Tag: motor

  • Neozeelandezul care vrea să ducă omenirea în spaţiu

    În adolescenţă, Peter Beck era un tânăr mult mai productiv decât majoritatea adolescenţilor, petrecându-şi o mare parte din tinereţe în garajul familiei, în Noua Zeelandă, în mijlocul echipamentelor de sudură. La 15 ani şi-a construit o bicicletă din aluminiu de la zero. Un an mai târziu şi-a cumpărat cu 300 de dolari un Austin Mini ruginit şi l-a refăcut de la cap la coadă, reconstruindu-i motorul şi suspensia şi fixând toate panourile caroseriei. Părinţii lui Beck, un director de muzeu şi o profesoară, şi-au încurajat fiul dintotdeauna. ”Mama îmi aducea cina jos, în garaj, şi o punea pe bancă pentru mine, dar de multe ori se răcea“, spune Beck.

    În 1999, la vârsta de 18 ani, Beck a făcut ceva despre care majoritatea oamenilor ar spune că e o prostie. După ce şi-a studiat toate cărţile din bibliotecă pentru a învăţa cum să-şi facă propriul combustibil, a înfiinţat un laborator într-o magazie din curtea din spatele casei şi s-a decis să construiască un motor cu rachetă. Pentru că nu avea un costum special de protecţie, s-a înfăşurat în saci de plastic şi îşi punea o cască de sudură în timp ce distila peroxid sau alte substanţe chimice.

    După ce a testat unul dintre motoarele pe care le-a construit şi a observat că funcţionează, a decis că e timpul pentru o aventură adecvată. Aşa că a legat motorul în spatele unei biciclete personalizate, s-a îmbrăcat într-o salopetă roşie, şi-a pus o cască albă şi a avut parte de prima sa ”lansare“, pe o şosea. Înclinându-se în faţă, a reuşit să ajungă la aproximativ 135 de km (90 de mile) pe oră.

    Pentru a încetini, tânărul s-a ridicat mai întâi în poziţie verticală, permiţând rezistenţei vântului să facă o parte din muncă, mai ales pentru a nu topi plăcuţele de frână sau roţile. Pentru mulţi oameni, acest tip de experiment ar echivala cu deţinerea unei diplome în inginerie. În schimb, Beck avea pe CV doar câteva locuri de muncă şi internshipuri.  Mai întâi a lucrat pentru un furnizor de aluminiu, a curăţat toaletele şi a construit iahturi, devenind expert în analizarea acusticii lor pentru a atenua zgomotul motorului şi al elicei. Ulterior a lucrat pentru un producator local de aparatură casnică, iar în cele din urmă s-a alăturat unui laborator de cercetare şi dezvoltare susţinut de guvern.

    În 2006, soţia lui Beck a fost nevoită să se mute în interes de serviciu, motiv pentru care cei doi au stat timp de o lună în SUA. El a profitat de această oportunitate pentru a vizita institutele şi companiile de cercetare aerospaţială ale ţării. Spera să-şi găsească un loc de muncă, dar de fiecare dată ieşea deprimat. ”Mă aşteptam ca toţi aceşti oameni să debordeze de energie, dar nimic din toate aceste lucruri nu s-a întâmplat.“ Companiile şi laboratoarele construiau rachete şi vorbeau despre misiuni pe Marte, dar abordările lor păreau învechite. Pe de altă parte, teoria lui Beck este că spaţiul se va deschide pentru omenire numai dacă ar putea fi găsit un mod mult mai ieftin de a ajunge acolo. Rachetele disponibile la vremea respectivă erau masive, concepute să transporte sateliţi de mărimea autobuzului.

    Dar Beck a înţeles că electronica ieftină şi software-ul inteligent ar face posibilă construirea de flote de sateliţi mai mici şi mai ieftini. La vremea respectivă, Space Exploration Technologies Corp., sau SpaceX, nu-şi începuse încă treaba. Lansările erau încă efectuate de guverne şi costau între 100 şi 300 de milioane de dolari. Agenţiile oficiale spaţiale zburau cel mult o dată pe lună, iar în vârful listei lor de priorităţi se plasau companiile de telecomunicaţii şi armata. Beck credea că oamenii nu ar putea să experimenteze cu adevărat spaţiul cosmic decât dacă rachetele ieftine ar fi mai uzuale. ”Este atât de greu să ajungi în spaţiu. Ştiam că trebuie să găsesc o modalitate mai uşoară de a face asta, că trebuie să construiesc o rachetă“, spunea el. Şi aşa s-a născut Rocket Lab.

