BusinessMagazin

Tag: ministrul Finanţelor

  • Surpriză NEPLĂCUTĂ pentru şoferi: la ce preţ au ajuns benzina şi motorina

    „De data asta, nu mai au niciun motiv să scumpească, a trecut şi efectul accizelor, iar petrolul n-am auzit să crească prea mult. Cred că ori au văzut că rezistăm la două şocuri şi au zis că mai ducem unul, ori au vrut să pună gaz pe foc în zilele astea cu lupte politice”, a afirmat un şofer pe TIR din Bucureşti.

    El a reamintit că premierul Mihai Tudose şi ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, le promiseseră şoferilor că se va relua programul de returnare a unei părţi din accize dacă preţurile vor creşte în urma majorării accizelor, însă s-a arătat sceptic în legătură cu această facilitate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Surpriză NEPLĂCUTĂ pentru şoferi: la ce preţ au ajuns benzina şi motorina

    „De data asta, nu mai au niciun motiv să scumpească, a trecut şi efectul accizelor, iar petrolul n-am auzit să crească prea mult. Cred că ori au văzut că rezistăm la două şocuri şi au zis că mai ducem unul, ori au vrut să pună gaz pe foc în zilele astea cu lupte politice”, a afirmat un şofer pe TIR din Bucureşti.

    El a reamintit că premierul Mihai Tudose şi ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, le promiseseră şoferilor că se va relua programul de returnare a unei părţi din accize dacă preţurile vor creşte în urma majorării accizelor, însă s-a arătat sceptic în legătură cu această facilitate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mişa: Se vor lua bani de la ministerele care nu au avut capacitatea să utilizeze fondurile

    „Multe ministere au o execuţie slabă. Ministerul Transporturilor nu are o execuţie bună la investiţii. Este adevărat că erau sume mari pe fonduri europene, dar nu s-a reuşit atragerea lor, aşa încât până la această oră execuţia este slabă. Abia acum a demarat execuţia. A durat foarte mult acreditarea Autorităţilor de Management. Dar a fost premierul la Bruxelles, a vorbit cu preşedintele Jean-Claude Juncker şi s-a reuşit deblocarea. Încep să vină banii. Cred că vom încheia cu venituri din fonduri UE de 5,2 miliarde de euro, conform programului. Este adevărat că investiţiile sunt cu 17% în scădere la opt luni. La rectificare vom lua bani de la ministerele care nu au avut capacitatea să utilizeze aceşti bani şi vom da la cele care au nevoie de bani. Vom lua şi de la Transporturi. Vom păstra deficitul la 2,95% din PIB. În niciun caz nu vom trece de 3%”, a afirmat ministrul Finanţelor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acciza la carburanţi va creşte fiindcă firmele petroliere nu au plătit impozit mai mare

    „Am introdus acciza pe benzină pentru a corecta, pentru că ne-am dat seama că am micşorat-o degeabă de vreme ce companiile petroliere nu au micşorat preţurile la benzină după ce am scăzut acciza. Acel beneficiu nu s-a regăsit în impozitul pe profit. Creşterea consumului trebuia să se vadă în creşterea profitului, dar nu a fost cazul. Am introdus acciza pentru a corecta toată această situaţie, nu pentru că nu aveam bani la buget. Aici însă vreau să adaug faptul că în ultimii trei ani am tot dat facilităţi: scăderea CAS, scăderea TVA, am eliminat taxa pe stâlp, am micşorat impozitul pe dividende la 5%. Iată, am scutit de impozitul pe venit cercetării, măsura este deja în vigoare. Am mărit salariile şi pensiile. Nu poţi să pui în balanţă toate aceste măsuri cu acciza. TVA de 18% se va aplica de la 1 ianuarie 2019”, a spus Mişa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Finanţelor: Sunt trei mari acţiuni de control deschise la bănci

    „Avem trei mari acţiuni de control deschise la bănci. Le-am spus şi celor din Asociaţia Română a Băncilor: nu se poate să nu plăteşti impozit pe profit timp de 10 ani. Monitorizăm lunar declaraţiile de plată. Au început să apară şi declaraţii rectificative. Aceasta înseamnă că instituţiile bancare încep prin propria voinţă să nu mai vândă credite în străinătate fără justificare. Am limitat deductibilitatea la 30%, atât pentru bănci, cât şi pentru oricare alte companii care vând creanţe. La o singură bancă am stabilit impozit pe profit suplimentar care ar fi trebui plătit statului în ultimii cinci ani în valoare de 650 milioane de lei. Acolo este vorba şi de o plângere penală. Au fost nişte tranzacţii succesive de vânzare/cumpărare de creanţe prin care o parte din active, sute de milioane de euro, au mers în paradisuri fiscale. Trebuie să vă imaginaţi că în fiecare tranzacţie de creanţe se află în garanţii în spate. Spre exemplu, a fost o bancă ce a vândut o creanţă cu o valoare nominală de 14 milioane de euro cu un euro în străinătate, iar cumpărătorul a venit la firma românească şi i-a spus simplu: dacă nu intru acţionar, cer lichidarea. Gândiţi-vă că avem firme de stat care pot ajunge în această situaţie când iau credite de la bănci străine din România. Acestea pot fi preluate pe nimic prin acest mecanism. Este chiar şi o problemă de siguranţă naţională”, a declarat ministrul Finanţelor.

  • Este OFICIAL: acciza la combustibil va creşte cu 0,32 lei pe litru, în două etape

    ”Termenele pe care l-am stabilit sunt 15 septembrie, dată la care va fi o creştere cu 0,16 lei pe litru pentru toate cele trei categorii de combustibil – benzină cu plumb, fără plumb şi motorină – şi data de 1 octombrie la care va creşte cu încă 0,16 lei pe litru pentru cele trei categorii”, a declarat Ionuţ Mişa.

    Ministrul de Finanţe a precizat că majorarea se face etapizat pentru a nu genera creşterea preţului la pompă şi scăderea consumului. ”Această măsură pe produce în etape pentru a nu crea un şoc la nivelul consumului, şoc care poate genera creşteri de preţ, automat scade consumul şi poate afecta bugetul de stat prin încasări mai mici”, a explicat Ionuţ Mişa

  • Este OFICIAL: acciza la combustibil va creşte cu 0,32 lei pe litru, în două etape

    ”Termenele pe care l-am stabilit sunt 15 septembrie, dată la care va fi o creştere cu 0,16 lei pe litru pentru toate cele trei categorii de combustibil – benzină cu plumb, fără plumb şi motorină – şi data de 1 octombrie la care va creşte cu încă 0,16 lei pe litru pentru cele trei categorii”, a declarat Ionuţ Mişa.

    Ministrul de Finanţe a precizat că majorarea se face etapizat pentru a nu genera creşterea preţului la pompă şi scăderea consumului. ”Această măsură pe produce în etape pentru a nu crea un şoc la nivelul consumului, şoc care poate genera creşteri de preţ, automat scade consumul şi poate afecta bugetul de stat prin încasări mai mici”, a explicat Ionuţ Mişa

  • Statul este al tuturor, nu doar al bugetarilor

    Problema Finantelor si a ministrului de resort este ca acest calcul este gresit. Cheltuielile bugetului nu trebuie raportate la PIB, ci la incasarile bugetului. Franta isi permite cheltuieli cu salariile bugetarilor de 9% din PIB pentru ca are incasari la buget echivalent a peste 50% din PIB. Romania nu-si permite 9% din PIB cheltuieli cu salariile pentru ca are incasari totale de 30-31% echivalent PIB.
     
    76 de miliarde de lei doar pentru cheltuieli de personal inseamna o treime din veniturile statului (223 mld. lei anul trecut). De aia statul nu gaseste bani sa termine nenorocita aia de autostrada spre Ploiesti; nu are bani de 6 km de autostrada, dar are bani de dublarea salariilor bugetarilor. Nu are bani pentru o centura a Capitalei – o rusine pentru Romania – , dar are bani pentru cine da mai mult din gura.
     
    Salariile trebuie marite, dar ce se intampla este o adevarata nebunie. Salariile trebuie majorate in crestere cu cresterea veniturilor statului, nu cu politica de cadre a unora. Dar cum sa cresti veniturile cand tu nu oferi nimic? Vorbiti de Franta si de cheltuielile ei cu bugetarii – 8-9-10% din PIB. Dar uitati-va pe bugetul Frantei, e public. E un buget pe proiecte. Atatia bani am, fac asta si asta cu ei. Uitati-va pe bugetul Romaniei. Cheltuieli de personal, cheltuieli de capital, cheltuieli de nu stiu care. Si cate un detaliu, ici, colo, in bugetele ministerelor. Dar ce inseamna ele? Habar nu are nimeni. Am intrebat odata la Ministerul Dezvoltarii – in alt guvern, nu in asta: ce ati facut cu 15 miliarde de lei? Niciun raspuns luni de zile, ani, nici pana in ziua de azi. Ar fi trebuit, in mod normal, sa-i dam in judecata, pentru ca sunt obligati de legea 544 sa raspunda la astfel de intrebari. Dar pentru asta iti trebuie avocati si resurse – si nu le ai mereu si te lasi pagubas. De ce as respecta un astfel de stat?
     
    Statul nu se poate compara cu o societate privata cu 50 – 100 – 1.000 de angajati in care un patron generos decide sa dubleze salariile. Pentru ca statul nu este al angajatilor statului, statul este al tuturor celorlalti. Pentru ca patronul plateste din profitul lui – fireste, facut de angajati si de munca lui. Ce profit face statul care, de ani de zile, nu este capabil sa faca o sosea de centrura pentru Bucuresti?
     

  • Opinie Iulian Anghel, editor ZF: Statul este al tuturor, nu doar al bugetarilor

    Problema Finantelor si a ministrului de resort este ca acest calcul este gresit. Cheltuielile bugetului nu trebuie raportate la PIB, ci la incasarile bugetului. Franta isi permite cheltuieli cu salariile bugetarilor de 9% din PIB pentru ca are incasari la buget echivalent a peste 50% din PIB. Romania nu-si permite 9% din PIB cheltuieli cu salariile pentru ca are incasari totale de 30-31% echivalent PIB.
     
    76 de miliarde de lei doar pentru cheltuieli de personal inseamna o treime din veniturile statului (223 mld. lei anul trecut). De aia statul nu gaseste bani sa termine nenorocita aia de autostrada spre Ploiesti; nu are bani de 6 km de autostrada, dar are bani de dublarea salariilor bugetarilor. Nu are bani pentru o centura a Capitalei – o rusine pentru Romania – , dar are bani pentru cine da mai mult din gura.
     
    Salariile trebuie marite, dar ce se intampla este o adevarata nebunie. Salariile trebuie majorate in crestere cu cresterea veniturilor statului, nu cu politica de cadre a unora. Dar cum sa cresti veniturile cand tu nu oferi nimic? Vorbiti de Franta si de cheltuielile ei cu bugetarii – 8-9-10% din PIB. Dar uitati-va pe bugetul Frantei, e public. E un buget pe proiecte. Atatia bani am, fac asta si asta cu ei. Uitati-va pe bugetul Romaniei. Cheltuieli de personal, cheltuieli de capital, cheltuieli de nu stiu care. Si cate un detaliu, ici, colo, in bugetele ministerelor. Dar ce inseamna ele? Habar nu are nimeni. Am intrebat odata la Ministerul Dezvoltarii – in alt guvern, nu in asta: ce ati facut cu 15 miliarde de lei? Niciun raspuns luni de zile, ani, nici pana in ziua de azi. Ar fi trebuit, in mod normal, sa-i dam in judecata, pentru ca sunt obligati de legea 544 sa raspunda la astfel de intrebari. Dar pentru asta iti trebuie avocati si resurse – si nu le ai mereu si te lasi pagubas. De ce as respecta un astfel de stat?
     
    Statul nu se poate compara cu o societate privata cu 50 – 100 – 1.000 de angajati in care un patron generos decide sa dubleze salariile. Pentru ca statul nu este al angajatilor statului, statul este al tuturor celorlalti. Pentru ca patronul plateste din profitul lui – fireste, facut de angajati si de munca lui. Ce profit face statul care, de ani de zile, nu este capabil sa faca o sosea de centrura pentru Bucuresti?
     

  • Mesajul TRANŞANT al oamenilor de afaceri pentru guvern: “Mai adunaţi o dată încasările bugetare şi faceţi regula de trei simplă”

    “Domnule Prim-ministru,

    Doamnă ministru al Muncii,

    Domnule ministru al Finanţelor,

    Încercaţi pentru un minut să vă puneţi în pielea unui antreprenor sau manager din România.

    Ca să vă uşurăm acest exerciţiu, iată cum se văd lucrurile din teren.

    Aveţi în mâini cel mai fragil buget din Uniunea Europeană. România are cea mai mică pondere a veniturilor publice în PIB (24,7%) şi este foarte probabil ca veniturile bugetare să se prăbuşească din 2018, odată cu eliminarea cotei unice de impozitare a veniturilor. Adică tocmai principalul motiv pentru care companiile investesc astăzi în România.

    La firul ierbii, înseamnă că ne obligaţi să avem grijă de angajaţii noştri într-un mod nociv pentru ei. Când afacerile devin nesustenabile, locurile de muncă ale acestor oameni sunt puse în pericol. Iar cel mai recent exemplu a venit chiar astăzi.

    Ori noi, antreprenorii şi managerii, ştim cel mai bine cum să ne motivăm angajaţii. Oricum suntem astăzi într-o piaţă a muncii dificilă şi ştim cât de greu este să îi păstrăm în companiile noastre. În niciun caz, nu avem nevoie de piedici suplimentare şi de reguli schimbate în timpul jocului.

    Fără îndoială, susţinem creşterea salariilor în sectorul public, ca mod de a atrage buni profesionişti. Dar nu puteţi creşte salariile dacă vă uitaţi sincer la performanţa din sistemul public. Suntem primii suporteri ai creşterii salariilor bugetare, cât timp vin cu evaluarea performanţei, scăderea personalului bugetar şi încadrarea într-un buget fix total.

    Astăzi, în România, muncesc 5,2 milioane de oameni. Aproape jumătate (2,5 milioane de angajaţi) lucrează în firme private româneşti, dar au cel mai mic salariu mediu (1.500 de lei). În acelaşi timp, în sectorul bugetar lucrează 1,2 milioane de oameni care câştigă un salariu mediu de 2.300 de lei.

    Prin legea salarizării unitare pe care o promovaţi zilele acestea, în următorii patru ani, media salariului în sectorul public urmează să urce cu 56%.

    Şi atunci, vă întrebăm: cum aveţi grijă, de fapt, de soarta plătitorilor de taxe din România, din ai căror bani plătiţi salariile promise?

    Aţi afirmat public că aveţi grijă de antreprenorii autohtoni. Ne întrebăm dacă nu cumva chiar ei vor plăti factura. Vă rugăm să mai adunaţi o dată încasările bugetare din ianuarie şi februarie şi să faceţi regula de trei simplă.”

    Consiliul Director al Romanian Business Leaders

    7 martie 2017