BusinessMagazin

Tag: mita

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: O mită cu acte în regulă de la guvernul PSD

    Sâmbătă seara, într-un interviu pentru B1, primul-ministru i-a spus domnului Dan Andronic, care a întrebat cum are de gând să ajute presa: „I-am cerut domnului Teodorovici şi încercăm să găsim o soluţie prin care să sprijinim acele mijloace de presă care prezintă ştiri (…) Televiziuni, radiouri, pentru că este audiovizualul. Cu presa scrisă nu am avut încă o discuţie, mai ales că majoritatea presei scrise s-a mutat pe online şi costurile sunt diferite. (…) Mai degrabă decât bani direcţi, reduceri de taxe şi impozite”.

    Am să o spun de la bun început: este o intenţie profund incorectă şi discriminatorie, atât faţă de alţi operatori economic, cât şi faţă de alte mijloace de informare în masă, precum publicaţiile tipărite sau site-urile de ştiri.

    Nu am uitat că şi fostul premier PSD Adrian Năstase şi-a cumpărat presa cu mijloace asemănătoare. Prin 2003, când mass media era aproape complet subjugată de diferite găşti din PSD, Clubul Român de Presă discuta cu guvernul facilităţi fiscale, sprijin pentru o reţea de chioşcuri de difuzare şi cine ştie ce altceva. Nu uit că în fruntea negociatorilor se afla directorul de atunci al ziarului Ziua, Sorin Roşca Stănescu, cel care – ce ciudată este viaţa uneori – a ajuns ulterior exact în celula lui Adrian Năstase. Facilităţile fiscale oferite de regimul PSD din anii 2001-2004 nu au ajutat cu nimic majoritatea publicaţiilor, care au rămas la fel de orientate către puterea politică, nu către cititori.

    Nu este mare diferenţă între ceea ce a făcut Adrian Năstase şi momeala pe care Victor Ponta o aruncă televiziunilor de ştiri. Primul-ministru îşi ajută doar prietenii: majoritatea acestor canale de informare, în frunte cu Antena 3, îi sunt deja aservite. Dânsul nu pare a fi preocupat să recupereze prejudiciul din dosarul Voiculescu – despre acest subiect a spus misterios c㠓e într-o categorie a unei poveşti complicate” – ci să ajute grupul Gâdea-Badea-Ciuvică. În plus, Antena 3, RTV-ul lui Sebastian Ghiţă şi toate celelalte televiziuni de ştiri au şi site-uri. Orice ajutor de stat se va răsfrânge favorabil şi asupra acestor site-uri, oferind un avantaj asupra celor nu au în spate o televiziune – de la Hotnews şi ziare.com la Evenimentul zilei sau Business Magazin. Nici nu vreau să insist cât de imoral este faptul că de acest ajutor benficiază trusturi construite cu bani sifonaţi de la statul român.

    Sunt pe deplin conştient de situaţia imposibilă a presei din România. Urmăresc în aceste zile cum se zbate să se salveze agenţia de presă Mediafax. Dacă Mediafax va înceta să difuzeze informaţii, presa va rămâne 100% la mâna Agerpres, agenţia de partid şi de stat condusă de un fost slujbaş al PSD. Am dat acest exemplu doar ca să arăt că înţeleg ce se întâmplă în media şi că poate mulţi vor fi tentaţi să creadă că orice ajutor este binevenit. Ar greşi! Domnul Ponta face un cadou otrăvit. Banii săi (de fapt, banii contribuabililor) nu vor ajuta presa liberă. Dimpotrivă, îi va crea probleme, pentru că ajutorul de stat va fi astfel conceput încât să ajungă doar la amicii PSD. Dacă acest bonus fiscal de la domnul Ponta către Antena 3 va fi legiferat, va fi doar o lovitură de imagine dată presei, pentru că publicul îl va percepe ca pe o încurajare pentru mercenarii care au făcut deja atât de mult rău acestei bresle.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • Radu Mazăre, arestat preventiv, în dosarul în care este acuzat că a luat mită

    Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au admis, astfel, contestaţia procurorilor împotriva deciziei de cercetare în libertate a primarului Constanţei.

    Astfel, magistraţii au emis, joi, un mandat de arestare preventivă de 30 de zile pe numele lui Radu Mazăre şi al omului de afaceri Sorin Strutinsky.

    Radu Mazăre urmează să fie dus în Arestul Poliţiei Capitalei. Strutinsky este deja încarcerat, pe numele său fiind emis un alt mandat de arestare preventivă, într-un alt dosar.

    În 18 martie, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa supremă a decis ca primarul Constanţei să fie cercetat în libertate, în dosarul în care este acuzat că a luat mită nouă milioane de euro, de la firme pe care le-a sprijinit în obţinerea de autorizaţii şi respectiv câştigarea unei licitaţii, cu ajutorul omului de afaceri Sorin Strutinsky.

    Tot atunci, judecătorul a respins şi propunerea de arestare preventivă a omului de afaceri Sorin Strutinsky.

    Decizia a fost contestată la instanţa supremă, care joi a dat o decizie definitivă.

