Tag: Nastase

  • Adrian Năstase, achitat în dosarul “Mătuşa Tamara”

    ICCJ l-a achitat pe Adrian Năstase pentru fapta de dare de mită, invocând articolul 11, punctul 2, litera a din Codul de procedură penală, raportat la articolul 10, litera d, respectiv că faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii. Şi Ioan Melinescu a fost achitat pentru divulgare de informaţii şi pentru dare de mită, pentru acelaşi temei în baza căruia a fost absolvit şi Adrian Năstase.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Careul de paşi: lupta orgoliilor din PSD

    Trădarea respectivă ar fi constat nu numai în faptul că Mircea Geoană s-ar fi prezentat drept lider al opoziţiei în cursul vizitei recente în SUA (acuzaţie negată de împricinat), ci şi în declaraţiile lui Geoană despre o nouă candidatură la preşedinţie, precum şi în faptul că nu combate suficient puterea, ba chiar dimpotrivă, din funcţia lui de preşedinte al Senatului. Amplificarea scandalului, cu ameninţarea lui Victor Ponta că îşi dă demisia din PSD, după ce Geoană a refuzat să plece, i-a cam lăsat în ofsaid pe patriarhii partidului, Ion Iliescu şi Adrian Năstase, care iniţial se situaseră de partea lui Ponta.

    Ridicolul situaţiei a alimentat imediat o mulţime de scenarii despre viitorul liderilor aflaţi în conflict: ba că Geoană ori Ponta pleacă din PSD şi-şi fac neapărat câte un partid nou de stânga, ba că Geoană ar putea migra către UNPR, unde i s-a transmis deja că e binevenit, ba că Geoană nu se dă dus tocmai ca să facă jocul PDL şi să compromită opoziţia, ba că înlăturarea lui de la şefia Senatului şi înlocuirea lui cu un pedelist (Vasile Blaga fusese deja pregătit drept succesor) vor deschide calea părăsirii complete a Parlamentului de către USL, pe considerentul că opoziţia ar izbuti să lupte mai eficient din afara Parlamentului contra actualei puteri.

  • Viaţa politică la români: El spune, ea spune, ei spun

    De data aceasta, cearta în PDL a pornit de la un năduf al deputatului Cezar Preda, supărat că Monica Macovei, vicepreşedinte al partidului, îşi continuă campania de critici “pe blog” la adresa corupţiei din PDL, în loc să ridice problema în conducerea partidului sau să plece şi să-şi facă un partid propriu alături de Noua Republică a lui Mihail Neamţu şi de alţi cârtitori contra “gărzii vechi” din PDL – Sever Voinescu, Cristian Preda, Teodor Baconschi, Valeriu Stoica şi Sebastian Lăzăroiu.

    Monica Macovei a trezit iniţial speranţele adepţilor Noii Republici că va veni în sfârşit alături de ei, după ce Evenimentul Zilei i-a publicat un interviu mai vechi în care ea spunea că i-ar plăcea să-şi facă un partid nou, însă ulterior a lămurit că nu pleacă din partid la indicaţiile lui Preda şi că preferă să ia parte la reformarea PDL din interior.

    Cât despre USL, micul foc al săptămânii s-a aprins de la spusele ex-preşedintelui Ion Iliescu, care îl trăgea din nou de urechi cu delicateţe pe Victor Ponta pentru “anumite goluri” specifice tinereţii (goluri de care a trecut Adrian Năstase, preferat de Iliescu pentru funcţia de premier) şi dezavua individualismul lui Mircea Geoană, dând a înţelege că acesta şi-ar pregăti o revenire în fruntea PSD.

    În replică, Geoană l-a acuzat pe Iliescu de “răutate adunată în timp”, spunând că fostul şef al partidului are o problemă în a accepta orice alt lider al PSD în afară de el însuşi.

  • Adrian Năstase: Ideile stângii sunt cele care vor scoate lumea din criză

    “Faptul că Germania şi Franţa se gândesc la ideea de a introduce impozite speciale pentru speculaţiile bancare, faptul că dreapta britanică lansează planuri pentru crearea de locuri de muncă legitimează mesajul stângii europene, care susţine un stat mai activ, mai implicat, mai responsabil”, argumentează Năstase, în discursul pregătit pentru Consiliul Naţional al PSD.

