BusinessMagazin

Tag: negativ

  • Preşedinţie: Ordinul ministrului Educaţiei, semnal negativ ce duce la ideea unei deprofesionalizări

    ”Există o comunicare cu ministerul Educaţiei şi se doreşte a ajunge aici, la noi, pe biroul dlui preşedinte această listă ( a directorilor repuşi în funcţie, deşi nu au luat concursul – n.r.), întrucât este un semnal negativ în legătură cu modul în care funcţionează acest sistem foarte important, al Educaţiei, supus unei astfel de decizii. Semnalul negativ conduce spre ideea unei posibile deprofesionalizări, în contextul în care directori, foşti directori care nu au trecut un examen ajung să ocupe din nou acele funcţii”, a declarat purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, Mădălina Dobrovolschi, luni.

    Ea a susţinut că fiecare român poate să înţeleagă cam cât de periculos este acest lucru pentru sistemul de educaţie din România, pe care toţi îl doresc cât mai performant.

    ”Cu atât mai mult e rolul preşedintelui să se asigure că nu există astfel de derapaje într-un sistem esenţial pentru un stat sănătos”, a conchis Dobrovolschi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce spune utilizarea excesivă a reţelelor sociale despre utilizatori

    Prea mult Facebook de Crăciun, toate acele familii “perfecte” şi fotografiile de vacanţă. Care-i percepţia userului? Este posibil ca userii care navighează în exces pe social media de sărbători să devină mai degrabă nefericiţi, decât să se transpună într-o stare emoţională potrivită sărbătorilor.

    Un studiu realizat de Universitatea din Copenhaga sugerează că utilizarea excesivă a reţelelor de socializare poate genera sentimente de invidie. Studiul avertizează în special despre impactul negativ al navigării pe internet “din umbră” pe social media, fără conectarea cu persoane reale.

    Cercetarea sociologică a fost realizată pe 1,300 de participanţi, majoritar femei, şi afirmă că “utilizarea regulată a reţelelor sociale, cum ar fi Facebook, poate afecta negativ starea emoţională, bunăstarea şi satisfacţia cu privire la propria viaţă”. Cercetatorii avertizează şi în privinţa “deteriorării dispoziţiei”, atunci când un user petrece prea mult timp uitându-se la poveştile şi fotografiile postate pe reţelele sociale de alţi oameni. Se induc astfel “comparaţiile sociale nerealiste”.

  • Creştere economică, dar până când?

    Cu cea mai mare creştere economică din toate ţările Uniunii Europene, în România optimismul a revenit şi se reflectă deopotrivă în coşurile de cumpărături dar şi în dispoziţia angajatorilor de a creşte numărul salariaţilor. Care sunt însă previziunile pentru 2017 şi care sunt factorii care pot influenţa evoluţia ţărilor din Uniunea Europeană? Dan Bucşă, lead CEE economist în cadrul Unicredit Bank, este de părere că economia nu se supraîncălzeşte, chiar dacă am ajuns în vârful pantei de creştere economică.