    În 2007, guvernul Noii Zeelande l-a lăsat pe Beck să preia un etaj, fără chirie, la laboratorul unde lucra. Avea astfel acces la echipamente de ultimă generaţie, dar avea nevoie şi de bani pentru a cumpăra alte unelte. Aşa că l-a sunat pe Mark Rocket, un antreprenor bogat pe care Beck l-a auzit la radio vorbind despre interesul său în ce priveşte călătoriile în spaţiu. În cadrul întâlnirii, Beck l-a ademenit cu propunerea de a lansa rachete ieftine în fiecare săptămână, lucru de care Rocket a fost destul de intrigat. ”Când am dezbătut ideea cu avocatul şi contabilii mei, au fost nişte sprâncene ridicate. Părea ca o modalitate uşoară de a scăpa de o grămadă de bani. Dar eu împărtăşeam această viziune“, povesteşte antreprenorul. În cele din urmă, Beck a reuşit să strângă 300.000 de dolari de la Rocket, de la familie şi de la prieteni, apoi a petrecut doi ani construind un prototip. În noiembrie 2009, el şi doi angajaţi au prezentat Ātea-1, o rachetă de 6 metri care cântărea numai 130 de kilograme. ”Noua Zeelandă, mergem în spaţiu“, a spus el în timp ce a apăsat butonul roşu de aprindere.

    De la primul test triumfal, Rocket Lab a devenit din ce în ce mai puternic. Facilităţile de producţie ale companiei, câteva depozite dintr-o zonă industrială din Auckland, dispun de o zonă de asamblare gigantică pentru rachetele şi camerele sale electronice, unde inginerii software îşi ajustează motoarele Rutherford, numite după fizicianul născut în Noua Zeelandă Ernest Rutherford. Laboratorul Rocket Lab efectuează teste ale motorului la câţiva kilometri distanţă, pe un teren de păşuni lângă aeroportul din Auckland. În mare, compania a progresat mult mai repede decât start-up-urile aerospaţiale tipice, ajungând la operaţiuni de 148 milioane de dolari şi fiind evaluată la peste 1 miliard de dolari.

  • „Game of Thrones” aduce zeci de milioane de euro acestui oraş european

    Bijuteria istorică a Croaţiei, Dubrovnik, cea mai proeminentă staţiune croată, parţial distrusă în asediul din timpul războiului croato-sârb din 1991-1995, a devenit un motor al economiei naţionale şi datorită serialului HBO, care a adus un val de turişti.

    Între 2012 şi 2015, peste 240.000 de turişti au vizitat cantonul Dubrovnik-Neretva, toţi fani ai serialului HBO. Turiştii au cheltuit 125,9 milioane de euro numai în Dubrovnik, potrivit unui studiu publicat luni în Jurnalul Internaţional de Cercetări în Turism.

    Oraşul croat a servit ca locaţie de film pentru „King’s Landing”, capitala împărăţiei fictive a lui Westeros.

    Potrivit datelor statistice, turismul reprezintă 18% din PIB-ul anual al Croaţiei, cel mai mare procent pe acest segment la scară europeană.

  • „Game of Thrones” aduce zeci de milioane de euro acestui oraş european

    Bijuteria istorică a Croaţiei, Dubrovnik, cea mai proeminentă staţiune croată, parţial distrusă în asediul din timpul războiului croato-sârb din 1991-1995, a devenit un motor al economiei naţionale şi datorită serialului HBO, care a adus un val de turişti.

    Între 2012 şi 2015, peste 240.000 de turişti au vizitat cantonul Dubrovnik-Neretva, toţi fani ai serialului HBO. Turiştii au cheltuit 125,9 milioane de euro numai în Dubrovnik, potrivit unui studiu publicat luni în Jurnalul Internaţional de Cercetări în Turism.

    Oraşul croat a servit ca locaţie de film pentru „King’s Landing”, capitala împărăţiei fictive a lui Westeros.

    Potrivit datelor statistice, turismul reprezintă 18% din PIB-ul anual al Croaţiei, cel mai mare procent pe acest segment la scară europeană.

  • La 18 ani a construit propriul motor care funcţiona cu combustibil creat tot de el şi a reuşit să atingă o viteză de 130 km/h cu bicicleta. Acum vizează zborurile în spaţiu

    Peter Beck a fost un adolescent mai inventiv decât majoritatea celor de vârsta lui. Şi-a petrecut cea mai mare parte a adolescenţei meşterind în garajul familiei. La 15 ani a construit o bicicletă de aluminiu de la zero.
     