    Europenii “au început să sesizeze inconsistenţa politicilor neoconservatoare”, precum şi ineficienţa măsurilor de austeritate, iar reacţia lor a început să se vadă, continuă Năstase, exemplificând cu rezultatul alegerilor dintr-o serie de state: “Stânga a obţinut, pentru prima dată în istorie, majoritatea absolută în Senatul francez, după ce s-au câştigat alegerile locale, social-democraţii danezi au câştigat alegerile şi au dat premierul, în Germania social-democraţii câştigă land după land, iar în alegerile locale din Italia, stânga a spulberat dreapta lui Berlusconi”.

    În acest context, el a criticat faptul că “Guvernul condus de la Cotroceni” continuă “politica falimentară a austerităţii, deşi chiar marile guverne din UE, conduse de neoconservatori, au început să accepte mesajul stângii”. În opinia lui Năstase, preşedintele Traian Băsescu “se găseşte acolo unde s-a aflat permanent de-a lungul carierei sale politice: împotriva curentului. A fost socialist când credea că poziţionarea la stânga va da bine, a trecut la dreapta când criza era pe punctul de a începe şi acum continuă să insiste pe aceleaşi idei demonstrate politic drept falimentare”.

  • Pro si contra regionalizarii. Ce avem de castigat si de pierdut?

    Oreorganizare administrativa a Romaniei este necesara in
    viziunea celor care, inclusiv la solicitarea BUSINESS Magazin,
    si-au exprimat opinia pe subiect in cele doua saptamani care s-au
    scurs de la aparitia lui pe radarul media. In viziunea lor, o
    astfel de redesenare a anatomiei administratiei locale ar aduce cu
    sine o reducere a birocratiei si a coruptiei de la nivelul
    actualelor judete si o eficientizare a activitatii viitoarelor
    structuri.

    “Actuala organizare administrativa nu are la baza o analiza a
    fluxurilor umane si materiale si nici o reala descentralizare:
    aparatul birocratic este replicat in mod nefericit la nivelul
    fiecarui judet, avand aceleasi deficiente ca si modelul de la
    centru”, a explicat consultantul fiscal Emilian Duca. In plus,
    considera Marius Ghenea, presedintele FIT Distribution, actuala
    formula de impartire administrativa “nu da posibilitatea
    dezvoltarii semnificative niciunei zone a tarii, cu exceptia
    Bucurestiului”. Inca de la evocarea acestui proiect de catre
    reprezentantii PDL in urma cu doua saptamani, au aparut si s-au
    inmultit trimiterile catre Polonia, care a atras excedent de
    fonduri europene prin cele 16 voievodate ale sale, organizate pe
    baza celor 49 de judete anterioare.

    Este insa reorganizarea judetelor actuale in unele mai mari,
    dupa modelul actualelor regiuni de dezvoltare, solutia pentru
    eliminarea coruptiei si a ineficientei? Nu, sugereaza Cristian
    Pirvulescu, presedintele Asociatiei Pro Democratia. “Problema la
    noi este una de cultura politica”, spune Pirvulescu intr-o discutie
    cu BUSINESS Magazin, “astfel ca orice astfel de modificare poate fi
    foarte usor subminata daca nu se schimba si modul de selectie a
    liderilor politico-economici din teritoriu”.

    Intre argumentele discutate in legatura cu reorganizarea, la loc
    de frunte a figurat cel al costurilor – pe de o parte pentru buget,
    pe de alta parte pentru locuitorii si companiile din zona, care nu
    s-ar mai raporta din punct de vedere birocratic la resedinta de
    judet, ci la capitala regiunii. “Impartirea ideala a teritoriului
    ar trebui sa urmareasca o combinatie optima intre proximitatea
    serviciilor publice si utilizarea eficienta a resurselor la nivel
    regional – reducerea costurilor”, spune consultantul Emilian
    Duca.

