BusinessMagazin

Tag: Monitorul Oficial

  • Poate vă vor bate la uşă şi nu veţi şti cine sunt: cum arată uniformele personalului de executare silită al fiscului

    În cadrul ANAF a apărut în acest an o nouă direcţie, cea de executări silite în cazuri speciale. Peronalul va purta o uniformă, precum şi însemne distinctive specifice – embleme pentru coifură şi pentru echipament.

    Personalul va avea şi însemne de grad, cu trese şi stele care indică gradul profesional şi funcţia. Actul normativ este regulamentul privind normele generale şi speciale de dotare a personalului din structurile de executări silite cazuri speciale, apărut în Monitorul Oficial 74 din 2 februarie. 

  • 111.000 de familii vor primi 50 de lei pe lună pentru a-şi trimite copilul la grădiniţă

    În jur de 111.000 de familii defavorizate vor primi tichete sociale pentru a-şi trimite copiii la grădiniţă, în baza unei legi care va intra în vigoare de săptămâna viitoare. Legea 248/2015 fusese publicată la începutul lunii noiembrie 2015, dar normele de aplicare au fost adoptate de Guvern, prin Hotărâre, săptămâna trecută şi publicate în Monitorul Oficial.

    În baza legii, familiile sărace vor primi tichete sociale, în cazul în care îşi vor duce copiii la grădiniţă zilnic. Stimulentul nu este impozabil şi va putea fi încasat de cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, dar şi de cetăţenii care nu au domiciliu sau locuinţă, pe perioada în care se află în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială.

    Pot beneficia şi copiii din familiile defavorizate care nu au cetăţenie română, dacă sunt cetăţeni ai UE, precum şi străinilor cărora li s-a acordat o formă de protecţie sau apatrizi cu domiciliul în România. Mai pot primi tichete persoanele singure care au copiii în întreţinere.

    Valoarea tichetului va fi de cel puţin 50 de lei şi va fi calculată în funcţie de evoluţia indicatorului social de referinţă (ISR). Copilul trebuie să aibă cel puţin trei ani, dar nu mai mult de şase ani, vârstă împlinită după 1 septembrie a anului şcolar curent, iar venitul lunar mediu pe membru de familie trebuie să fie de cel mult 284 de lei.

    Cererea şi declaraţia pe proprie răspundere se înregistrează la primărie, iar tichetul se acordă în perioada septembrie – iunie. Cu tichetele părinţii pot cumpăra alimente, îmbrăcăminte sau rechizite.

     

  • Angajatii Hidro Tarnita au avut anul trecut un salariu mediu lunar de 7.384 lei. La cat va ajunge in 2016

    Cei 19 salariati pe care Hidro Tarnita ii avea la sfarsitul lui 2015 au obtinut anul trecut un salariu mediu lunar brut de 7.384 lei de persoana, determinat pe baza cheltuielilor cu salariile, arata bugetul de venituri si cheltuieli al societatii, informează incont.stirileprotv.ro

    Bugetul a fost aprobat printr-un ordin comun al ministrului Energiei, Victor Grigorescu, al ministrului Finantelor Publice, Anca Dragu, si al ministrului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, Claudia Costea, si publicat in Monitorul Oficial in 13 ianuarie 2016. 
    Un salariat a avut, in medie, un castig lunar brut de 7.564 lei, determinat pe baza cheltuielilor de natura salariala, si de 7.384 lei, pe baza cheltuielilor cu salariile.

    Oficialii institutiei au adaugat ca in 2016 salariile vor fi mai mici, ajungand la 6.500 de lei, la acelasi numar de angajati.  

     

  • Opinie Dragoş Pătroi, consultant fiscal: Birocraţia fiscală la început de 2016

    Iată că a sosit şi data de 01 ianuarie 2016 şi – odată cu ea – au intrat în vigoare noile coduri ale legislaţiei fiscale, Codul fiscal şi cel de procedură fiscală. Anterior însă, doar în perioada 28 – 31 decembrie 2015, au fost publicate în Monitorul Oficial nu mai puţin de 30 de ordine ANAF şi MFP.