    La 16 ani a cumpărat o maşină ruginită, un Austin Mini, cu 300 de dolari pe care a refăcut-o în totalitate. Păinţii săi – un director de muzeu şi o profesoară – i-au încurajat aceste preocupări. Aveau şi motiv. “Mama îi aducea cina în garaj, dar îmi spunea să am grijă să nu se răcească. Uneori răcnea la mine să las şurubelniţele din mână şi să merg la culcare.” În 1999, la 18 ani, Beck a făcut ceva ce mulţi oameni ar considera că e stupid. După ce a citit o sumedenie de cărţi, s-a hotărât să facă în curtea casei un laborator pentru a-şi face propriul combustibil. Pentru că îi lipsea un costum de protecţie, s-a învelit în pungi de plastic. 
     
     
    După ce a testat cu succes unul dintre propriile lui motoare, a decis că e timpul să treacă la o aventură veritabilă. A ataşat propriul motor la una din biciletele sale şi cu propriul combustibil a reuşit să ajungă la o viteză de peste 130 km la oră, pe autostradă, stând aplecat. Pentru a încetini, s-a ridicat din ce în ce mai drept. 
     
    Apoi, Beck a lucrat în diverse domenii pentru a câştiga experienţă. De pildă, a lucrat în domeniul construcţiei de yachturi şi a învăţat despre dinamica lor. Apoi s-a angajat în cadrul unui laborator de cercetare al guvernului.
    Şi-a dorit mereu să lanseze rachete în spaţiu. Şi să facă din călătoriile o realitate. Şi crede că nu va mai dura mult până când va izbuti.
     
  • Încă o ţară interzice maşinile cu motor diesel sau pe benzină

    Mişcarea face parte din planul schiţat de Emmanuel Macron care vrea să reducă drastic emisiile de carbon până în 2050.

    Hulot recunoaşte că această măsura va pune presiune pe producătorii de automobile, dar spune că aceştia “au planuri care pot susţine această promisiune”.

    Pentru a facilita adopţia de maşini electrice, gospodăriile cu venituri mai mici vor primi subvenţii de la stat pentru a putea trece la automobilele electrice.

    Anunţul premierului francez vine la o zi după ce Volvo a  anunţat că renunţă la producţia de automobile cu motor diesel sau pe benzină până în 2019.

    Franţa nu este singura ţară europeană care plănuieşte să interzică circulaţia maşinilor pe benzină sau diesel. Germania şi India au anunţat că, până în 2030, îşi propun să aibă pe străzi doar automobile electrice. Iar Olanda şi Norvegia vor să ajungă la această performanţă până în 2025.

    De asemenea, Hulot le-a transmis reporterilor că până în 2022 Franţa va înceta să apeleze la cărbuni pentru a produce electricitate şi a anunţat investiţii de 4 miliarde de euro pentru a creşte eficienţa energiei alternative.

    “Vrem să demonstrăm că lupta împotriva schimbărilor climatice poate duce la îmbunătăţirea vieţii francezilor”, a spus Hulot.

  • Încă o ţară interzice maşinile cu motor diesel sau pe benzină

    Mişcarea face parte din planul schiţat de Emmanuel Macron care vrea să reducă drastic emisiile de carbon până în 2050.

    Hulot recunoaşte că această măsura va pune presiune pe producătorii de automobile, dar spune că aceştia “au planuri care pot susţine această promisiune”.

    Pentru a facilita adopţia de maşini electrice, gospodăriile cu venituri mai mici vor primi subvenţii de la stat pentru a putea trece la automobilele electrice.

    Anunţul premierului francez vine la o zi după ce Volvo a  anunţat că renunţă la producţia de automobile cu motor diesel sau pe benzină până în 2019.

    Franţa nu este singura ţară europeană care plănuieşte să interzică circulaţia maşinilor pe benzină sau diesel. Germania şi India au anunţat că, până în 2030, îşi propun să aibă pe străzi doar automobile electrice. Iar Olanda şi Norvegia vor să ajungă la această performanţă până în 2025.

    De asemenea, Hulot le-a transmis reporterilor că până în 2022 Franţa va înceta să apeleze la cărbuni pentru a produce electricitate şi a anunţat investiţii de 4 miliarde de euro pentru a creşte eficienţa energiei alternative.