    In acelasi timp, o reorganizare care tine cont numai de factorul
    economic si demografic, ignorandu-l pe cel cultural, ramane expusa
    la critici, cel mai bun exemplu fiind cel al regiunii “Moldova
    Sud”, care ar urma sa aiba capitala la Constanta. Sunt unele
    regiuni a caror structura este oarecum disfunctionala, considera
    Duca – Regiunea Moldova Sud, cu capitala la Constanta, este un
    astfel de exemplu: “Probabil ca stabilirea capitalei la Braila sau
    Galati ar avea un impact mult mai bun”. In plus, apreciaza el, este
    “real si inevitabil” pericolul de migrare a fondurilor si a
    investitiilor spre capitalele noilor regiuni, ceea ce ar atrage
    decaderea economica a oraselor mai mici, actualmente capitale de
    judete.

    Unul dintre argumentele cu care premierul Emil Boc a sustinut
    reorganizarea pe judete-mamut a fost absorbtia mai buna a
    fondurilor comunitare, exemplul fiind Polonia, fruntasa in actualul
    exercitiu bugetar la accesarea programelor operationale puse la
    dispozitie. “Lasand la o parte frictiunile dintre baronii locali,
    pe care o reorganizare administrativa nu e sigur ca le va elimina,
    actualele judete sunt intr-adevar prea mici pentru proiecte de
    anvergura”, recunoaste Cristian Pirvulescu, care spune ca se simte
    nevoia unor regiuni cu numar mai mare de locuitori pentru urmatorul
    exercitiu bugetar al Uniunii Europene 2014-2020.

  • Fiul lui Adrian Nastase ramane fara permis, instanta a respins irevocabil contestatia sa

    Tribunalul Bucuresti a respins, vineri, irevocabil, contestatia
    lui Andrei Nastase – fiul liderului PSD Adrian Nastase – impotriva
    unui proces-verbal intocmit de politistii de la Brigada de Politie
    Rutiera din Bucuresti, care au decis suspedarea permisului acestuia
    pentru trei luni, pentru viteza excesiva. Tribunalul Bucuresti (TB)
    a respins recursul lui Andrei Nastase impotriva deciziei
    Judecatoriei Sectorului 1, prin care i s-a respins cererea de
    anulare a procesului-verbal intocmit de politistii rutieri. Astfel,
    procesul-verbal din august 2009 este considerat corect, urmand a fi
    pus in executare.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cine mai misca in front in fata lui Ponta?

    Unul dintre cei mai vizibili contestatari ai lui Victor Ponta
    din teritoriu, senatorul Ion Toma, a fost de altfel exclus din PSD
    pentru presupusul sau rol in sprijinirea unei alternative politice
    sub conducerea lui Mircea Geoana. Ar fi vorba de un nou partid care
    sa-i adune pe toti nemultumitii de politica dura a lui Ponta, in
    frunte cu Geoana, mai intai suspendat temporar din PSD pentru
    explicatiile date pe blog despre vizita sa la Sorin Ovidiu Vintu
    din preziua alegerilor din 2009 si, mai nou, amenintat cu
    excluderea din randurile social-democratilor pentru “complotul” de
    spargere a partidului.

    Si fostul presedinte al PSD Arad, Marius Lazar, a fost exclus
    din partid, in aceeasi zi cand a trimis o scrisoare deschisa
    liderului Victor Ponta in care-l acuza de “reflexe
    staliniste”.

  • Arestarea lui Constantin Nicolescu radicalizeaza opozitia “de mamaliga”

    Arestarea baronului PSD Constantin Nicolescu, presedinte al CJ
    Arges, l-a determinat pe Crin Antonescu sa acuze prompt procurorii
    de motivatii politice, spre invidia social-democratilor, care s-au
    trezit cu partitura clasica solfegiata de colegii lor de alianta.
    Sensibil la astfel de nuante, Adrian Nastase chiar le-a cerut
    liderilor PSD sa nu se lase mai prejos (“mamaliga” a fost epitetul
    pe care a asezat Nastase reactia conducerii social-democrate) si sa
    atace la baioneta statul opresiv al regimului Basescu.

