Tag: obiecte

  • Caz de sclavie la Sebeş: Un bătrân, sechestrat în grajd. Îl puneau să cerşească pe la biserici şi era bătut cu lanţul pentru că nu muncea îndeajuns

    Potrivit DIICOT, Bumbu Dumitru şi Bumbu Silvia sunt suspectaţi că au adăpostit, din vara anului trecut, la domiciliul lor din municipiul Sebeş, judeţul Alba, o persoană vătămată în vârstă de 66 de ani, pe care prin constrângere şi profitând de starea de vădită vulnerabilitate a acesteia au exploatat-o prin supunerea la executarea de munci în gospodărie în mod forţat şi ocazional la practicarea cerşetoriei, ţinând-o în stare de sclavie.

    În urma cercetărilor a rezultat că în vara anului 2017, victima s-a deplasat la domiciliul lui Bumbu Dumitru pentru a-şi recupera o sumă de bani care reprezenta plata pentru diferite munci prestate anterior în gospodăria acestuia, moment în care nu a mai fost lăsat să plece. De atunci, persoana vătămată a fost ţinută sechestrată într-un grajd, fiind obligată să muncească în gospodăria acestora şi ocazional să cerşească.

    Victima era permanent supravegheată de către Bumbu Dumitru sau de către soţia acestuia, Bumbu Silvia, pentru a o împiedica să fugă, fiind agresată fizic cu obiecte contondente şi cu lanţul de către aceştia, în mai multe rânduri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce şi-au uitat românii în maşinile Uber: radiografiile, plicuri cu bani, cutie cu cuţite şi multe altele

    Enciclopedia lucrurilor uitate şi găsite în Uber în 2017

    Top 5 obiecte uitate cel mai frecvent în Uber, în România:

    1. Telefonul
    2. Portofelul
    3. Cheile
    4. Mănuşile
    5. Ochelarii

    50 de obiecte de nepierdut şi totuşi uitate în Uber, în România:

    1. Un animal de pluş multicolor “de dimensiunea unui pumn”
    2. Radiografiile
    3. 2 plicuri cu câte 2000 de lei
    4. O săgeată de darts care „este foarte importanta pentru mine, face parte dintr-un set”
    5. Suport pentru vioară
    6. „Adidasul copilului”
    7. O pungă plină de jucării
    8. O cutie cu 6 cuţite
    9. O cutie mică de la ştampilă
    10. O trotinetă
    11. Căşti wireless cu tot cu husă
    12. 2 volume de poezii de Silvana Andrada
    13. Baterie gri externă
    14. Boxă sferică neagră portabilă Harman Kardon
    15. Obiect vestimentar “preluat de la oficiul poştal nr. 6”
    16. Card negru Mastercard
    17. Cumpărăturile
    18. Conector HDMI
    19. Ţigara electronică
    20. Jachetă aurie „de la Meli Melo”
    21. O pereche de blugi
    22. Bagaje
    23. Card Banca Transilvania
    24. Un cărucior de copil
    25. „O pânză pictată de mine”
    26. Pantofi negri mărimea 36
    27. Actele
    28. Penar negru cu machiaj
    29. O pereche de ghetuţe pentru copii (“nr. 24, cred”)
    30. O jachetă căptuşită pe interior
    31. O jucărie pentru bebeluşi
    32. Un cadou
    33. Talon auto „cu învelitoare neagră”
    34. Xbox controller
    35. Penny Board
    36. Geacă neagră de fâş
    37. 2 şepci
    38. Cărţile
    39. Cameră foto
    40. Un baston
    41. Geanta de sală
    42. Căştile
    43. Hard-disk marca Seagate
    44. Un fes gri cu logo-ul Architects
    45. O bijuterie
    46. Card American Express
    47. Pastilele
    48. 450 de lei
    49. Agenda
    50. Căciula

    Topul oraşelor din România în care se uită cel mai des:

    1. Bucureşti
    2. Cluj
    3. Timişoara
    4. Braşov

    Zilele săptămânii în care se uită cel mai des obiecte în Uber, în România:

    1. Vineri
    2. Luni
    3. Miercuri

    Zilele în care s-au raportat cele mai multe obiecte uitate în Uber, în România, anul trecut au fost în luna decembrie:

    1. 12 decembrie 2017 (52 obiecte pierdute)
    2. 28 decembrie 2017 (34 de obiecte pierdute)
    3. 31 decembrie 2017 (33 de obiecte pierdute)

    ________________________________________

    Date din Europa

    Top 5 obiecte uitate cel mai frecvent în Uber, în Europa

    1. Telefon
    2. Portofel
    3. Chei
    4. Îmbrăcăminte
    5. Ochelari

    50 de obiecte de nepierdut şi totuşi uitate în Uber, în Europa:

    1. Friteuza
    2. Cada de baie pentru copii în formă de scoică
    3. Verigheta
    4. Casca de ski
    5. Proteza
    6. Gheare Wolverine de plastic
    7. Trofeul
    8. Patru picturi
    9. Rochia de mireasă
    10. Documentele pentru eliberarea vizei
    11. Chitara Bouzouki
    12. O maşină mică pentru copii
    13. Cadourile de nuntă cu mai multe felicitări 
    14. Echipamentul de cricket
    15. Ursuleţul de pluş al fratelui mai mic 
    16. Un vas Tupperware cu orez înăuntru
    17. „O persoană”
    18. Diploma universitară
    19. Placa de îndreptat părul
    20. Bilete pentru cursele din Cheltenham
    21. Cuţite profesionale de bucătar
    22. Pompa de insulină
    23. Geantă Dragon-Ball Z
    24. Un tort
    25. Consola Nintendo Switch
    26. Fierul de călcat
    27. „O pânză pictată de mine”
    28. Radiografiile
    29. Clacheta de regizor
    30. O crosă de golf
    31. Formularul pentru plata taxelor
    32. Încălţămintea pentru fotbal
    33. Ceas Rolex Submariner Horloge
    34. Mixer profesional pentru DJ
    35. Consola Playstation Vita
    36. „Cina mea”
    37. Scaunul pentru copil 
    38. Saltea cu aer
    39. Bicicleta pliabilă
    40. Gogoşile
    41. Legitimaţia de poliţist
    42. Ukulele
    43. Borcan cu gem făcut în casă
    44. Aparat Nespresso
    45. GoPro
    46. Buletinul de vot
    47. Contractul de muncă semnat
    48. Certificatul de deces
    49. O statuie mică hindusă
    50. Un flip chart

    Top 10 ţări din Europa în care se uită cel mai des:

    1. Spania
    2. Polonia
    3. Portugalia
    4. Cehia
    5. Italia
    6. Suedia
    7. Franţa
    8. Elveţia
    9. Belgia
    10. Olanda

    Top 10 ţări din Europa în care se uită cel mai puţin:

    1. Ucraina
    2. România
    3. Irlanda
    4. Croaţia
    5. Norvegia
    6. Slovacia
    7. Estonia
    8. Germania
    9. Lituania
    10. Austria

     

  • Artprice: Piaţa de artă fină, în creştere cu 20% în 2017, la 14,9 miliarde de dolari

    Artprice – liderul mondial al băncilor de date privind cotaţiile şi indicii din domeniul artei – include în clasa “Fine Art” pictura, sculptura, desenul, fotografia, stampele, înregistrările video, instalaţiile, tapiseriile. Din acest domeniu sunt excluse bunurile culturale anonime şi piesele de mobilier.

    Evoluţiile pozitive înregistrate sunt efectul, în mare parte, al dinamicii pieţelor americană (+ 27%) şi britanică (+ 13%). Vânzarea record înregistrată de casa Christie’s din New York – tabloul “Salvator Mundi”, de Leonardo da Vinci (450 de milioane de dolari) – a impulsionat rezultatele din SUA, tranzacţia reprezentând singură 9% din piaţa americană şi 3% din cea mondială.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A transformat obiecte pierdute în opere de artă

    Intitulată Lost in the Found (Pierdut printre obiecte găsite), expoziţia prezintă sculpturi confecţionate din tot felul de lucruri pe care artista le-a găsit pe străzile oraşului şi le-a cules pentru că îi evocau diverse amintiri şi deveneau astfel pline de viaţă în imaginaţia ei, aceasta amuzându-se să le combine pentru a atrage atenţia asupra semnificaţiilor afective pe care oamenii le acordă lucrurilor.

    Printre piesele componente ale lucrărilor sale se numără maşinuţe de jucărie, piepteni, o banană de plastic, o geacă, un receptor de telefon şi multe altele, toate alese să fie cât mai viu colorate.

  • Antichităţile nu sunt ceea ce par a fi

    Piese de mobilier, de gresie sau faianţă noi-nouţe intră în ateliere unde capătă o nouă identitate, care le face să pară găsite într-o depozit de vechituri sau recuperate dintr-o clădire veche.

    Ele nu ajung la cei care nu şi-ar permite să plătească pentru antichităţi veritabile, ci la sedii de companii, restaurante sau clienţi cu bugete generoase, datorită faptului că în acest mod se pot asigura cantităţi mai mari dintr-un produs, spre deosebire de cazul în care se caută piese de mobilier sau elemente decorative vechi.

  • Afaceri pe care le poţi porni cu mai puţin de 500 de lei: un business ce necesită să şti cât mai multe despre maşini

    Dacă te pricepi la maşini, ai un garaj şi sculele necesare, de ce să nu începi propriul tău atelier auto? Şi chiar dacă nu ai garaj, poţi opta pentru un service mobil, mergând chiar la locul unde maşina în cauză s-a stricat.

    Nu e o afacere care să aducă profit imediat, pentru că o mare parte a banilor va trebui reinvestită în scule şi alte obiecte necesare, dar pe termen mediu ţi-ar putea aduce un venit constant.

    Pentru a emite facturi, cel mai simplu e să te înregistrezi ca Persoană Fizică Autorizată – procesul se derulează la Registrul Comerţului, durează 3-4 zile şi costă aproximativ 140 de lei.

    Afaceri pe care le poţi porni cu mai puţin de 500 de lei: un business de sezon

    Afaceri pe care le poţi porni cu mai puţin de 500 de lei: cum să faci bani dintr-o activitate pe care oricum o ai zilnic

    Afaceri pe care le poţi porni cu mai puţin de 500 de lei: cum să faci bani ajutând alţi oameni să se angajeze

  • Cel mai scump cadou primit de Klaus Iohannis în 2017

    Valoarea totală a bunurilor primite de şeful statului în 2017, cu titlu gratuit, este de 2.752 de euro (12.934,40 de lei).

    Cel mai scump cadou primit de preşedintele Iohannis, anul trecut, este un tablou reprezentând un peisaj de iarnă realizat de Givi Kolelishvili, estimat la 500 de euro.

    Obiectele primite de şeful statului cu prilejul unor acţiuni de protocol au rămas în patrimoniul Administraţiei Prezidenţiale.

    Potrivit listei publicate de Administraţia Prezidenţială, printre cadourile primite de Iohannis în 2017 se numără şi un decantor din sticlă transparentă, marca Tiffany&Co (250 de euro), o baionetă personalizată – Forţele pentru Operaţii Speciale din Armata Română, în casetă de prezentare, estimate la 200 de euro, o cască de protecţie personalizată, pentru activităţi de pompieri şi servicii de intervenţie în situaţii de urgenţă (150 de euro), butoni pentru cămaşă din aur de 14 K, lucraţi manual.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Nu îţi ajung banii pe care îi câştigi ? Iată 10 moduri simple în care poţi câştiga bani în plus

    Unele soluţii prezentate mai jos sunt doar temporare, un mod de a câştiga rapid bani pe când altele reprezintă o investiţie pe termen lung.

    1. Vinde obiectele de care nu ai nevoie pe site-urile de anunţuri. Poţi vinde obiecte mici, precum gadgeturi, baterii externe, sau mobilă, colecţionabile şi în general, vinde obiectele care adună praf în casă.

    2. Devin-o şofer pentru Uber/Taxify. Ai timpi morţi sau vrei să conduci după muncă pentru a face un ban în plus, o soluţie e să devii şofer pentru Uber sau Taxify. Cei care conduc 8 ore pe zi timp de o lună câştigă salarii între 3000 şi 4000 de lei.

    3. Închiriază o cameră pe AirBnB. Dacă ai o cameră în plus închiriaz-o pe AirBnB pentru un venit în plus. Nu trebuie să faci mare lucru, doar să te asiguri că este curată şi arată bine.

    4. Administrează conturi de social media ale unor business-uri mici. Nu toate companiile mici au timp/bani pentru a-şi administra cum trebuie conturile de social media (Facebook, Instagram, Twitter etc) şi ai putea face tu asta în schimbul unei sume.

    5. Câştigă bani pe Fiverr. Fiecare dintre noi se pricepe la ceva, unii sunt buni la matematică, alţii la design, iar alţii la contabilitate. Astfel de abilităţi pot fi monetizate pe site-uri precum Fiverr, unde îţi poţi oferi serviciile contracost.

    6. Caută un job part time. Asta îţi garantează un venit suplimentar, dar poţi uita de viaţa socială.

    7. Realizează un curs online pe platforme precum Udemy sau Teachable. Depinde de cât timp eşti dispus să investeşti în asta poţi realiza un venit suplimentar bun.

    8. Ai văzut vreodată o persoană cu mai mult de 4-5 câini în lesă? Ei bine, aceea persoană câştigă bani în plus plimbând câinii altora. Dacă-ţi surânde asta poţi să o faci şi tu.

    9. Babysitter. Doar pentru cei care iubesc copii şi nu se enervează prea uşor.

    10. Reduceţi cheltuielile. Câteodată pentru a câştiga bani în plus nu este nevoie decât de o reducere a cheltuielilor. Timp de o lună ţineţi un buget şi vedeţi pe ce se duc banii, apoi puteţi începe să tăiaţi din cheltuielile inutile. 

  • Povestea omului care a lansat cea mai populară jucărie pentru copii

    Elliot Handler s-a născut pe 9 aprilie 1916 în Illinois. Era student la Arte şi făcea designul pentru obiecte de iluminat, fără să aibă prea mult succes, până în 1939, când a început să producă mobilă pentru păpuşi în garajul lui din California de Sud. În cele din urmă, a făcut designul unui pian în miniatură, care a produs furori la un târg de jucării din New York. Magazinele au comandat mai mult de 300.000 de astfel obiecte – dar familia Handler a greşit în stabilirea preţului jucăriilor, pierzând astfel foarte mulţi bani. Au intrat în datorii, dar i-a salvat ideea de a produce cutii muzicale mici, ieftine. Anterior, aceste dispozitive erau considerate obiecte de lux, fiind realizate exclusiv de artizanii europeni. Au început să pună dispozitivele în alte jucării – unele din plastic şi păpuşi, de pildă. Produsele au devenit în scurt timp un hit şi au generat venituri de milioane. Ruth Handler era responsabilă de deciziile de business ale afacerii, în timp ce el lucra la dezvoltarea de noi jucării. Ea a iniţiat ideea că Mattel trebuie să dezvolte o păpuşă din plastic care să arate ca o femeie matură – cu o talie subţire, picioare lungi – şi a insistat în acest sens, deşi soţul ei şi cei din jur erau sceptici. Au mers pe mâna ei şi au lansat în 1959 Barbie, păpuşa denumită după fiica lor. Ulterior au lansat şi păpuşa Ken, cu numele fiului lor, care a murit din cauza unei tumori la creier în 1994.

    În 1960, Mattel a lansat un nou success, Chatty Cathy, o păpuşă vorbitoare care a revoluţionat istoria jucătoriilor. Ani mai târziu, Handler s-a concentrat pe maşini de jucărie. Compania a recrutat designeri de la companii auto precum General Motors şi a perfectat un proces de manufacturare pentru roţi din plastic care se puteau învârti foarte uşor. De atunci, mai mult de 10.000 de modele diferite de Hot Wheels au fost produse. Compania s-a listat la Bursa de Valori din New York în 1963. În mai 1970, Mattel a format un joint venture cu compania de producţie cinematografică Radnitz şi a intrat apoi într-un parteneriat cu Mehra Entertainment. În 1971, Mattel a cumpărat The Ringling Bros. şi circul Barnum & Bailey, într-o tranzacţie de 40 de milioane de dolari. Mattel a vândut însă compania de circ până în decembrie 1973, în pofida profiturilor generoase aduse de aceasta.

    În 1974, o investigaţie a descoperit că Mattel falsificase anumite informaţii din rapoartele financiare ale companiei, astfel că Elliot şi Ruth Handler au fost îndepărtaţi de la conducerea acesteia. Arthur S. Spear, un vicepreşedinte al Mattel, a preluat controlul companiei în 1975 şi a readus-o pe profit în 1977. Ruth Handler şi-a vândut acţiunile deţinute în companie în 1980. După ce s-a retras de la conducerea companiei, Handler s-a dedicat picturii, axându-se pe genul fotorealist. A murit în 2011, la 95 de ani.

    Din ianuarie 2017, compania cu 32.000 de angajaţi o are ca CEO pe Margaret Georgiadis, un executiv care a lucrat anterior la Google, ca preşedinte pentru zona Americilor la Alphabet Inc.

  • Cum au inspirat-o benzile desenate pe această tânără să creeze o afacere de succes

    Prima parte a drumului către succes a fost însă deosebit de dificilă, după cum povesteşte tânăra celor de la BBC.

    “Iubesc copiii, dar nu a fost chemarea mea”, spune Ilse Valfre, originară din Mexic, care şi-a abandonat slujba de învăţătoare în San Diego în 2010 pentru a se dedica blogului său. “Nu voiam să mă întorc la şcoală şi să studiez moda, dar voiam totuşi să fac ceva legat de domeniu. Mi-a plăcut întotdeauna să desenez, aşa că am decis să public ilustraţiile şi să construiesc un business în jurul lor.”

    A fost un plan riscant, iar Ilse Valfre a trebuit să se mute pentru o perioadă înapoi cu părinţii săi, în Tijuana. Nu a durat însă mult până când ilustraţiile sale îndrăzneţe, inspirate de dragostea sa pentru benzi desenate şi pentru anime, au început să atragă tot mai multe priviri.

    “Postam de două ori pe zi şi am început să adun tot mai mulţi fani”, povesteşte tânăra. Iar lucrurile s-au schimbat definitiv un an mai târziu, când Ilsa a descoperit că ilustraţiile sale erau copiate şi imprimate pe haine vândute online în China. A înţeles, în acel moment, că exista o piaţă pentru produsele sale.

    Prin urmare, ea a început să dezvolte propria sa linie de tricouri şi genţi, iar în 2013 a lansat brandul Valfre. Astăzi, compania cu sediul în Los Angeles comercializează o gamă largă de produse pentru femei, dar şi felicitări cu ilustraţiile sale.

    Valfre a crescut repede, raportând vânzări de 2 milioane de dolari în 2016; produsele ajung în 28 de ţări prin lanţurile Urban Outfitters şi Nordstrom.

    Ilse Valfre, ajunsă la 30 de ani, crede că social media a jucat un rol extrem de important în povestea sa de succes. “Instagram era ceva nou atunci când am pornit”, spune ea. “Atunci când am decis să lansez brandul aveam 25.000 de fani, dar erau unii dedicaţi.” Valfre a ajuns astăzi la aproape 700.000 de fani pe platforma de socializare.