    Primarul municipiului Constanţa a fost reţinut pentru 24 de ore, în 16 martie, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pentru trei fapte de luare de mită, abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, şi conflict de interese (două infracţiuni), potrivit unui comunicat. De asemenea, procurorii anticorupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de omul de afaceri Sorin Strutinsky, arestat preventiv în altă cauză, cu privire la săvârşirea a trei infracţiuni de complicitate la luare de mită.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada 2006 – 2009, Radu Mazăre, beneficiind de ajutorul lui Strutinsky, a solicitat şi primit circa două milioane de euro de la reprezentanţii a două societăţi comerciale, în scopul facilitării emiterii documentaţiilor de urbanism necesare construirii unor mall-uri în Constanţa.

    Sumele de bani au fost transferate sub forma unor contracte de publicitate fictive încheiate de reprezentanţii societăţii respective cu o firmă controlată de Mazăre, atât direct, cât şi prin intermediul lui Strutinsky, potrivit procurorilor.

    Mazăre mai este acuzat că, în perioada 2008 – 2014, tot cu ajutorul lui Strutinsky, a primit de la o societate comercială, peste şapte milioane de euro pentru că a asigurat acesteia câştigarea unei licitaţii organizate de Primăria Constanţa pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a oraşului. În acelaşi timp, între firma respectivă şi primărie, a fost încheiat un contract având ca obiect delegarea serviciului de salubrizare pentru o perioadă de 25 de ani, cu un cost total estimat de 1.194.056.850 de lei (335 milioane de euro).

    Şi în acest caz, notează procurorii, mita a fost primită prin intermediul unor contracte de publicitate fictive încheiate între societatea respectivă şi aceeaşi firmă controlată de cei doi inculpaţi.

    Din analiza procedurii de achiziţie care a precedat semnarea acestui contract au rezultat o serie de încălcări ale legislaţiei aplicabile, imputabile lui Mazăre, referitoare la: impunerea condiţiei ca ofertanţii să prezinte fizic dotarea minimală de utilaje şi echipamente în orice locaţie de pe teritoriul municipiului Constanţa, în perioada desfăşurării procedurii, utilajele şi echipamentele urmând a fi prezentate, staţionate, pe toată perioada menţionată, sub sancţiunea descalificării ofertanţilor, modul de estimare a valorii contractului, alegerea modalităţii de delegare a serviciului public de salubrizare al municipiului Constanţa prin gestiune delegată, inexistenţa numărului minim de oferte care până în luna februarie 2008 impuneau un minim de două oferte, iar din luna februarie 2008, era prevăzut un număr de minim trei participanţi, şi tariful de salubritate.

    Ca urmare a acestor acţiuni a fost produs un prejudiciu în sumă de 112.557.288 de lei (circa 26 de milioane de euro), sumă care constituie în acelaşi timp un folos necuvenit obţinut de societatea comercială beneficiară a contractului, mai spun procurorii.

    Mazăre mai este acuzat că, în perioada noiembrie 2006 – 2013, în calitate de primar al municipiului Constanţa, a participat la încheierea a 12 contracte între primărie şi societatea controlată de el şi Strutinsky, în valoare totală de peste 6 milioane de lei. În perioada noiembrie 2008 – 2012, în aceeaşi calitate, Mazăre a mai semnat 13 contracte, acorduri cadru şi contracte subsecvente încheiate între Primăria Municipiului Constanţa şi o societate comercială la care era asociat Strutinsky, în valoare totală de peste 23 milioane lei.

    Aceste contracte au vizat achiziţia unor servicii artistice desfăşurate cu diverse ocazii, organizarea unor spectacole artistice, serviciul de pază a bunurilor publice şi private aparţinând municipiului Constanta, serviciul de protecţie a funcţionarilor Primăriei Municipiului Constanţa aflaţi în exerciţiul funcţiunii în perioada 15 februarie 2009 – 15 februarie 2012, etc.

    În ambele cazuri, au fost obţinute foloase atât pentru sine, prin societatea pe care o controla şi cu care Mazăre s-a aflat în raporturi comerciale în ultimii cinci ani înainte de comiterea faptei, cât şi pentru Sorin Strutinsky, arată anchetatorii.

    Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, cercetările în acest dosar au la bază sesizarea făcută de Agenţia Naţională de Integritate, care cerea DNA să îl verifice pe Radu Mazăre pentru conflict de interese, după ce Primăria Constanţa a acordat contracte în valoare de aproape 4,6 milioane de euro firmelor Conpress Holding şi Soti Cable Neptun, al căror asociat, Sorin Strutinsky, este în relaţii comerciale cu Mazăre în opt societăţi. În prezent, omul de afaceri este arestat şi judecat în dosarul de trafic de influenţă în care este acuzat că a primit aproximativ 2 milioane de euro ca să intervină la instituţii publice pentru plata unor lucrări.

    Primarul Radu Mazăre este cercetat de DNA în mai multe dosare.

    Astfel, Mazăre este cercetat de procurorii anticorupţie într-un dosar în care este acuzat că ar fi primit 175.000 de euro de la omul de afaceri Avraham Morgenstern pentru ca acesta să câştige contractul privind construirea locuinţelor sociale din cartierul “Henri Coandă” din Constanţa.

    Mazăre mai este acuzat că nu a trecut în declaraţiile de avere din 2012 contul personal deschis la banca din Israel în care a primit, în septembrie 2011, 95.000 de euro de la Elan Schwartzenberg. În această cauză, Radu Mazăre este sub control judiciar şi are interdicţie de a părăsi ţara.

    De asemenea, DNA l-a trimis în judecată pe primarul Radu Mazăre în 28 octombrie 2008, într-un dosar privind atribuirea nelegală a unor terenuri, în care este acuzat alături de 36 de persoane, între care Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, foşti şi actuali funcţionari din Primăria Constanţa şi din Oficiul de Cadastru, mandatari şi notari publici.