    Total independent de corelatiile pe care presa le facea intre
    cazul sau si celebrul dosar de coruptie Penescu – in care un om de
    afaceri din Pitesti este acuzat ca a mituit notabilitati locale
    importante si in care baronul PDL Antonie Solomon a fost arestat
    vreme de sase luni – Nicolescu a ajuns, vrand-nevrand, in situatia
    tacticii medical-defensive (perfectata in alte contexte de Omar
    Hayssam/Sorin Ovidiu Vintu), dupa ce a facut atac cerebral in sala
    de judecata, spre folosul televiziunilor si grabnicul ajutor al
    colegilor social-democrati medici la Spitalul de Urgente
    Floreasca.

    PSD e de asteptat ca va continua sa se victimizeze in cazul
    Nicolescu, cu atat mai mult cu cat sesiunea parlamentara incepe pe
    1 februarie, iar discursurile de la tribuna Parlamentului vor dubla
    expunerea la televiziunile de stiri. Presedintele Victor Ponta a
    dat deja startul filipicelor, evocand metaforic posibilitatea de a
    tine sedintele conducerii partidului in fata DNA, ca sa se
    scuteasca efortul procurorilor de a-i cauta prin teritoriu pe
    “vinovatii de serviciu” ai PSD.

    Daca pentru PSD nu e nicio noutate sa atace DNA pentru orice
    arestare care-i transfera fortat elitele in arestul fortelor de
    ordine, graba liberalilor de a incerca sa ocupe si aceasta fanta
    care le ramasese descoperita, asezandu-se cot la cot cu PSD contra
    justitiei, s-ar putea sa contribuie insa la diluarea si mai rapida
    a identitatii PNL in cadrul noii aliante.

  • Ce au in comun Nadia, CRBL si Andreea Marin. Reclamele cu vedete

    Marilyn Monroe a facut reclama la ulei de motor. Actorul Don
    Johnson a aparut intr-un spot pentru Pepsi, iar controversatul O.J.
    Simpson a fost pentru o perioada imaginea brandului auto Chevrolet.
    Nu cu foarte mult timp in urma, Julia Roberts a aparut intr-o
    reclama pentru Lavazza. Nu a spus nimic, n-a facut nicio
    cascadorie, doar a zambit pret de 30 de secunde. Producatorul de
    cafea a rasplatit-o pentru acest efort cu 1,5 milioane de dolari,
    astfel incat actrita a devenit una dintre cele mai bine platite
    vedete care au aparut vreodata intr-o reclama.


    Fenomenul este la fel de amplu si in Romania, chiar daca
    originile sale nu sunt la fel de indepartate in timp. Desigur, nici
    industria publicitatii nu este la fel de veche, asa ca se explica
    usor de ce la noi reclamele cu oameni pe care ii stim de la
    televizor nu au o traditie atat de bine inradacinata. In plus, nici
    nu ne putem gandi sa vorbim despre onorarii macar apropiate de cel
    pe care l-a primit actrita din “Pretty Woman”.

    Publicitarii din Romania spun ca nu au auzit de contracte mai
    mari de 100.000 de euro, deci, in mod evident, avem piete extrem de
    diferite ca dimensiune, insa care urmaresc acelasi scop – cresterea
    notorietatii unor produse, crearea unei imagini pozitive si, mai
    apoi, cresterea vanzarilor. “Se pariaza pe un transfer rapid de
    simpatie, respect si notorietate de la vedeta catre companie, spre
    deosebire de varianta in care aceste perceptii s-ar face doar prin
    puterea ideilor de comunicare. Publicul este atasat emotional de o
    vedeta si o crediteaza cu credibilitate”, spune Raluca Sultan,
    planner la grupul Publicis Communications Bucuresti.