    Dincolo de toate speranţele mediului de afaceri, privind mult promisa şi mediatizata relaxare fiscală pe care o va aduce noul cod fiscal, ce constatăm însă mai întâi de toate? Că un sistem incapabil să-şi încaseze creanţele fiscale la nivelul decent al mediei Uniunii Europene apelează la reglementări conjuncturale, sistemul fiscal fiind dominat de modificări ale celor două coduri (respectiv fiscal şi de procedură fiscală) printr-o serie de ordonanţe de urgenţă, hotărâri de guvern şi ordine ANAF şi MFP.

    Nu neg că multe din aceste reglementări pot aduce un plus de consistenţă în aplicarea unitară a legislaţiei fiscale – în special din perspectiva conţinutului şi modelului unor formulare ce urmează a fi utilizate –  dar trebuie să admitem că ritmul acesta, extrem de alert, de emitere şi de publicare de acte normative este unul foarte supărător pentru mediul de afaceri. Iar astfel, stabilitatea şi predictibilitatea legislaţiei fiscale rămân, în continuare, doar la nivel de deziderat. Mai mult decât atât, toată această avalanşă de acte normative poate avea chiar un efect de bumerang, şi, în loc să reglementeze, să afecteze chiar coerenţa în aplicarea în practica fiscală de zi cu zi a noilor prevederi ale legislaţiei fiscale.

    Din păcate, sarabanda aşa-ziselor noutăţi din domeniul fiscal a continuat şi după data de 01 ianuarie 2016. Şi, din motive de spaţiu, o să mă refer doar la două dintre ele.

    Anul trecut, printr un ordin al ANAF, a fost introdusă obligativitatea agenţilor economici de a întocmi şi a depune formularul 088, în baza căruia organele fiscale să evalueze capacitatea acestuia de a desfăşura activitate economică, în vederea atribuirii unui cod valid de TVA. Şi asta inclusiv în situaţiile în care contribuabilii sunt obligaţi, prin efectul legii Codului fiscal, să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, ca urmare a depăşirii plafonului de scutire al cifrei de afaceri de 220.000 lei. Păi atâta timp cât Codul fiscal prevede obligativitatea – şi nu opţiunea! – înregistrării în scopuri de TVA, ca urmare a depăşirii plafonului de scutire, poate veni un ordin ANAF să limiteze această înregistrare de îndeplinirea unor criterii suplimentare în acest sens? Dacă contribuabilul a atins cifra de afaceri respectivă, acest fapt nu presupune implicit că dispune de această capacitate? Şi iată că această reglementare – în loc să fie pusă în acord cu prevederile obligatorii ale Codului fiscal – tocmai a fost reiterată şi actualizată recent printr un alt Ordin al ANAF (respectiv nr. 3841), publicat în Monitorul Oficial în data de 06 ianuarie 2016.

    Cea mai spectaculoasă modificare fiscală a începutului de an este însă, în opinia mea, noul model şi conţinut al declaraţiei informative 394, reglementate prin Ordinul ANAF nr. 3769, publicat în Monitorul Oficial în ziua imediat următoare, adică în data de 07 ianuarie 2016. În noua accepţiune, completarea acestui formular devine extrem de complicată şi de greoaie şi – cu siguranţă – va antrena eforturi suplimentare considerabile din partea firmelor în vederea completării corecte a acestuia, iar dificultatea constă în faptul că tranzacţiile societăţii sunt supuse declarării defalcate conform posibilităţilor existente în Codul fiscal.

    Ca element de noutate apare obligaţia declarării inclusiv a unor situaţii ce nu ţin neapărat de aplicarea sistemului de TVA – cu titlu de exemplificare, precizez că se vor declara inclusiv achiziţii de bunuri şi servicii de la persoane fizice sau de la persoane impozabile neînregistrate în scopuri de TVA. Mai mult decât atât, dacă în decontul perioadei fiscale de raportare se înregistrează o sumă negativă a TVA (în termeni populari, TVA de rambursat), contribuabilul trebuie să completeze două tabele cu achiziţiile şi livrările pe categorii principale de tranzacţii, pentru a explica cauza înregistrării unei sume TVA de rambursat. Practic, o mare parte din decontul de TVA formular 300 îl regăsim astfel preluat şi în cuprinsul declaraţiei informative 394.