    Într-o discuţie cu presa, Dan Bucşă punctează deopotrivă aspectele pozitive şi negative care influenţează aşteptările instituţiei financiare pentru anul viitor, iar primul subiect despre care vorbeşte este Brexitul. „Colegii mei care acoperă zona euro sunt mai pesimişti în privinţa anului viitor decât a evoluţiei din 2016, motivele fiind mai multe. Primul este Brexitul, care nu ştim dacă se va produce. Nu ştim dacă Marea Britanie va invoca articolul 50 anul viitor, până la finalul lunii martie, cum a spus Theresa May”. Dar impactul estimat de economiştii de la UniCredit se plasează în jurul a 6% din PIB, în principal prin intermediul aşteptărilor firmelor. Iar Dan Bucşă povesteşte că deja sunt firme germane care reconsideră nivelul investiţiilor pentru anul viitor, pentru că Marea Britanie este unul dintre principalii parteneri comerciali şi ai Germaniei şi ai zonei euro (în primii patru ca mărime) şi orice barieră comercială s-ar putea reflecta în investiţii mai mici în Europa. „Deja Theresa May s-a hotărât să acorde unei firme auto nişte concesii, iar economistul nostru şef crede că probabil a deschis o cutie a Pandorei cu această decizie şi vor urma şi alte firme din acelaşi sector, după care şi firme din alte sectoare şi în cele din urmă va fi foarte greu pentru Marea Britanie să îşi închidă graniţele, să impună bariere comerciale, în condiţiile în care va oferi foarte multe facilităţi pentru multe firme.” Mai sunt şi alţi factori care ar putea să ducă la o creştere mai mică anul viitor şi cei mai importanţi sunt euro-dolarul şi preţul petrolului, spune reprezentantul UniCredit. Impactul euro-dolar pentru anul trecut este estimat la 0,7%, în creştere, „ceea ce este enorm, pentru că zona euro este unul dintre cei mai mari exportatori la nivel mondial şi un euro mai slab a ajutat exporturile europene. Pentru că ne aşteptăm ca anul viitor euro-dolarul să o ia uşor în sus, credem că impactul va fi negativ”.

    Al doilea impact a fost din partea petrolului, iar preţul mai redus a adăugat în jur de 0,4% la creşterea economică a zonei euro anul trecut, în jur de 0,3% anul acesta şi în 2017 impactul estimat este negativ, „poate şi pentru că noi credem că preţul barilului s-ar putea duce în 60-65 de dolari”, argumentează Bucşă. Al treilea impact negativ ar putea veni din comerţul global, iar reprezentanţii instituţiei financiare se aşteptă la o reluare a ritmului de creştere în comerţul global.

    Politica monetară adaugă la creşterea din zona euro în jur de 0,2 puncte procentuale; efectul cel mai mare este de fapt asupra dobânzilor pe care în acest moment le plătesc firmele mici şi mijlocii mai ales în periferia zonei euro. „Impactul final este cel al poziţiei fiscale. Austeritatea s-a terminat în Europa în 2014, în 2015 deja politica fiscală a adăugat mai mult de 0,1% la creşterea econoică, iar impactul va fi similar anul acesta şi anul viitor. FMI, OECD şi multe alte organizaţii internaţionale au sugerat că impactul politicii fiscale ar trebui să fie mai mare decât cel al politicii monetare, adică ţări care au bani mai mulţi – cum e Germania – ar trebui să aibă deficite mai mari pentru a stimula creşterea economică. Iar aceste deficite mai mari ar trebui făcute prin cheltuieli de investiţii”, arată Dan Bucşă. Iar contribuţia consumului, completează tot el, este particularitatea acestei perioade de creştere în Europa, fiind mai mare decât în orice altă perioadă anterioară, coroborată cu contribuţia foarte mică a exporturilor.

    „Cum stă zona noatră în concursul de frumuseţe cu celelalte ţări emergente? Pentru anul acesta şi anul viitor, prognoza noastră de creştere este de circa 4% pentru România, şi, respectiv, circa 3,5% pentru 2017, fiind campioni în regiune”, afirmă reprezentantul instituţiei financiare, arătând că previziunea este mai pesimistă decât cele ale guvernului şi ale BNR, care văd creşterea în jurul a 5%. „Noi vedem un impact mai mare al importurilor, şi credem şi că în trimestrul II am avut un efect de bază din agricultură. În majoritatea ţărilor din regiune, creşterea de anul viitor va fi mai mică decât anul acesta. Cu alte cuvinte, noi credem că am ajuns la vârful ciclului economic, nu numai în România, ci în regiune, în general.” UniCredit vede posibilă o accelerare a creşterii pentru foarte puţine ţări – Ungaria şi Polonia, mai ales din fondurile europene, principalul motor fiind, peste tot, consumul; iar România îşi măreşte decalajul faţă de alte ţări, suntem şi mai campioni decât în privinţa creşterii economice. Iar Dan Bucşă arată că potenţialul de creştere al României se plasează la 2-2,5%, ceea ce înseamnă că rata de creştere a consumului este dublă, salariile fiind motorul acestor plusuri.