    Nu orice vedeta trece “testul credibilitatii”, asa ca alegerea
    persoanei potrivite se face in functie de un set de criterii bine
    determinate. Popularitatea crescuta nu este suficienta, ci trebuie
    sa fie dublata de o imagine pozitiva, fara implicari in
    scandalurile mondene si, in general, fara asocieri de imagine cu
    alte produse, astfel incat identitatea nou-creata sa fie foarte
    clara. Publicitarii spun ca actorii, cantaretii si sportivii sunt
    vedetele cele mai cautate si mai potrivite pentru astfel de
    aparitii, in timp ce vedetele de televiziune sau politicienii apar
    destul de rar sau chiar deloc in reclame. “Celebritatea vinde si
    omul de rand este receptiv la alegerile VIP-urilor, pentru ca in
    subconstient isi doreste sa semene cu acestea, sa aiba cat mai
    multe in comun cu ele. Daca o vedeta foloseste un anume sampon,
    aceasta poate constitui o garantie ca produsul e bun si poate avea
    acelasi efect pe parul meu ca si pe al vedetei”, spune Oana
    Cociasu, managing director la Lowe & Partners.

    Capitalul de imagine pozitiva pe care o vedeta il transfera
    produsului pe care il promoveaza nu este suficient pentru ca o
    campanie de comunicare sa aiba succes, spun publicitarii. Este insa
    un bun inceput. “O vedeta bine aleasa poate aduce brandul in
    atentia consumatorului, il diferentiaza in raport cu competitia,
    ajuta la memorabilitatea mesajului de brand si chiar poate
    influenta loialitatea in randul consumatorilor”, afirma Andreea
    Florea, brand consultant la BrandTailors.

    Totusi, ea subliniaza ca un aspect foarte important care trebuie
    luat in calcul atunci cand se decide aplicarea strategiei denumite
    formal “celebrity endorsement” (sustinere, confirmare din partea
    vedetelor) este stadiul de dezvoltare a brandului. Florea recomanda
    evitarea unei astfel de strategii de comunicare in campaniile de
    fixare a fundatiei brandului, cand acesta are o notorietate scazuta
    si valori slab percepute de consumatori. Intr-un astfel de caz,
    asocierile cu vedete ar duce la punerea in umbra a marcii de catre
    vedeta sau, cel putin, la limitarea manifestarii in comunicare a
    respectivului brand pentru campaniile ulterioare din cauza
    etichetarii lui in functie de asocierea cu vedeta respectiva.


    Cele mai eficiente campanii sunt cele cu un grad de complexitate
    si acoperire cat mai mare. Este situatia ideala, insa de cand
    bugetele de publicitate au scazut foarte mult, companiile trebuie
    sa se multumeasca si cu solutii de compromis. Asa ca, atunci cand
    nu au bani de un format ideal, marseaza pe solutia cu cel mai mare
    impact. Iar aici vedetele au o contributie importanta.

    “Este posibil ca, din cauza restrictionarii bugetelor de media,
    abordarea ‘celebrity endorsement’ sa fie potrivita datorita
    expunerii media a vedetei respective, dincolo de campania de
    comunicare. Mai concret spus, o campanie bine gandita si
    fundamentata poate face ca, in mod potential si indirect, vedeta
    respectiva sa duca mai departe mesajul de brand in toate aparitiile
    sale in spatiul public”, precizeaza Andreea Florea de la
    BrandTailors.

  • Adrian Paunescu va fi inmormantat pe Aleea Scriitorilor. Nastase vrea doliu national

    “Este unul dintre marii romani, care m-a onorat cu prietenia
    lui. Profit de ocazie pentru a transmite condoleante familiei.
    Paunescu va fi inmormantat pe Aleea Scriitorilor din Cimitirul
    Bellu, cu onorurile cuvenite unei vieti, as putea spune
    emotionante”, a declarat primarul Capitalei, Sorin Oprescu.

    Slujba de inmormantare va avea loc la Biserica Boteanu din
    Bucuresti. Trupul neinsufletit al poetului va fi inhumat pe Aleea
    Scriitorilor din cimitirul Bellu, unde sunt inmormantati, intre
    altii, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Marin Preda, Liviu
    Rebreanu si Nichita Stanescu.

    Detalii pe www.gandul.info.