    Toate aceste obligaţii declarative la nivelul firmelor vin în contextul în care unele sectoare rămân în continuare dereglementate. Tocmai aici intervine contradicţia legislaţiei fiscale: oscilaţia între suprareglementare şi dereglementare. Am în vedere aici, în primul rând, lipsa nepermisă a unor norme procedurale, clare şi explicite, privind controalele efectuate de Direcţia Antifraudă Fiscală: o durată maximă a acestor controale sau a perioadelor în care acestea pot fi suspendate, un număr maxim al acestor controale pentru aceeaşi perioadă şi aceeaşi categorie de impozite, posibilitatea instituţionalizată a unei discuţii finale cu contribuabilul (similară celei din procedura inspecţiei fiscale) etc. Dar, cum anul este abia la început, nu ne rămâne decât să sperăm că vor apărea şi unele acte normative care să reglementeze şi aceste aspecte.

  • Când toată lumea era cu ochii pe Ponta, Iohannis a trimis la Monitorul Oficial următorul decret

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, o lege pe care a reprimit-o de la Parlament după ce a cerut ca aceasta să fie reexaminată, demersul său fiind respins de Legislativ.

    Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a semnat, vineri, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008.

    CE LEGE A PROMULGAT VINERI PREŞEDINTELE KLAUS IOHANNIS

  • Când toată lumea era cu ochii pe Ponta, Iohannis a trimis la Monitorul Oficial următorul decret

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, o lege pe care a reprimit-o de la Parlament după ce a cerut ca aceasta să fie reexaminată, demersul său fiind respins de Legislativ.

    Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a semnat, vineri, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008.

    CE LEGE A PROMULGAT VINERI PREŞEDINTELE KLAUS IOHANNIS

  • Valoarea tichetelor de masă creşte

    Valoarea tichetelor de masă creşte de la 9, 35 la 9, 41 lei, conform unui act normativ publicat ieri în Monitorul Oficial. Acest lucru se va întâmpla începând cu luna mai, pentru primul semestru al anului 2015..

    Angajatorii au posibilitatea de a oferi lunar salariaţilor o alocaţie individuală de hrană sub forma tichetelor de masă.  Din luna februarie a anului 2011, atunci când valoarea unui tichet de masă a crescut la 9 lei, singura creştere care a mai avut loc a fost în mai 2013, de la 9 la 9, 35 de lei. Din ianuarie, angajatorii pot acorda şi tichete de masă electronice. Ei pot decide dacă acordă tichete de masă şi sub ce formă le acordă. Acestea pot fi utilizate pentru achitarea mesei sau pentru a cumpăra produse alimentare.

    Salariatul poate utiliza, lunar, un numar de tichete de masă cel mult egal cu numarul de zile în care este prezent la lucru angajatul în unitate, potrivit actului normativ. Cei care folosesc mai multe tichete decât au voie riscă să fie amendaţi cu sume cuprinse între 20 şi 50 de lei.

    La finalul fiecărei luni, salariaţii trebuie să restituie angajatorului tichetele tipărite nefolosite sau valoarea tichetelor electronice neutilizate.

  • Bacşişul va fi impozitat, totuşi, de la 1 iunie

    Actul normativ publicat în Monitorul Oficial este HG 367/2015 privind modificarea Normelor de aplicare a Codului Fiscal, publicată în M.Of 373 din 28 mai, care va intra în vigoare de la 1 iunie şi care stabileşte că bacşişul va fi impozitat. Actul normativ a fost publicat la o zi după ce Senatul a adoptat o decizie contrară, dar, dintre cele două măsuri, cea care intră în vigoare este HG 367, pentru că a fost deja publicată, în timp ce proiectul de lege adoptat de senatori trebuie să fie votat şi de deputaţi, promulgat de preşedinte şi publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.

    Conform normelor Codului fiscal, bacşişul va supus cotei de TVA de 24%, sau, dacă se acordă salariaţilor, va reprezenta venit impozabil şi intră în categoria veniturilor din alte surse, impozitate cu 16%. Respectivele venituri ar trebui să fie supus asigurărilor sociale de sănătate, după depunerea declaraţiei 200, precizeză avocat.net.

    Bacşişul ar trebui evidenţiat pe bon fiscal distinct, sumele se înregistrează în contabilitate, iar sumele deţinute de salariaţi se înregistrază în Registrul de bani personali (amenda pentru neînregistrare este 9000 de lei).