  • EY: Generaţia Z are deja aşteptări clare privind viitorul loc de muncă

    Adolescenţii care păşesc astăzi pe piaţa muncii sau pe băncile facultăţii au deja aşteptări bine conturate privind traseul lor profesional şi mediul în care doresc să lucreze. EY a intervievat în cadrul studiului Global generations 3.0 peste 3,200 de tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani, cunoscuţi de asemenea ca Generaţia Z , privind factorii de încredere importanţi pentru ei în luarea deciziilor de angajare pe viitor. Două treimi dintre aceştia (66%) pun cel mai mare preţ pe echitatea privind remuneraţia, promovarea şi oportunităţile de învăţare la viitorul loc de muncă, arată cercetarea EY.

    Majoritatea respondenţilor la nivel global (58%) declară că experienţa de lucru a părinţilor lor a avut un impact pozitiv asupra nivelului de încredere pe care îl au în viitorii lor angajatori.

    De cealaltă parte, cei care spun că experienţa părinţilor a avut un impact negativ asupra lor, indică drept motive faptul că: “părintele nu a primit o mărire de mulţi ani” (39%); “părintele nu îşi agreează sau nu are încredere în şeful său” (33%); “părintelui nu îi place locul de muncă”; “nu îşi agreează / nu are încredere în colegi” (30% fiecare); şi “nu agreează / nu are încredere în conducerea companiei” (28%). Un sfert dintre adolescenţi resimte un impact negativ asupra nivelului de încredere în viitorii angajatori atunci când părinţii lucrează pentru o companie care a concediat angajaţi în urma unei restructurări.

    Cei mai importanţi cinci factori indicaţi de respondenţii din Generaţia Z pentru a avea încredere într-un şef sunt: “mă tratează cu respect” (71%); “are un comportament etic” (65%); “remunerează şi promovează oamenii în mod echitabil, fără a discrimina în funcţie de gen, etnie sau mod de gândire” (64%); “comunică deschis şi transparent” (62%); şi “ia decizii înţelepte de business” (61%).

  • În România se vând şi se fură chiar şi râurile. Afacerea microcentralelor distruge biodiversitatea României

    „In vreme ce alte tari au inteles impactul negativ al unor hidrocentrale pentru biodiversitate, Romania isi vinde ultimele rauri salbatice pentru „un gram” de energie. Rauri de munte precum raul Alb, Capra, Nera, Bistra si alte cateva sute sunt tinta mafiei microhidrocentracelor iar Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor este depasit de situatie.” (Agent Green)

    „Cum pretuim ce avem? Cu lucrari haotice, cu santiere iesite din litera proiectului, care invadeaza violent locuri neatinse de mii de ani. O tara intreaga e cuprinsa de frenezia construirii de microhidrocentrale. 3400 de rauri, din cele 4011 existente in tara noastra risca sa fie distruse in numele unor afaceri cu profituri de zeci de milioane de euro, care sapa in inima unor rezervatii naturale. Un intreg ecosistem distrus, culmea, in numele energiei verzi.”

    Cititi mai multe pe www.cunoastelumea.ro

  • Mai bine le dăm nişte peşte, decât să-i lăsăm să tot pescuiască doar în ape sterpe

    Înainte de orice, să-i lămuresc pe eventualii hateri care, iluminaţi de înţelepciunea lor deosebită, şi sub îndemnul învăţăturii biblice „mai bine să-i învăţăm să pescuiască decât să le dăm peşti“, îmi vor spune că asta ar mai lipsi, să dăm săracilor bani degeaba, pentru că aceştia unu, nu s-ar mai simţi îndemnaţi să caute de muncă şi nici să muncească şi doi, ar da banii pe băutură. Există studii bazate pe cercetări făcute în cele mai diverse locuri locuri din lume, în Coasta de Fildeş, Mexic, Brazilia, Macedonia, Burkina Faso sau Maroc, iar rezultatele sunt cam aceleaşi: doar doi inşi din zece, cel mult, repet, cel mult, dau banii pe băutură. Nu neg, unii poate vor fi risipit banii pe prostii, dar de regulă oamenii s-au comportat responsabil. Şi nici nu au fugit de muncă, dimpotrivă. Voi reveni asupra acestui aspect.