    Cele 37 de persoane sunt acuzate că au încălcat Legea 10/2001 privind persoanele îndreptăţite la restituire, termenul de depunere a cererilor, indisponibilizarea bunurilor restituibile în natură, competenţa de soluţionare a cererilor de restituire, întinderea suprafeţei revendicate. Prejudiciul în această cauză a fost estimat la aproximativ 114 milioane de euro, din care 77,77 milioane de euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane de euro în dauna municipiului Constanţa, potrivit DNA.

    Primarul Radu Mazăre spunea, în octombrie 2014, că pentru vânzarea terenului de sub Cazinoul din Mamaia a fost trimis în judecată în 2008 de DNA Bucureşti, dar că în prezent este urmărit penal de DNA Constanţa pentru vânzarea unei jumătăţi din terenul respectiv, precizând că acuzaţiile sunt diferite.

    Mazăre preciza că DNA le-ar fi cerut evaluatorilor din Constanţa toate rapoartele de evaluare din perioada 2004-2008 pentru terenuri ale Primăriei Constanţa, iar notarilor, actele legate de vânzarea terenurilor Primăriei Constanţa către diverse persoane în perioada 2006-2008, în acest fel fiind cău tate probe care să-l incrimineze.

  • Radu Mazăre, arestat preventiv, în dosarul în care este acuzat că a luat mită

    Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au admis, astfel, contestaţia procurorilor împotriva deciziei de cercetare în libertate a primarului Constanţei.

    Astfel, magistraţii au emis, joi, un mandat de arestare preventivă de 30 de zile pe numele lui Radu Mazăre şi al omului de afaceri Sorin Strutinsky.

    Radu Mazăre urmează să fie dus în Arestul Poliţiei Capitalei. Strutinsky este deja încarcerat, pe numele său fiind emis un alt mandat de arestare preventivă, într-un alt dosar.

    În 18 martie, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa supremă a decis ca primarul Constanţei să fie cercetat în libertate, în dosarul în care este acuzat că a luat mită nouă milioane de euro, de la firme pe care le-a sprijinit în obţinerea de autorizaţii şi respectiv câştigarea unei licitaţii, cu ajutorul omului de afaceri Sorin Strutinsky.

    Tot atunci, judecătorul a respins şi propunerea de arestare preventivă a omului de afaceri Sorin Strutinsky.

    Decizia a fost contestată la instanţa supremă, care joi a dat o decizie definitivă.

    Primarul municipiului Constanţa a fost reţinut pentru 24 de ore, în 16 martie, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pentru trei fapte de luare de mită, abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, şi conflict de interese (două infracţiuni), potrivit unui comunicat. De asemenea, procurorii anticorupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de omul de afaceri Sorin Strutinsky, arestat preventiv în altă cauză, cu privire la săvârşirea a trei infracţiuni de complicitate la luare de mită.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada 2006 – 2009, Radu Mazăre, beneficiind de ajutorul lui Strutinsky, a solicitat şi primit circa două milioane de euro de la reprezentanţii a două societăţi comerciale, în scopul facilitării emiterii documentaţiilor de urbanism necesare construirii unor mall-uri în Constanţa.

    Sumele de bani au fost transferate sub forma unor contracte de publicitate fictive încheiate de reprezentanţii societăţii respective cu o firmă controlată de Mazăre, atât direct, cât şi prin intermediul lui Strutinsky, potrivit procurorilor.

    Mazăre mai este acuzat că, în perioada 2008 – 2014, tot cu ajutorul lui Strutinsky, a primit de la o societate comercială, peste şapte milioane de euro pentru că a asigurat acesteia câştigarea unei licitaţii organizate de Primăria Constanţa pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a oraşului. În acelaşi timp, între firma respectivă şi primărie, a fost încheiat un contract având ca obiect delegarea serviciului de salubrizare pentru o perioadă de 25 de ani, cu un cost total estimat de 1.194.056.850 de lei (335 milioane de euro).

    Şi în acest caz, notează procurorii, mita a fost primită prin intermediul unor contracte de publicitate fictive încheiate între societatea respectivă şi aceeaşi firmă controlată de cei doi inculpaţi.

    Din analiza procedurii de achiziţie care a precedat semnarea acestui contract au rezultat o serie de încălcări ale legislaţiei aplicabile, imputabile lui Mazăre, referitoare la: impunerea condiţiei ca ofertanţii să prezinte fizic dotarea minimală de utilaje şi echipamente în orice locaţie de pe teritoriul municipiului Constanţa, în perioada desfăşurării procedurii, utilajele şi echipamentele urmând a fi prezentate, staţionate, pe toată perioada menţionată, sub sancţiunea descalificării ofertanţilor, modul de estimare a valorii contractului, alegerea modalităţii de delegare a serviciului public de salubrizare al municipiului Constanţa prin gestiune delegată, inexistenţa numărului minim de oferte care până în luna februarie 2008 impuneau un minim de două oferte, iar din luna februarie 2008, era prevăzut un număr de minim trei participanţi, şi tariful de salubritate.

    Ca urmare a acestor acţiuni a fost produs un prejudiciu în sumă de 112.557.288 de lei (circa 26 de milioane de euro), sumă care constituie în acelaşi timp un folos necuvenit obţinut de societatea comercială beneficiară a contractului, mai spun procurorii.

    Mazăre mai este acuzat că, în perioada noiembrie 2006 – 2013, în calitate de primar al municipiului Constanţa, a participat la încheierea a 12 contracte între primărie şi societatea controlată de el şi Strutinsky, în valoare totală de peste 6 milioane de lei. În perioada noiembrie 2008 – 2012, în aceeaşi calitate, Mazăre a mai semnat 13 contracte, acorduri cadru şi contracte subsecvente încheiate între Primăria Municipiului Constanţa şi o societate comercială la care era asociat Strutinsky, în valoare totală de peste 23 milioane lei.

    Aceste contracte au vizat achiziţia unor servicii artistice desfăşurate cu diverse ocazii, organizarea unor spectacole artistice, serviciul de pază a bunurilor publice şi private aparţinând municipiului Constanta, serviciul de protecţie a funcţionarilor Primăriei Municipiului Constanţa aflaţi în exerciţiul funcţiunii în perioada 15 februarie 2009 – 15 februarie 2012, etc.

    În ambele cazuri, au fost obţinute foloase atât pentru sine, prin societatea pe care o controla şi cu care Mazăre s-a aflat în raporturi comerciale în ultimii cinci ani înainte de comiterea faptei, cât şi pentru Sorin Strutinsky, arată anchetatorii.

    Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, cercetările în acest dosar au la bază sesizarea făcută de Agenţia Naţională de Integritate, care cerea DNA să îl verifice pe Radu Mazăre pentru conflict de interese, după ce Primăria Constanţa a acordat contracte în valoare de aproape 4,6 milioane de euro firmelor Conpress Holding şi Soti Cable Neptun, al căror asociat, Sorin Strutinsky, este în relaţii comerciale cu Mazăre în opt societăţi. În prezent, omul de afaceri este arestat şi judecat în dosarul de trafic de influenţă în care este acuzat că a primit aproximativ 2 milioane de euro ca să intervină la instituţii publice pentru plata unor lucrări.

    Primarul Radu Mazăre este cercetat de DNA în mai multe dosare.

    Astfel, Mazăre este cercetat de procurorii anticorupţie într-un dosar în care este acuzat că ar fi primit 175.000 de euro de la omul de afaceri Avraham Morgenstern pentru ca acesta să câştige contractul privind construirea locuinţelor sociale din cartierul “Henri Coandă” din Constanţa.

    Mazăre mai este acuzat că nu a trecut în declaraţiile de avere din 2012 contul personal deschis la banca din Israel în care a primit, în septembrie 2011, 95.000 de euro de la Elan Schwartzenberg. În această cauză, Radu Mazăre este sub control judiciar şi are interdicţie de a părăsi ţara.

    De asemenea, DNA l-a trimis în judecată pe primarul Radu Mazăre în 28 octombrie 2008, într-un dosar privind atribuirea nelegală a unor terenuri, în care este acuzat alături de 36 de persoane, între care Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, foşti şi actuali funcţionari din Primăria Constanţa şi din Oficiul de Cadastru, mandatari şi notari publici.

    Cele 37 de persoane sunt acuzate că au încălcat Legea 10/2001 privind persoanele îndreptăţite la restituire, termenul de depunere a cererilor, indisponibilizarea bunurilor restituibile în natură, competenţa de soluţionare a cererilor de restituire, întinderea suprafeţei revendicate. Prejudiciul în această cauză a fost estimat la aproximativ 114 milioane de euro, din care 77,77 milioane de euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane de euro în dauna municipiului Constanţa, potrivit DNA.

    Primarul Radu Mazăre spunea, în octombrie 2014, că pentru vânzarea terenului de sub Cazinoul din Mamaia a fost trimis în judecată în 2008 de DNA Bucureşti, dar că în prezent este urmărit penal de DNA Constanţa pentru vânzarea unei jumătăţi din terenul respectiv, precizând că acuzaţiile sunt diferite.

    Mazăre preciza că DNA le-ar fi cerut evaluatorilor din Constanţa toate rapoartele de evaluare din perioada 2004-2008 pentru terenuri ale Primăriei Constanţa, iar notarilor, actele legate de vânzarea terenurilor Primăriei Constanţa către diverse persoane în perioada 2006-2008, în acest fel fiind cău tate probe care să-l incrimineze.

  • Preşedinta Tribunalului Olt, arestată în dosarul în care este acuzată că a primit mită 200.000 euro

    Decizia de arestare a judecătoarei Carmen Marinescu a fost luată de Curtea de Apel Craiova, însă aceasta poate fi contestată la instanţa supremă.

    Judecătoarea Carmen Marinescu este suspectată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de luare de mită, trafic de influenţă şi fals în declaraţii în formă continuată.

    Potrivit DNA, judecătoarea a cerut şi a primit, prin intermediul unui fost procuror, Dumitru Cismaru, care în prezent este avocat, de la o persoană denunţătoare, suma de 200.000 de euro, pentru a dispune cercetarea unui inculpat din familia denunţătorului în stare de libertate şi pentru a pronunţa o soluţie pe fond favorabilă acestuia, respectiv de achitare sau de condamnare la o pedeapsă neprivativă de libertate, dar şi pentru a interveni, în acelaşi scop, pe lângă ceilalţi judecători care urmau să judece cauza.

    Suma de bani a fost primită de avocat în două tranşe. Prima dată, avocatul a primit 150.000 de euro, înaintea termenului de judecată din data de 31 august 2011, când s-a dispus pentru prima oară înlocuirea măsurii arestului prevenit cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Ulterior, Cismaru a primit 50.000 de euro, în data de 20 septembrie 2011, judecătoarea Marinescu amânând pronunţarea asupra cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea ori ţara pentru data de 22 septembrie 2011, când a şi admis cererea formulată de inculpat, înlocuind măsura arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

    După primirea sumei de 200.000 de euro, la trei luni după pronunţarea încheierii din data de 22 septembrie 2011, respectiv în intervalul 14-22 decembrie 2011, Eugenia-Carmen Marinescu şi soţul ei, luliu-Severus Marinescu, au cumpărat trei suprafeţe de teren şi o casă, două dintre aceste achiziţii nefiind menţionate în declaraţiile de avere ale magistratului, susţin anchetatorii.

    Astfel, soţul judecătoarei a primit, de la o persoană apropiată avocatului Dumitru Cismaru, o donaţie reprezentând un teren de 703 metri pătraţi şi o construcţie de 29 de metri pătraţi pe acelaşi amplasament, situat în localitatea Băile Olăneşti.

    “În realitate, pentru a evita menţionarea magistratului judecător Marinescu Eugenia-Carmen în contractul de cumpărare a acestui imobil, inculpaţii Marinescu luliu-Severus şi Cismaru Dumitru au deteminat-o pe proprietară să accepte încheierea unui act de donaţie, în realitate între părţi fiind încheiat un contract tipic de vânzare-cumpărare şi fiind plătit preţul de 55.000 lei”, conform DNA.

    Procurorii anticorupţie mai spun că luliu-Severus Marinescu a cumpărat, de la o altă persoană, un teren situat în localitatea Corbu, din judeţul Constanţa, acesta având o suprafaţă de 1.250 de metri pătraţi.

    “Există indicii privind subevaluarea preţului achitat de inculpat, urmând a fi efectuate în continuare cercetări în cauză cu privire la această tranzacţie”, mai arată DNA.

    Aceste două achiziţii nu sunt menţionate în declaraţiile de avere întocmite şi depuse în cursul anilor 2012 şi 2013 de preşedinta Tribunalului Olt, aşa cum prevede legea.

    Mai mult, procurorii spun că soţii Marinescu au cumpărat un teren intravilan de 600 de metri pătraţi, situat în municipiul Slatina, tranzacţie consemnată în declaraţia de avere a magistratului.

    “Terenul a fost trecut de către Consiliul Local Slatina din domeniul public în inventarul bunurilor ce aparţin domeniului privat al municipiului Slatina prin Hotărârea Consiliului Local (C.L.) Slatina nr. 170 din 26 iulie 2011”, susţin anchetatorii.

    În realitate, aceste imobile, precum şi cel situat în judeţul Constanţa, au fost achiziţionate din suma de 200.000 de euro primită drept mită de judecătoare.

    “Toate demersurile au fost efectuate de magistrat cu scopul de a ascunde sau disimula originea ilegală a acestor bunuri şi ajutarea persoanelor care au săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la răspunderea penală”, conform DNA.

    În acest dosar, judecătorii Curţii de Apel Craiova au dispus arestarea soţului judecătoarei şi a avocatului, dar şi cercetarea sub control judiciar a lui Ilie Bucă, unul dintre oamenii de legătură ai lui Carmen Marinescu.

    Dumitru Cismaru este avocat după ce a fost exclus din magistratură ca urmare a faptului că a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în urma producerii unui accident de circulaţie soldat cu două victime, el fiind în stare de ebrietate în momentul producerii accidentului.

    Judecătoarea Carmen Marinescu este preşedinte al Tribunalului Olt începând din decembrie 2014, anterior ea ocupând funcţia de vicepreşedinte al aceleiaşi instanţe.

  • DNA a extins urmărirea penală în cazul deputatului Theodor Nicolescu, pentru luare de mită

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au dispus, miercuri, extinderea urmăririi penale faţă de Nicolescu pentru infracţiunea de luare de mită, pe lângă cele trei infracţiuni de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, pentru care el era deja urmărit penal.

    Potrivit unui comunicat de presă al DNA, în 2007, Theodor Nicolescu, care la momentul respectiv deţinea funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) şi calitatea de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a cerut de la trei persoane un procent de cinci la sută din totalul acţiunilor pe care aceştia urmau să le primească în urma conversiei titlurilor de despăgubire din dosarele aflate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

    În schimbul banilor, Theodor Nicolescu, prin prisma funcţiei pe care o avea, urma să asigure soluţionarea favorabilă şi cu celeritate a dosarelor de despăgubire, conform DNA.

    “Ca urmare a soluţionării dosarului de despăgubire nr. 13563/FFCC/2008, referitor la drepturile de proprietate privind o suprafaţă de 20,5 ha, teren situat în Bucureşti, în zona sectorului 3, Nicolescu Theodor-Cătălin a primit, în perioada 2008-2013, de la cele trei persoane aproximativ 6.200.000 lei, reprezentând bani şi contravaloarea acţiunilor. Banii au fost remişi în general, în tranşe de până la 250.000 de lei, în lei şi euro, iar suma de 680.000 lei prin cont, în baza unui contract de comision încheiat fictiv pentru a masca comisionul”, potrivit comunicatului de presă.

    Deputatul PNL Theodor-Cătălin Nicolescu a fost prezent, miercuri, la Direcţia Naţională Anticorupţie, procurorii aducându-i la cunoştinţă faptul că este urmărit penal şi pentru luare de mită.

    În primă fază, Theodor Nicolescu a fost dus la DNA, luni, cu mandat de aducere, el fiind audiat mai multe ore. În urma audierilor, anchetatorii i-au adus la cunoştinţă că este urmărit penal pentru trei fapte de abuz în serviciu.

    În acelaşi dosar, Horia Georgescu a fost arestat pentru 30 de zile, în urma unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

    De asemenea, instanţa a decis arestarea lui Mihnea-Remus Iuoraş, Ingrid Popa-Mocanu şi Constantin-Cătălin Canangiu, alături de experţii evaluatori – Gheorghe Vişoiu şi Alexandru-Florin Hanu.

    În ceea ce îi priveşte pe experţii evaluatori Neculai Nistor şi Dorin-Cornel Drulă, ICCJ a dispus ca aceştia să fie cercetaţi în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

    Decizia poate fi contestată la aceeaşi instanţă, nefiind definitivă, dar va fi aplicată de îndată.

    În acelaşi dosar, procurorii au dispus cercetarea sub control judiciar a preşedintelui din perioada în care s-au acordat respectivele despăgubiri, Ingrid Zaarour, ea demonstrându-le anchetatorilor că suferă de o boală incurabilă.

    Toţi cei şapte foşti membri ai comisiei din ANRP, precum şi experţii evaluatori sunt acuzaţi de abuz în serviciu.

    Procurorii anticorupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi faţă de fostul vicepreşedinte al comisiei din ANRP, Remus Virgil-Baciu.

    După ce a fost reţinut, Horia Georgescu i-a înaintat avocatului său demisia din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), aceasta fiind depusă la Senat marţi.

    Potrivit ordonanţei de reţinere emise pe numele lui Georgescu, în luna ianuarie, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA cu privire la faptul că, în perioada 2008 – 2009, rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare.

    În perioada respectivă, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din care făcea parte şi Horia Georgescu, a aprobat rapoartele de evaluare, întocmite de experţii evaluatori, corespunzătoare unui număr de trei dosare, imobilele pentru care se solicitau despăgubiri fiind supraevaluate. Procurorii precizează că valoarea totală la care au fost evaluate imobilele supuse despăgubirii s-a ridicat, conform experţilor evaluatori, la suma de 129.709.168 de euro (467.448.907 lei ).

    “Din analiza rapoartelor de evaluare în cazul celor 3 dosare a rezultat că evaluatorii desemnaţi nu au purtat o corespondenţă cu băncile, notarii publici, birourile de carte funciară, agenţiile imobiliare etc. privind tranzacţiile deja efectuate/certe cu proprietăţi imobiliare similare”, au scris procurorii în ordonanţa de reţinere.

    Procurorii au precizat că, în două cazuri, evaluatorii desemnaţi au utilizat, în cadrul metodei comparaţiei directe, “comparabile” constând în anunţuri de vânzare publicate online sau în ziare, “fără a purta corespondenţă cu deţinătorii de informaţii privind tranzacţiile certe cu proprietăţi imobiliare care ar fi constituit un criteriu obiectiv de natură a determina preţul real al pieţei imobiliare”.

    “Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis în cazul celor 3 dosare titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor şi nici prevederile art. 10 alin. 6 şi 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, supraevaluând bunurile imobile respective cu suma totală de aproximativ 75.000.000 euro, cu această sumă fiind prejudiciat bugetul de stat concomitent cu obţinerea unor despăgubiri necuvenite de către titularii şi cesionarii drepturilor de despăgubire”, au mai arătat procurorii DNA.

    Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru a verifica modul în care au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor. În unei decizii din octombrie 2013 a Curţii de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011.

    Curtea de Conturi a obligat atunci preşedintele ANRP să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depăşea valoarea de 500.000 de lei, susţin sursele citate.

    În baza deciziei Curţii de Conturi şi în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că, în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită iniţial a fost cu peste 20 la sută mai mare.

    Sursele citate au precizat că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA după ce fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi foşti membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri au fost trimişi în judecată în dosarul în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu, după ce, în 2011, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

  • Vaslui: Colonel MApN, judecat fiindcă a primit mită doi cocoşi, o sticlă de rachiu şi un bidon cu vin

    Potrivit rechizitoriului Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), colonelul Paul Boghiu a primit de la persoana care, ulterior, l-a denunţat, suma de 500 de euro şi produse alimentare, respectiv 20 de litri de vin, doi litri de rachiu şi doi cocoşi, pentru a-i ajuta fiul să fie angajat în Armată, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Fapta de corupţie de care este acuzat ofiţerul vasluian s-ar fi consumat în luna martie 2014, după ce acesta ar fi pretins cu o lună înainte aceste buncuri necuvenite.

    “Îndeplinind funcţia de şef Birou Informare Recrutare din cadrul Centrului Militar Judeţean (CMJ) Vaslui, Paul Boghiu a pretins şi ulterior primit de la o persoană denunţător în cauză suma de 500 euro şi produse alimentare, căruia i-a promis că, în schimbul unei plăţi nedeterminate, îi va ajuta fiul să fie angajat ca soldat-gradat profesionist în Armată. Astfel, inculpatul a lăsat să se creadă că are influenţă asupra membrilor comisiei de selecţie, formată din cadre militare, şi că i-ar putea determina pe aceştia să îndeplinească un act contrar îndatoririlor lor de serviciu. În cauză, procurorul a beneficiat de sprijinul Serviciului Român de Informaţii”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA.

    Odată cu finalizarea rechizitoriului, colonelul Paul Boghiu a fost trimis în judecată la Tribunalul Militar Iaşi, având în vedere calitatea sa de ofiţer activ în Armata Română.

  • Omul de afaceri Mihai Crişan, urmărit penal de DNA pentru dare de mită

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri, de Direcţia Naţională Anticorupţie, Mihai Crişan, administrator al unei societăţi comerciale la data faptelor, este urmărit penal de procurorii DNA – Serviciul Teritorial Oradea pentru dare de mită în formă continuată.

    În acest caz, omul de afaceri Mihai Crişan va fi cercetat sub control judiciar, pentru 60 de zile, întrucât Tribunalul Bihor a respins, marţi, propunerea procurorilor de arestare preventivă a acestuia.

    Conform ordonanţei întocmite de procurorul de caz, Crişan, care era administrator al unei societăţi comerciale, i-ar fi oferit, în ianuarie 2013, fostului director executiv al Direcţiei Judeţene a Finanţelor Publice Satu Mare Ioan Mircea Ardelean mai multe bunuri alimentare, în parcarea unui local din municipiul Satu Mare.

    În schimb, susţin procurorii, Ardelean “a dispus unei echipe de control desemnate să efectueze o inspecţie fiscală generală la firma lui Crişan să nu constate nereguli cu privire la activitatea comercială ilicită a societăţii menţionate”. Inspecţia a avut loc în perioada 25-30 martie 2013, iar în acea lună, în acelaşi scop, Crişan i-a remis aceleiaşi persoane suma de 4.000 de euro, se arată în comunicat.

    De asemenea, Mihai Crişan este suspectat de mituirea unui inspector fiscal de la Serviciul de Inspecţie Persoane Juridice al Direcţiei Judeţene a Finanţelor Publice Satu Mare, desemnat să facă un control fiscal la firma sa, în mai multe rânduri.

    Astfel, potrivit DNA, în ianuarie 2013 Crişan “a suportat contravaloarea cheltuielilor aferente consumaţiei unui număr de circa 20 de persoane invitate la un restaurant, cu ocazia celebrării zilei de naştere a funcţionarului public”, iar în 14 februarie “i-a oferit şi predat inspectorului fiscal, prin intermediul unor angajaţi, două platouri cu mâncare pregătite de personalul unui restaurant”. Totodată, în martie 2013, la cererea inspectorului fiscal, omul de afaceri a acceptat încheierea şi semnarea unui contract fictiv între o societate controlată de inculpat şi o firmă deţinută de un prieten al inspectorului fiscal, act menit să ajute această societate să poată accesa un credit bancar, iar în aprilie i-a oferit aceluiaşi inspector 1.000 de lei, cu titlu de împrumut.

    “În schimbul oferirii şi remiterii acestor foloase materiale, funcţionarul public a efectuat un control fiscal formal la societatea comercială administrată de inculpatul Crişan Mihai, fără a constata nereguli majore, în ciuda faptului că existau evidente dubii cu privire la legalitatea relaţiilor comerciale supuse controlului”, se arată în comunicatul DNA.

    Omul de afaceri Mihai Crişan este patronul unui complex turistic din Satu Mare.

    Fostul director executiv al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Satu Mare Ioan Mircea Ardelean a fost reţinut, în 15 decembrie 2014, de către procurorii DNA, fiind suspectat că a pretins unui om de afaceri sătmărean, Gheorghe Moiş, “să se ocupe de renovarea unui imobil situat în Bucureşti, deţinut de fiica sa”, promiţându-i în schimb că va aranja să-i fie aprobată în regim de urgenţă cererea de rambursare a TVA pentru suma de 771.275 lei, care să îi să fie plătită într-un termen cât mai scurt. Ulterior, Ardelean şi Moiş au fost arestaţi preventiv.

    În acelaşi dosar a fost reţinut, în ianuarie, şi Soos Istvan, şeful Biroului Colectare şi Executare Silită Persoane Juridice în cadrul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Satu Mare la data faptelor, pe care DNA îl acuza de complicitate la luare de mită în formă continuată şi spălare de bani.

  • Ioan Niculae neagă că i-ar fi dat mită Alinei Bica: Nu am legătură cu doamna. Se urmăreşte discreditarea mea

    “Nu am cunoscut-o, nu am luat legătură cu doamna Alina Bica, nici direct şi nici prin intermediari şi nu i-am dat suma de 3,5 milioane euro pentru tergiversarea dosarului «Romgaz»”, a declarat într-un comunicat proprietarul grupului InterAgro.

    El susţine că publicarea informaţiilor privind presupusa mită urmăreşte discreditarea sa, “ca persoană şi ca om de afaceri”.

    “În dosarul «Romgaz» m-am prezentat în faţa organelor de cercetare penală, respectiv în faţa procurorilor de caz, ori de câte ori am fost chemat, însoţit de fiecare dată de avocaţii mei, iar toate apărările pe care mi le-am făcut în această cauză au fost şi sunt în conformitate cu legea penală. Dosarul este unul complex, care presupune o amplă cercetare judiciară, de lungă durată, inclusiv realizarea unei expertize contabile, ceea ce face lipsită de orice logică presupusa mea încercare de a da bani procurorul şef al DIICOT, pentru tergiversarea acestuia, până la împlinirea termenului de prescripţie. Precizez că, potrivit codului penal, termenul de prescripţie la infracţiunea de subminare a economiei naţionale este de 30 de ani, fiind practic imposibil ca un dosar să fie întârziat atât timp. Cred că mulţi dintre cei suspectaţi în acest dosar nu ar mai fi în viaţă peste 30 de ani”, a spus Niculae.

    El a mai afirmat că nu a fost audiat niciodată în noul dosar şi nu i s-a adus la cunoştiinţă vreo învinuire.

    Alina Bica ar fi primit mită 3,5 milioane de euro de la omul de afaceri Ioan Niculae, prin intermediul lui Liviu Dragnea, ca să intervină în soluţionarea dosarului celui dintâi la DIICOT, fiindu-i promisă şi funcţia de procuror general. Informaţiile apar pe blogul jurnalistului Robert Turcescu, unde a fost publicat un document al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, conform căruia procurorii DNA fac cercetări cu privire la Alina Bica, într-o cauză disjunsă din cea în care fosta şefă a DIICOT este arestată preventiv.

    Procurorii notează că Ioan Niculae, cercetat într-un dosar al DIICOT, a apelat, prin intermediul lui Liviu Dragnea la Alina Bica pentru soluţionarea favorabilă a dosarului sau tergiversarea
    soluţionării până la împlinirea prescripţiei.

    Potrivit anchetatorilor, Alina Bica a intervenit la procurorul de caz în scopul tergiversării soluţionării dosarului lui Niculae.

    În schimb, Ioan Niculae i-ar fi oferit Alinei Bica suma de 3,5 milioane de euro şi promisiunea ca, împreună cu Liviu Dragnea, să o sprijine pentru promovarea în funcţia de procuror general al
    României, se mai arată în document.

    Conform sursei citate, Alina Bica ar fi primit mită şi de la Ovidiu Tender, care era judecat într-un dosar pe care îl întocmise chiar fosta şefă a DIICOT.

    Astfel, atestă ordonanţa DNA, Tender a apelat la unul dintre consilierii Alinei Bica, Florin Ionuţ Mihăilescu, astfel încât acesta din urmă i-a dus fostului procuror-şef al DIICOT mai
    multe documente, pentru ca ea sî le consulte. Alina Bica urma să îl consilieze în sensul formulării unei apărări favorabile omului de afaceri. În urma sprijinului acordat, Bica şi Mihăilescu ar fi primit un teren, cel din urmă primind şi bani direct pe card.

    Bica a fost trimisă în judecată, luni, de DNA, acuzată că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, i-a aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

     

  • Alina Bica ar fi primit mită 3,5 milioane euro de la Ioan Niculae, prin intermediul lui Dragnea

    Informaţiile apar pe blogul jurnalistului Robert Turcescu, unde a fost publicat un document al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, conform căruia procurorii DNA fac cercetări cu privire la Alina Bica, într-o cauză disjunsă din cea în care fosta şefă a DIICOT este arestată preventiv.

    Procurorii notează că Ioan Niculae, cercetat într-un dosar al DIICOT, a apelat, prin intermediul lui Liviu Dragnea, la Alina Bica pentru soluţionarea favorabilă a dosarului sau tergiversarea
    soluţionării până la împlinirea prescripţiei.

    Potrivit anchetatorilor, Alina Bica a intervenit la procurorul de caz în scopul tergiversării soluţionării dosarului lui Niculae.

    În schimb, Ioan Niculae i-ar fi oferit Alinei Bica suma de 3,5 milioane de euro şi promisiunea ca, împreună cu Liviu Dragnea, să o sprijine pentru promovarea în funcţia de procuror general al
    României, se mai arată în document.

    Conform sursei citate, Alina Bica ar fi primit mită şi de la Ovidiu Tender, care era judecat într-un dosar pe care îl întocmise chiar fosta şefă a DIICOT.

    Astfel, atestă ordonanţa DNA, Tender a apelat la unul dintre consilierii Alinei Bica, Florin Ionuţ Mihăilescu, astfel încât acesta din urmă i-a dus fostului procuror-şef al DIICOT mai
    multe documente, pentru ca ea sî le consulte. Alina Bica urma să îl consilieze în sensul formulării unei apărări favorabile omului de afaceri. În urma sprijinului acordat, Bica şi Mihăilescu ar fi primit un teren, cel din urmă primind şi bani direct pe card.

    Alina Bica este arestată preventiv în dosarul în care acuzată de abuz în serviciu, după ce a făcut parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, care, în 2011, a acordat o despăgubire pentru un teren din Capitală supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Infracţiuni şi contravenţii electorale. Cum se sancţionează ele (VIDEO)

    Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

    Aceeaşi pedeapsă este prevăzută şi pentru cei care oferă bani, bunuri sau alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit candidat.

    Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    Vezi aici care sunt contravenţiile şi infracţiunile electorale, cine le constată şi care sunt sancţiunile prevăzute de lege: http://www.mai.gov.ro/popup/Contraventii%20si%20Infractiuni%20-%20Alegeri.pdf

    Dacă aţi sesizat o încălcare a legislaţiei electorale, sunaţi la numărul unic 112.

    Pentru motive temeinice, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră. În timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare, în acelaşi timp. Candidaţii şi persoanele acreditate care asistă la votare nu pot fi obligate să părăsească sala de votare în acest timp.

    Refuzul oricărei persoane de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 la 4.500 de lei.