  • Bacşişul va fi impozitat, totuşi, de la 1 iunie

    Actul normativ publicat în Monitorul Oficial este HG 367/2015 privind modificarea Normelor de aplicare a Codului Fiscal, publicată în M.Of 373 din 28 mai, care va intra în vigoare de la 1 iunie şi care stabileşte că bacşişul va fi impozitat. Actul normativ a fost publicat la o zi după ce Senatul a adoptat o decizie contrară, dar, dintre cele două măsuri, cea care intră în vigoare este HG 367, pentru că a fost deja publicată, în timp ce proiectul de lege adoptat de senatori trebuie să fie votat şi de deputaţi, promulgat de preşedinte şi publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.

    Conform normelor Codului fiscal, bacşişul va supus cotei de TVA de 24%, sau, dacă se acordă salariaţilor, va reprezenta venit impozabil şi intră în categoria veniturilor din alte surse, impozitate cu 16%. Respectivele venituri ar trebui să fie supus asigurărilor sociale de sănătate, după depunerea declaraţiei 200, precizeză avocat.net.

    Bacşişul ar trebui evidenţiat pe bon fiscal distinct, sumele se înregistrează în contabilitate, iar sumele deţinute de salariaţi se înregistrază în Registrul de bani personali (amenda pentru neînregistrare este 9000 de lei).

  • Hotărârile de încuviinţare a urmăririi penale şi a arestării preventive în cazul Elenei Udrea, publicate în Monitorul Oficial

    Camera Deputaţilor a dat luni şase voturi distincte, cu bile, pentru solicitările justiţiei în privinţa Elenei Udrea, toate cererile fiind aprobate.

    Astfel, forul legislativ a aprobat cererea privind începerea urmăririi penale a Elenei Udrea în dosarul “Gala Bute”, fiind înregistrate 285 de voturi “pentru” şi 49 “împotrivă”. Solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ s-a referit la formularea cererii de urmărire penală împotriva deputatului Elena Udrea, fost ministru al dezvoltării regionale şi turismului, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în dosarul nr.50/P/2014 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    Camera Deputaţilor a aprobat apoi cererea privind încuviinţarea extinderii urmăririi penale în dosarul ”Gala Bute”. Proiectul de hotărâre a Camerei Deputaţilor întocmit ca urmare a solicitării procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, referitoare la formularea cererii de urmărire penală împotriva deputatului Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, în dosarul nr.50/P/2014 al DNA, a fost adoptat cu 278 voturi pentru şi 50 împotrivă.

    Camera a aprobat, luni seară, şi încuviinţarea cererii de arestare preventivă formulată în dosarul “Gala Bute” în privinţa Elenei Udrea. Rezultatul votului la proiectul de hotărâre referitor la cererea ministrului justiţiei, însoţită de solicitarea Parchetului de pe lângă ÎCCJ, de încuviinţare a arestării preventive a deputatului Elena Udrea, formulată în dosarul nr.50/P/2014 al DNA, a fost de 219 voturi “pentru” şi 102 “împotrivă”.

    Un al patrulea vot a vizat cererea de urmărire penală în dosarul Microsoft în privinţa Elenei Udrea. Camera a aprobat, cu 243 voturi “pentru” şi 50 “împotrivă”, proiectul de hotărâre întocmit în urma solicitării procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, referitoare la formularea cererii de urmărire penală împotriva deputatului Elena Udrea, fost ministru al dezvoltării regionale şi turismului, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, spălare de bani şi fals în declaraţii de avere, în dosarul nr.880/P/2014 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    Camera Deputaţilor a aprobat de asemenea solicitarea de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a deputatului în dosarul Microsoft. Camera a aprobat, cu 202 voturi ”pentru” şi 65 ”împotrivă”, cererea ministrului justiţiei, însoţită de solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de reţinere şi arestare preventivă a deputatului Elena Udrea, formulată în dosarul nr.880/P/2014 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    Camera a aprobat, luni seară, şi cererea formulată în cazul Elenei Udrea privind încuviinţarea arestării preventive prin înlocuirea controlului judiciar, în dosarul Microsoft. Proiectul de hotărâre a Camerei Deputaţilor aferent cererii ministrului Justiţiei, însoţită de solicitarea Parchetului de pe lângă ÎCCJ, de încuviinţare a arestării preventive a deputatului Elena Udrea, prin înlocuirea controlului judiciar dispus la data de 29.01.2015, formulată în dosarul nr.880/P/2014 al DNA, a fost adoptat cu 152 de voturi “pentru” şi 82 “împotriv㔑.