    Să trecem la ale noastre acum: GiveDirectly, o organizaţie de caritate care a dat deja bani în Kenya şi Uganda, vrea să strângă, şi probabil o va face, 30 de milioane de dolari doar pentru început, pentru a asigura un venit gratuit pentru mai mult de 6.000 de kenyeni, în următorii cel puţin zece ani.

    Pe 5 iunie elveţienii vor avea un referendum pentru instituirea unui venit de bază.

    Primăria din Utrecht asigură unui număr de cetăţeni un nivel minim de subzistenţă.

    Finlanda intenţionează să aplice un plan pe doi ani pentru a testa diferite variante ale ideii.

    Y Combinator, o companie din Silicon Valley, finanţeză şi ea un astfel de experiment, iar guvernul din Ontario are, de asemeni, un program pilot. Canadienii nu sunt străini de astfel de idei, pentru că printre primele experimente de acest gen este cel din anii ’70 ai secolului trecut, în Manitoba.

    Ce efecte au astfel de programe? Unul dintre ele este că oamenii cumpără ciocolată, şi o ciocolată pentru un copil care nu a gustat aşa ceva mi se pare un argument cât se poate de valabil. În Nigeria guvernul a derulat, în 2011, un program de susţinere a 1.200 de antreprenori, cu 60 de milioane de dolari. Au solicitat bani 24.000 de oameni, din care au fost selectaţi în jur de 6.000, care au fost instruiţi şi ajutaţi să îşi întocmească planurile de afaceri. Dintre aceştia, au fost selectaţi circa 1.200 care au primit cash, în medie câte 50.000 de dolari. Trei ani mai târziu, sute de noi companii erau pe profit iar numărul locurilor de muncă create ajungea la 7.000.  

    Dacă e să facem un calcul simplu, un loc de muncă a costat în jur de 8.500 de dolari. În plus, avem afaceri care funcţionează, taxe la stat şi nivel de trai în creştere. Să ţinem minte cei 8.500 de dolari şi să-i comparăm cu cei 22.500 de euro pentru înfiinţarea unui loc de muncă în România (calcule valabile în perioada fostului guvern PSD) sau cu cei 90.000 de dolari avansaţi de Banca Mondială drept suma necesară pentru crearea unui loc de muncă în lume. Indiferent de condiţiile diferite din Nigeria, România sau oriunde altundeva în lume, zic că rezultatele sunt bune.

    700 de dolari donaţi de GiveDirectly au produs alţi 200 de dolari în agricultură şi în afaceri noi, un return de 28% care în alte cazuri a ajuns şi la 50%.

    În aceste condiţii, nu cumva o soluţie mai eficientă decât investiţiile statului sau decât ajutoarele de stat sau decât orice alte ajutoare de mii de miliarde din orice monedă vă trece prin cap care au fost risipite în criză s-ar putea dovedi a fi banii cash daţi oamenilor pentru a porni afaceri, pentru a cultiva terenuri, pentru a înfiinţa livezi sau pentru ferme de animale? 

    Nu-i mai bine oare să oferi 5.000 de euro odată, bani cu care omul să îşi încerce norocul, decât să-i oferi 200 de euro pe lună, adică salariul minim pe economie pe care îl primesc jumătate din angajaţi? Poate încercăm un experiment, undeva într-un sat amărât, cu un fleac de bani scurşi printre degete de politicieni; sunt convins că am fi uimiţi de rezultate.

    Sau, cu alte cuvinte, nu mai bine le dăm nişte peşte, decât să-i lăsăm să tot pescuiască doar în ape sterpe?

    Desigur, miracolul cu pâinile şi peştii, în viziunea lui Tintoretto.

