale Kremlinului (VIDEO)

    Un astfel de eveniment este cel organizat de Muzeul de Istorie a Artei de la Viena, intitulat “Lumea Faberge”, scrie Wall Street Journal. Expoziţia, care constă din 160 de obiecte provenite din colecţia Kremlinului, include patru din celebrele ouă Faberge, inclusiv unul la care celebrul bijutier lucra în perioada izbucnirii Revoluţiei din 1917.

    Colecţia reprezintă cel mai mare împrumut de obiecte de la Kremlin către un muzeu european şi, ca atare, nu va putea fi văzută în altă parte. Ea mai include şi broşe şi alte bijuterii, crucifixuri, tabachere ori cuţite de desfăcut scrisori.

  • O firmă din San Francisco vrea să scoată ouăle de pe piaţă

    “Avantajul este costul de producţie, iar noi suntem cu 48% mai eficienţi decât producătorii obişnuiţi. Preţul de vânzare pentru ouă provine din hrana găinilor. Singurul mod prin care fermierii ar putea să concureze cu preţurile noastre ar fi să găsească o metodă de a nu a mai hrăni găinile”, a spus Josh Tetrick, CEO al Hampton Creek, relatează Businessinsider.com.

    Antreprenorul american a obţinut de curând a doua rundă de finanţare, în valoare de 23 milioane de dolari, de la fondul chinez de investiţii Horizon Ventures. El a spus că a primit numeroase oferte, însă a ales un fond din China pentru că vrea să profite de relaţiile pe care investitorii le au în Asia; China, spre exemplu, asigură 38% din producţia de ouă la nivel mondial.

    Cel mai bine vândut produs al companiei este maioneza bazată pe înlocuitorul de ouă. Aceasta este deja comercializată în mai multe magazine, iar o unele dintre cele mai mari lanţuri de fast-food şi-au anunţat deja intenţia de a o folosi în prepararea sandwich-urilor.

    Departamentul de Research & Development al Hampton Creek lucrează momentan la testarea unui nou produs care să ia locul omletei.

  • Idei de afaceri: ştiţi să fierbeţi un ou? (VIDEO)

    Soluţia, numită Dippy Egg, este formată dintr-un păhăruţ special şi un ou prefiert în coajă livrat într-o punguţă de plastic, care se scoate din punguţa lui, se pune în pahar în care se adaugă apă fiartă şi se lasă cinci minute.

    După cele cinci minute, oul este numai bun de mâncat prin căpăcelul paharului şi poate fi luat şi în pacheţelul de prânz de la serviciu.

  • Câţi bani dau românii pe mâncare. HARTA cheltuielilor pentru alimente în Europa

    Nu câştigă cât alţi europeni, însă când vine vorba de mâncare românii îşi cheltuie cea mai mare parte a veniturilor pentru a avea cât mai multe pe masă. Tendinţa este cu atât mai mare în perioada sărbătorilor.

    Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), aproape 42 la sută din totalul cheltuielilor unei gospodării din România erau făcute, la finalul lui 2012, pentru mâncare. Per total, conform estimărilor europene, românii dau pe mâncare în medie 1.000 de euro pe an, ceea ce înseamnă aproximativ 83 de euro lunar, de două ori mai puţin decât un german sau un austriac.

    Raportat însă la veniturile medii, efortul este unul semnificativ în vreme ce un german câştigă de aproape cinci ori mai mult decât un român.

    Toate stirile sunt pe gandul.info

  • REPORTAJ: Ouă cu mărgele, fete stropite cu parfum şi haine noi, obiceiuri de Paşte în Bistriţa-Năsăud

     În Bistriţa-Năsăud, ouăle sunt vopsite în Vinerea Mare. La ţară, mai ales, ouăle crude sunt învelite într-o bucată de ciorap cu trifoi, talpa-gâştei, păpădii sau alte plante şi introduse într-o fiertură de coji de ceapă roşie. Odată fierte, ele au şi decoraţiuni rezultatele din urmele pe care le lasă plantele pe coajă.

    În satul Salva, de lângă Năsăud, în care locuiesc multe femei ce confecţionează costume populare cusute cu mărgele, există obiceiul ca, după ce au fost înroşite, ouăle să fie învelite într-o zale de mărgele care le oferă protecţie şi un farmec aparte.

    Procedura este una destul de complicată, întrucât se ia fiecare mărgea şi se coase pe un şir care împrejmuieşte oul ca o armură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profit din pui de jumătate de miliard de lei

    În 2006, după preluarea Avicola Crevedia şi Avicola Tărtăşeşti, Agroli Group a început un proces de investiţii în tehnologizarea liniilor de producţie şi abatorizare în valoare totală de 75 de milioane de euro. După doi ani de la preluare, încasările au crescut cu 60%.

  • Tot sa fii cuc, cand alte pasari cred ca esti uliu

    Mai precis, penajul cucilor, in special cel de pe burta, seamana
    foarte bine cu cel al uliilor pasarari, ceea ce le permite sa
    sperie potentialele “gazde”, facandu-le sa abandoneze cuibul, asa
    incat cucul isi poate depune propriul ou fara sa fie atacat.
    Studiul a aratat cum, daca in cuibul unui lacar (Acrocephalus
    scirpaceus) sunt plasate modele care imita cuci si modele care
    imita ulii, lacarul se va feri sa atace ambele specii de
    invadatori, dar daca penajul de pe burta al modelelor este
    acoperit, atunci lacarul ii ataca deopotriva pe ambii
    invadatori.

    Expertii considera rezultatele studiului drept o confirmare
    spectaculoasa a teoriei evolutioniste, la fel ca si alte studii
    care au aratat felul cum puii de cuc s-au adaptat astfel incat sa
    imite chemarile catre parinti ale pasarilor din specia “gazda”.

  • Sfatul prefectului: cum alegem carnea de miel, ouale, vinul si alte produse de Paste

    OUALE
    Ouale proaspete au coaja cu aspect rugos, porii fiind vizibili, iar
    cele vechi au coaja lucioasa, uneori cu pete, porii nefiind
    vizibili.

    Ouale proaspete prezinta albusul de culoare alba spre roz-deschis,
    iar galbenusul de culoare galben deschis pana la rosiatic, sferic,
    asezat central, separat de albus. La ouale vechi dispare separarea
    dintre albus si galbenus, galbenusul devine mobil cu forma
    neregulata, uneori fixandu-se de partea interna a cojii; pot fi
    observate pe fata interna a cojii, pete de culoare inchisa, produse
    de diferite mucegaiuri sau bacterii.

    Ouale trebuie sa fie marcate cu un numar distinctiv, cod identic cu
    cel al exploatatiei (pe ou sau pe unitatea de ambalaj). Marcajul
    trebuie sa fie lizibil si sa aiba o inaltime de cel putin 2
    mm.

    CARNEA DE MIEL
    Diferenta intre carnea de miel si carnea de caine: comparativ cu
    oaia, carcasa de caine are configuratia corpului si a regiunilor
    musculare mai lungi; carcasa de oaie este mai scurta si mai
    grosolana, iar la capra carcasa este mai supla, mai alungita, iar
    coastele mai lungi. La carcasa de oaie, grasimea (seul) se depune
    si subcutanat, avand un miros caracteristic care se accentueaza la
    fierbere.

    La oaie, numarul de vertebre sacrale este de 5, iar la caine este
    de 3, osul sacrum la oaie este lung, iar la caine foarte scurt,
    aproape patrat, fata interioara concava. Din punct de vedere
    organoleptic, carnea de caine are culoare rosie-inchis si un miros
    caracteristic, neplacut; fibra musculara este fina si cu
    consistenta moale, grasimea este alb cenusie, uleioasa si nu se
    intareste dupa racire.

    VINUL VARSAT
    Vanzarea vinului de masa in vrac trebuie sa se faca in spatii
    comerciale care sa indeplineasca conditiile de igiena
    corespunzatoare, sa aiba sistem de ventilatie, sistem de alimentare
    si de canalizare.

    Vasele din care se comercializeaza cu amanuntul vinul de masa in
    vrac vor fi etichetate vizibil si lizibil pentru cumparator, iar in
    sistemul de etichetare vor fi cuprinse minimum urmatoarele
    indicatii: categoria de calitate – vin de masa; tipul de vin dat de
    continutul in zahar: sec, demisec, demidulce, dulce; culoarea
    vinului: alb, rosu sau rose; anul de productie; furnizorul; numarul
    autorizatiei acordate pentru spatiul de comercializare.

    PRODUSELE TRADITIONALE
    Produsul traditional trebuie sa fie obtinut din materii prime
    traditionale, sa prezinte o compozitie traditionala sau un mod de
    productie care reflecta un procedeu tehnologic de productie
    traditional si sa prezinte atestatul de produs traditional eliberat
    de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

    Eticheta produsului traditional trebuie sa contina urmatoarele
    mentiuni: numele si adresa producatorului; denumirea produsului
    (conform cu atestatul obtinut); produs “traditional”; metoda de
    productie traditionala; greutatea neta; ingredientele, in ordinea
    descrescatoare a cantitatii din reteta; conditii de pastrare; data
    fabricatiei si termenul de valabilitate; alergenii continuti.

    PESTELE
    La pestele proaspat, ochii sunt proeminenti sau la nivelul
    orbitelor, cu corneea transparenta sau usor mata, iar la cel
    alterat sunt infundati in orbite, cu corneea complet mata. La
    pestele proaspat branhiile sunt rosii, cu nuante caracteristice
    speciei, fara miros, cu operculi (placile osoase care acopera
    deschiderea branhiilor) elastici si bine lipiti de branhii, la cel
    alterat branhiile sunt de culoare murdara, acoperite cu mucus
    abundant, cu miros de putrefactie, operculii indepartati de
    branhii.

    Pielea si solzii la pestele proaspat sunt de culoare naturala
    lucioasa sau putin mata, solzii sunt bine prinsi in piele. La
    pestele alterat, suprafata pielii este acoperita cu mucus urat
    mirositor, solzii intunecati ce se desprind cu usurinta.

    Musculatura la pestele proaspat este tare, elastica, nu se formeaza
    amprenta la apasare, bine legata de oase, de culoare cenusie, alba
    sau usor roz, in functie de specie. La pestele alterat musculatura
    este moale, amprentele formate nu mai revin la normal, se desprinde
    usor, culoare cenusie murdara. Viscerele la pestele proaspat sunt
    bine individualizate cu miros specific, fara lichid in cavitate, la
    pestele alterat viscerele hidrolizate, cu miros de alterat, lichid
    tulbure in cavitate, urat mirositor.

    Prefectura citeaza si recomandarile Directiei de Sanatate Publica a
    Municipiului Bucuresti pentru cetateni:
    – sa consume numai carne care a fost cumparata din reteaua de
    magazine publice;
    – sa nu consume carne din taieri clandestine, ambulante;
    – sa nu consume carne insuficient tratata termic;
    – sa nu foloseasca oua de rata/gasca la prepararea cremelor, a
    prajiturilor, a maionezei;
    – sa nu uite sa se spele bine pe maini cu sapun inainte de a
    prepara alimentele;
    – sa pastreze la frigider alimentele usor alterabile: carnea,
    pestele, ouale, maioneza, cremele;
    – sa nu pastreze alimentele preparate langa cele nepreparate (carne
    cruda langa cea preparata, mezeluri, preparate traditionale din
    carne de miel);
    – sa nu cumpere bauturi alcoolice traditionale (vin, tuica) de la
    comerciantii ambulanti.