    “Vrem să demonstrăm că lupta împotriva schimbărilor climatice poate duce la îmbunătăţirea vieţii francezilor”, a spus Hulot.

  • Motorul Anului în lume, construit în România

    Mototrul Ford 1.0 EcoBoost produs, din 2012, în fabrica din Craiova, a fost desemnat “Cel mai bun motor sub un litru” în cadrul competiţiei ”Motorul Internaţional al Anului”, competiţie care are un juriu format din 58 de jurnalişti din 31 de ţări.

    Este pentru al şaselea an consecutiv când acest titlu revine motorului EcoBoost 1.0.

    În total, motorul 1.0 EcoBoost a câştigat până în acest moment zece trofee în cadrul competiţiei Motorul International al Anului, implicit trei premii la General şi premiul “Cel mai bun motor nou-lansat”, au transmis reprezentanţii Ford România.

    “Motorul nostru 1.0 EcoBoost a fost o apariţie revoluţionară şi a stabilit etalonul între motoarele compacte şi eficiente prin sofisticata tehnologie de turboalimentare EcoBoost, prin injecţia directă şi prin tehnologiile de sincronizare variabilă.Chiar şi cu 10 trofee International Engine of the Year în portofoliu, continuăm să căutăm şi să găsim soluţii pentru a lărgi limitele ingineriei la nivel de motoare şi să le oferim clienţilor şi mai multe beneficii puse la dispoziţie de acest mult lăudat motor compact”, spune Joe Bakaj, vicepreşedinte al biroului de Dezvoltare Produs în cadrul Ford Europa.

    Citeste continuarea pe www.gandul.info

  • Topul celor mai costisitoare reparaţii auto

     Pentru că te poate „arde” la buzunar. Cât de mult? Mai jos găseşti o listă cu preţuri, asta ca să ştii la ce să te aştepţi când treci pe la service. După ce o vei citi probabil că vei conduce cu mai multă atenţie. Vizavi de neglijenţa în timpul conduceii, primul care poate să pice este ambreiajul. Mecanicii de la autokappa.ro au făcut un top. Pe lângă acesta iubitorii diesel-ului vor avea parte şi de o „surpriză”, scrie promotor.ro
     

    Topul celor mai costisitoare reparaţii auto, indiferent de motorizare: 

    1. Recondiţionare motor (pistoane, vibrochen, biele, segmentare): max 15.000 lei (BMW X6, E71, 4.0D, 140.000 km)
    2. Reparaţii cutii viteze automate (convertizor presiune, bloc valve, mecatronic ) : 9.000 – 11.000 lei (Audi A6, 3.0D, BMW)
    3. Reparaţii sistem injecţie (injectoare, pompă de înaltă): 10.000 – 14.000 lei
    4. Ambreiaj + volantă: 4.000 – 4.500 lei
    5. Recondiţionare turbină : 2.000 – 3.500 lei
    6. Compresor AC : 1.500 – 3.000 lei

    Vezi aici topul celor mai costisitoare piese – motor diesel

     

     

     

  • Uitaţi de Maldive: acesta este uimitorul sat plutitor aflat la doi paşi de România – GALERIE FOTO

    În apropierea satului se află o centrală electrică care foloseşte apa din lac pentru răcire, acest proces asigurând o temperatură constantă a apei de-a lungul celor 12 luni.

    Bungalourile au fost construite drept case de vacanţe, iar localitatea a devenit cunoscută în urmă cu doi ani, atunci când motorul de căutare Bing a afişat un wallpaper cu “satul plutitor” pe una din paginile cu rezultate.

  • ARO-ul de lux al lui Ceauşescu se vinde pe bani grei. Suma ireală pe care a cerut-o proprietarul pentru o dotare extraordinară înainte de 1990

    ARO 304 a fost un model special făcut la Câmpulung-Muşcel, un update al modelului ARO 244. A fost creat pentru familia Ceauşescu. Numai 6 exemplare au ieşit din fabrică pentru clienţii speciali din vreme aia. Caroseria era alungită, iar motorul lui ARO 304 era de 2.5 litri, benzină. Maşina a fost însă celebră pentru o dotare fantastică la acea vreme, motiv pentru care proprietarul de azi a cerut la licitaţie în weekend foarte mulţi bani ca să renunţe la maşină.

    IATĂ AICI DOTAREA DE LUX PE CARE O AVEA ARO-UL LUI CEAUŞESCU ŞI CUMA ENORMĂ PE CARE A CERUT-O PROPRIETARUL