  • Motivul ştiinţific pentru care oamenii sunt dependenţi de smartphone-uri

    În momentul de faţă, oriunde ne-am afla este aproape imposibil ca cineva să nu se uită în telefon, fie că este la birou, în metrou, la film sau la restaurant. De ce şi cum a devenit smartphone-ul o unealtă indispensabilă a omului modern aflaţi aici.
    Delaney Ruston a explicat pentru Business Insider care este motivul ştiinţific pentru care oamenii sunt dependenţi de telefoanele mobile.

    De ce  verificăm atât de des dispozitivele mobile?

    „Pentru că verificarea telefonului mobil este asociată cu plăcerea. Corpul eliberează dopamină (neurotrasmiţător ce este responsabil de stările noastre psihice) atunci când utilizatorul îşi verifică telefonul deoarece observă că a fost căutat de cineva sau află o informaţie nouă. Lucru care ne face să ne simţim bine”, spune Ruston.

    „Nu este doar o chestiune psihologică, ci şi fiziologică. Creierele copiilor sunt mult mai receptive la dopamină când aceştia fac mai multe lucruri deodată (multi-tasking). Anumite grupuri de oameni, atunci când sunt în oraş, sunt de acord să-şi verifice telefoanele 10 minute apoi să le lase deoparte. Statul cu ochii în ecran are un impact negativ şi asupra cuplurilor care trebuie să gestioneze timpul petrecut în faţa dispozitivelor”, mai spune Delaney Ruston, medic şi regizor la filmului “Screenagers”.

  • Charlize Theron va juca în “Furios şi iute 8” alături de Vin Diesel şi Dwayne Johnson

    Charlize Theron se va întâlni cu cineastul F. Gary Gray a doua oară. Actriţa născută în Africa de Sud a mai lucrat cu regizorul în filmul “Italian Job” din 2003.

    Potrivit Variety, Charlize Theron va juca în “Furios şi iute” alături de Vin Diesel, Dwayne Johnson, Jason Statham şi Michelle Rodriguez. Povestea acestui nou episod din franciza “Furios şi iute” nu a fost încă devoalată de producători, iar rolul actriţei a fost descris în manieră foarte vagă. Conform Variety, actriţa va juca un personaj negativ.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veşti bune pentru românii cu credite în euro: referinţa costului creditului îşi continuă traseul în teritoriul negativ

    Indicatorul Euribor cu scadenţa la trei luni, referinţa pentru costul creditelor în euro, îşi continuă tot mai determinat avansul în teritoriul negative la minus 0,2% pe an. Astfel, tendinţa descendentă a indicatorului (Euribor a păşit în teritoriu negativ în luna aprilie din 2015) creează premisele ieftinirii creditelor acordate în euro de băncile din România.

    Dobânda medie pentru un credit în euro pentru populaţie era la finele lunii ianuarie de 4% pe an, faţă de un nivel de 5,6% în aceeaşi lună din 2015. Pe de altă parte, costul mediu la care bancherii vând credite noi în lei era în ianuarie de 7%, cu circa un punct procentual sub nivelul din aceeaşi lună din 2015.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Veşti bune pentru românii cu credite în euro: referinţa costului creditului îşi continuă traseul în teritoriul negativ

     Indicatorul Euribor cu scadenţa la trei luni, referinţa pentru costul creditelor în euro, îşi continuă tot mai determinat avansul în teritoriul negative la minus 0,2% pe an. Astfel, tendinţa descendentă a indicatorului (Euribor a păşit în teritoriu negativ în luna aprilie din 2015) creează premisele ieftinirii creditelor acordate în euro de băncile din România.

    Dobânda medie pentru un credit în euro pentru populaţie era la finele lunii ianuarie de 4% pe an, faţă de un nivel de 5,6% în aceeaşi lună din 2015. Pe de altă parte, costul mediu la care bancherii vând credite noi în lei era în ianuarie de 7%, cu circa un punct procentual sub nivelul din aceeaşi lună din 2015.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro