BusinessMagazin

Tag: migrare

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Aproximativ 200 de imigranţi şi cinci traficanţi descoperiţi de autorităţile austriece la frontieră

    În cadrul operaţiunilor de intensificare a controalelor la frontiera cu Ungaria, autorităţile austriece au descoperit 200 de imigranţi şi au arestat cinci traficanţi care îi transportau, încercând să-i treacă graniţa ilegal.

    Anunţul a fost făcut luni de Konrad Kogler, directorul general al departamentului de Securitate Publică din cadrul Ministerul de Interne, în cadrul unei conferinţe de presă.

    “În orele de când am implementat aceste măsuri pe care le-am agreat cu Germania, Ungaria şi Slovacia, am reuşit să scoatem mai mult de 200 de persoane din astfel de maşini şi am reuşit să reţinem cinci traficanţi”, a declarat Kogler.

    În cadrul aceleiaşi conferinţe, ministrul de Interne, Johanna Mikl-Leitner, a declarat că intensificarea controalelor la frontierele ţării este o măsură legală. “Nu încălcăm normele zonei Schengen”, a precizat ea.

    “Vom efectua controale pentru o perioadă nedeterminată, la toate punctele importante de trecere a frontierei din regiunea estică, verificând toate vehiculele care ar putea avea ascunzători pentru persoane transportate ilegal”, a declarat pentru postul de radio ORF Mikl-Leitner.

    Autorităţile austriece au impus controale mai stricte, duminică, după ce 71 de cadavre ale unor refugiaţi au fost descoperite, joi, într-un camion frigorific abandonat pe o autostradă din Austria, în apropierea frontierei cu Ungaria. O coadă de autovehicule de 20 de kilometri s-a format luni pe autostrada M1 din Ungaria, care duce spre frontiera austriacă, din cauza controalelor impuse de Austria pentru a combate traficul de persoane.

    Autostrada M1 şi un drum principal din apropiere sunt blocate din cauza controalelor care vizează autovehiculele ce ar putea transporta imigranţi clandestini, a informat autoritatea ungară pentru drumuri Magyar Kozut, citată de agenţia MTI.

    Doar în luna iulie, circa 107.500 de imigranţi – un număr record – au pătruns pe teritoriile statelor membre UE.

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Miniştrii de Interne din UE, convocaţi pe 14 septembrie la o reuniune de urgenţă

    Europa se confruntă cu cel mai mare flux de imigranţi după cel de-al Doilea Război Mondial. Mulţi dintre ei fug din ţări devastate de război, precum Siria şi Afganistan, riscându-şi vieţile în călătorii periculoase pentru a ajunge în state occidentale.

    “Situaţia fenomenului migraţiei în afara şi în interiorul Uniunii Europene a luat proporţii fără precedent”, a precizat preşedinţia luxemburgheză a UE într-un comunicat.

    Discuţiile se vor concentra pe procedurile de repatriere a imigranţilor în cazul respingerii solicitărilor de azil, pe cooperarea cu ţări terţe şi pe măsuri de prevenire a traficului de imigranţi, se arată în comunicat.

    Anterior, miniştrii de Interne din Germania, Franţa şi Marea Britanie au cerut, într-un comunicat comun, o reuniune de urgenţă privind criza refugiaţilor în următoarele două săptămâni.

    “Suntem de acord că nu mai avem timp de pierdut. Situaţia curentă cere acţiune imediată şi solidaritate în Europa”, a declarat ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere. “Situaţia curentă necesită acţiune imediată şi solidaritate în cadrul Europei”, a adăugat el.

    Thomas de Maiziere, Bernard Cazeneuve şi Theresa May au solicitat de asemenea întocmirea unei liste la nivelul UE cu “ţări de origine sigure”, care să diferenţieze persoanele ameninţate de război şi persecuţii de cele care emigrează din motive economice, din ţări stabile din punct de vedere politic.

    În plus, reprezentanţii celor mai mari state membre UE au cerut înfiinţarea unor centre în Grecia şi Italia, unde autorităţile să ia amprentele imigranţilor şi să îi înregistreze. Punctele de control ar trebui înfiinţate până la sfârşitul anului, au precizat miniştrii.

     

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Miniştrii de Interne din UE, convocaţi pe 14 septembrie la o reuniune de urgenţă

    Europa se confruntă cu cel mai mare flux de imigranţi după cel de-al Doilea Război Mondial. Mulţi dintre ei fug din ţări devastate de război, precum Siria şi Afganistan, riscându-şi vieţile în călătorii periculoase pentru a ajunge în state occidentale.

    “Situaţia fenomenului migraţiei în afara şi în interiorul Uniunii Europene a luat proporţii fără precedent”, a precizat preşedinţia luxemburgheză a UE într-un comunicat.

    Discuţiile se vor concentra pe procedurile de repatriere a imigranţilor în cazul respingerii solicitărilor de azil, pe cooperarea cu ţări terţe şi pe măsuri de prevenire a traficului de imigranţi, se arată în comunicat.

    Anterior, miniştrii de Interne din Germania, Franţa şi Marea Britanie au cerut, într-un comunicat comun, o reuniune de urgenţă privind criza refugiaţilor în următoarele două săptămâni.

    “Suntem de acord că nu mai avem timp de pierdut. Situaţia curentă cere acţiune imediată şi solidaritate în Europa”, a declarat ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere. “Situaţia curentă necesită acţiune imediată şi solidaritate în cadrul Europei”, a adăugat el.

    Thomas de Maiziere, Bernard Cazeneuve şi Theresa May au solicitat de asemenea întocmirea unei liste la nivelul UE cu “ţări de origine sigure”, care să diferenţieze persoanele ameninţate de război şi persecuţii de cele care emigrează din motive economice, din ţări stabile din punct de vedere politic.

    În plus, reprezentanţii celor mai mari state membre UE au cerut înfiinţarea unor centre în Grecia şi Italia, unde autorităţile să ia amprentele imigranţilor şi să îi înregistreze. Punctele de control ar trebui înfiinţate până la sfârşitul anului, au precizat miniştrii.

     

  • Poliţiştii bulgari şi ungari vor efectua misiuni comune de patrulare, la frontiera cu Serbia

    Poliţiştii bugari şi ungari lucrează împreună la frontiera Ungariei cu Serbia, pe unde continuă să vină numeroşi imigranţi în fiecare zi, în speranţa că vor ajunge în ţările mai bogate din vestul Europei.

    Dar odată ajunşi în Ungaria, ei mai au un drum lung de parcurs. Unii dintre ei sunt duşi în centre de recepţie, pentru a fi amprentaţi şi înregistraţi. Dar mulţi imigranţi nu vor să fie amprentaţi în Ungaria deoarece, conform regulilor Uniunii Europene, dacă vor fi opriţi în altă parte, riscă să fie trimişi în ţara prin care au intrat în UE.

    Astfel, mulţi imigranţi au fost filmaţi când evadau dintr-un centru de recepţie din regiunea Roszke, sărind gardul şi fiind urmăriţi de forţele de securitate. Unii reuşesc să fugă, dar familiile lor sunt prinse şi rămân acolo.

    Odată ajunşi în Ungaria şi în spaţiul Schengen, mulţi imigranţi vor să plece cât mai repede. În aceste condiţii, mai mulţi solicitanţi de azil care au fost blocaţi la o gară din Budapesta câteva zile au protestat pentru a cere să poată pleca spre Germania.

     

  • Poliţia ungară anunţă că a reţinut trei bulgari şi un afgan în cazul camionului cu 71 de cadavre

    Viktoria Csiszer-Kovacs a precizat că poliţia a depus acuzaţii împotriva suspecţilor, în vederea arestării preventive. Poliţia interoghează alte 20 de persoane în calitate de martori, a adăugat ea.

    Purtătoarea de cuvânt a refuzat să precizeze unde au fost reţinute cele patru persoane. Fără a oferi alte detalii, ea a afirmat că au fost efectuate percheziţii la mai multe locuinţe şi au fost confiscate o serie de bunuri.

    Csiszer-Kovacs a menţionat că poliţia ungară cooperează cu cea din Austria în acest caz.

    Poliţia austriacă anunţase anterior, în cursul zilei de vineri, că trei persoane au fost arestate în Ungaria în cazul celor 71 de imigranţi sirieni găsiţi morţi într-un camion.

    “Printre cele 71 de persoane se aflau 59 de bărbaţi, opt femei şi patru copii, între care o fetiţă în vârstă de unul sau doi ani”, a declarat purtătorul de cuvânt al poliţiei austriece, într-o conferinţă de presă, vineri dimineaţă, relatează RTS.ch.

    El a precizat că grupul era probabil format din refugiaţi sirieni, întucât au fost găsite documente de călătorie siriene.

    Poliţia nu a vrut să facă precizări privind circumstanţele deceselor, dar primele indicii sugerează că refugiaţii ar fi murit asfixiaţi, cu o zi şi jumătate-două mai devreme, deci înainte ca autoutilitara să fi ajuns în Austria.

    Vehiculul de 7,5 tone avea numere de înmatriculare ungare şi purta inscripţiile unei companii slovace. Acesta a fost abandonat pe o autostradă din Austria, în apropiere de frontiera ungară, iar şoferul a dispărut.

    Purtătorul de cuvânt al poliţiei austriece afirmase că cele trei persoane reţinute în Ungaria erau un bulgar de origine libaneză, care ar fi proprietarul vehiculului, precum şi un bulgar şi un ungar, “aproape sigur şoferii” camionului.

    Janos Lazar, şeful de cabinet al premierului Ungariei, Viktor Orban, afirmase joi că şoferul vehiculului abandonat în Austria, în care erau zeci de imigranţi morţi, este cetăţean român, dar Ministerul român al Afacerilor Externe a precizat că niciun cetăţean român nu este implicat în acest caz.

     

  • Populaţia rezidentă a României la 1 ianuarie 2015, în scădere cu 85.900 persoane

    Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ (-69.522 de persoane).

    Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, ecartul dintre populaţia vârstnică de 65 ani şi peste şi populaţia tânără de 0 – 14 ani crescând la peste 300.000 de persoane (3.376.000 de vârstnici faţă de 3.072.000 de tineri).

    Indicele de dependenţă demografică a crescut de la 47,1 la 48,1 persoane tinere şi vârstnice la 100 de persoane adulte.

    Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (53,8%, respectiv 51,1%).

    România continuă să fie o ţară de emigrare. Soldul migraţiei internaţionale din 2014 a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu 42.000 de persoane.

    În cursul anului 2014, ca şi în 2013, femeile au emigrat într-o proporţie mai mare decât bărbaţii (56,8%). În rândul imigranţilor, bărbaţii au fost majoritari (55,1%).

     

  • Grecia susţine că a primit 200.000 de imigranţi anul acesta, jumătate în ultimele două luni

    Grecia – supraîndatorată – a fost copleşită de un aflux de imigranţi – majoritatea refugiaţi din calea războiului din Siria – care caută protecţia Uniunii Europene (UE). Mulţi sosesc pe insulele greceşti în bărci supraaglomerate dinspre Turcia, în speranţă să ajungă în ţări bogate ca Germania.

    Dritsas nu a spus câţi imigranţi au traversat deja frontiera greacă în Macedonia anul acesta.

    “Este imposibil să faci faţă unui asemenea aflux”, a declarat Tasia Christodoulopoulou, ministrul însărcinat cu Migrarea. Cea mai mare problemă este înregistrarea imigranţilor, a subliniat ea, în contextul în care acest proces necesită 20-30 de minute pentru fiecare persoană în parte, iar zilnic sosesc sute de persoane.

    Feribotul Eleftherios Venizelos a adus miercuri, la Pireu, în apropiere de Atena, aproximativ 2.500 de refugiaţi de pe Insula Lesbos, potrivit pazei de Coastă.

    Alţi 800 au sosit în nordul portului Kavala (nord-est) şi urmau să fie transportaţi la frontiera cu Macedonia miercuri.

    Potrivit unor estimări, zeci de mii de imigranţi au părăsit Grecia şi au trecut în Balcani, traversând Macedonia şi Serbia, pentru a reintra pe teritoriul Uniunii Europene (UE) în Ungaria.

    2.100 de “rangeri de frontieră” vor patrula din septembrie la frontiera Ungariei

    Autorităţile ungureşti au înregistrat un număr-record de 2.533 de intrări ilegale din Serbia numai marţi, cu 460 mai multe decât cu o zi înainte, potrivit unor date statistice publicate miercuri.

    Mulţi au putut să escaladeze gardul de sârmă ghimpată de la frontieră, ridicat de Guvernul conservator al lui Viktor Orban cu scopul de a împiedica imigranţii să pătrundă în ţară.

    Într-o încercare de a-şi consolida şi mai mult frontiera, Ungaria intenţionează să creeze o forţă de poliţie de frontieră specială.

    Şeful poliţiei, comisarul Karoly Papp, le-a spus jurnaliştilor la Budapesta că 2.100 de “rangeri de frontieră”, ofiţeri de poliţie, urmează să înceapă să patruleze de la jumătatea lui septembrie.

    Refugiaţii au putut să-şi continue călătoria către Ungaria în weekend, după ce autorităţile din Macedonia au cedat presiunilor şi au deschis frontiera celor câteva de mii de refugiaţi blocaţi în zonă.

    De atunci, peste 10.000 de persoane au sosit în Serbia, unde rata sosirii refugiaţilor a crescut vertiginos, de câteva ori, faţă de lunile anterioare.

    CE alocă 1,5 milioane de euro ajutoare de urgenţă Serbiei şi Macedoniei

    Comisia Europeană le furnizează Serbiei şi Macedoniei 1,5 milioane de euro ca ajutor de urgenţă, pentru ca acestea să ofere servicii de bază refugiaţilor şi imigranţilor care sosesc acolo, a anunţat CE miercuri.

    Criza imigranţilor din Europa urmează să monopolizeze agenda summitului de la Viena, joi, între UE şi cele şase ţări vest-balcanice – Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia şi Serbia.

    AI îndeamnă la “regândire urgentă” a politicilor de azil europene

    Concomitent, Amnesty International (AI) a criticat sistemul de azil al UE, care prevede ca migranţii să-şi formuleze cererile în primul stat UE pe al cărui teritoriu intră.

    Gauri van Gulik de la Amnesty a subliniat că refugiaţii care sosesc în Grecia se confruntă cu o “alegere imposibilă” – între “condiţiile îngroozitoare de primire şi detenţie” şi o “potenţială călătorie clandestină şi periculoasă” pentru a ajunge în alte părţi ale blocului.

    Amnesty a îndemnat, cu o zi înainte de Summitul de la Viena, la o “regândire urgentă” a politicilor Europei în domeniul azilului.

    “În absenţa flagrantă a unor rute suficient de sigure şi legale către Europa, oamenii n-au de ales decât să se îmbarce în călătorii ilegale pline de riscuri”, a subliniat van Gulik.

  • Israelul eliberează sute de imigranţi africani neajutoraţi în deşert, după o decizie a Curţii Supreme

    “Nu e nimic de sărbătorit! Nu ştim unde să ne ducem, unde vom dormi la noapte”, a declarat Salah, un sudanez în vârstă de 33 de ani, în faţa centrului de retenţie de la Holot, cel mai important din ţară, situat în deşertul Negev (sud).

    Ca alte sute – 750 potrivit autorităţii penitenciare -, Salah, care a venit în Israel în urmă cu nouă ani, a fost eliberat în urma unei hotărâri a Curţii Supreme, care a dispus pe 11 august ca solicitanţii de azil deţinuţi de mai mult de un an să fie eliberaţi în termen de două săptămâni.

    În total, 1.178 de persoane urmau să fie eliberate marţi şi miercuri, a declarat pentru AFP Sivan Weitzman, o purtătoare de cuvânt a autorităţii penitenciare.

    Este vorba despre a treia lovitură dată în doi ani politicii guvernelor succesive de dreapta ale lui Benjamin Netanyahu, care caută să limiteze sosirea imigranţilor, majoritatea originari din Eritreea şi Sudan.

    În faţa gardurilor de sârmă ghimpată şi barăcilor, cu deşertul la orizont, libertatea are un gst amar pentru toţi cei care sunt daţi afară, trăgând bagajul după ei şi cu o pătură sub braţ. Odată ieşiţi, unii se îndreaptă către staţii de autobuz şi urcă în maşină, indiferent în ce direcţie merge.

    Un sudanez de la Darfour, Fissel Sidig Adam, în vârstă de 28 de ani, care a venit în Israel în urmă cu opt ani, îi este recunoscător Curţii Supreme. Dar se aştepta la “mai mult” – la “o adevărată soluţie de la stat, la ajutor, nu doar la cei 64 de shekeli (16,5 dolari) şi la sandviciul pe care ni le-au dat”.

    – Interdicţie la Tel Aviv

    Holot este un centru deschis, în care deţinuţii, liberi în timpul zilei, se prezintă la apel la ora 22.00, declară purtătoarea de cuvânt a autorităţii penitenciare. Ei au dreptul la un stipendiu lunar de 600 de shekeli (135,5 euro), dacă se prezintă la toate apelurile, sumă care scade în caz contrar.

    Cei care sunt eliberaţi pleacă după ce iau un mic-dejun, cu alocaţia, eventual reţete, dacă au nevoie de îngrijiri, dar şi cu un document care le restrânge libertatea de mişcare.

    “Ni s-a dat o hârtie pe care scrie «accesul interzis la Eilat sau Tel Aviv», iar noi acolo cunoaştem oameni. Eu nu am bani să închiriez un apartament. Unde să mă duc acum?”, spune Salah îngrijorat.

    La Tel Aviv şi Eilat sunt găzduiţi foarte mulţi imigranţi clandestini africani. Prezenţa lor provoacă însă tensiuni cu populaţia. Interzicându-le accesul în aceste oraşe deţinuţilor de la Holot, autorităţile caută să-i priveze de un punct de sprijin, să-şi găsească rudele sau, poate, un loc de muncă la negru.

    Dezbaterea cu privire la problema imigraţiei este departe să se mai fi calmat. Recent, ministrul Justiţiei Ayelet Shaked a postat o înregistrare video care surprinde agresarea unei trecătoare de către un bărbat de culoare, cu mesajul “viaţa insuportabilă a locuitorilor din sudul Tel Avivului”. Înregistrarea a fost filmată de fapt în Turcia.

    – Fără flux către Europa

    Pentru aceşti imigranţi, Israelul reprezintă – deoarece nu pot ajunge în Europa – cea mai apropiată speranţă a unui trai mai bun, un loc în care pot ajunge mergând pe jos.

    Această mişcare migratorie datează de mai mulţi ani. Spre deosebire de Europa şi având în vedere situaţia sa geopolitică, Israelul nu se confruntă cu noi valuri de imigranţi provenind din Libia sau Siria – în pofida apropierii celor două zone de conflict -, declară pentru AFP Sabin Hadad, un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne.

    Deţinuţii eliberaţi de la Holot nu ar urma să îngroaşe fluxul către Europa, atât timp cât ieşirea lor din Israel este o adevărată provocare.

  • Germania a renunţat să-i trimită pe imigranţii din Siria în ţările prin care au intrat în UE

    Decizia germană – anunţată marţi, dar pusă în aplicare în mod discret de mult timp – “este singurul caz pe care-l cunoaştem în rândul statelor membre” ale Uninii, a comentat la Bruxelles Natasha Bertaud, o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene (CE).

    Gestul Berlinului “constituie o recunoaştere a faptului că nu putem lăsa statele membre situate la frontierele externe să gestioneze singure” afluxul excepţional de imigranţi, ca în cazul Greciei sau Italiei, a continuat Bertaud.

    “Europa se află într-o situaţie care nu este demnă de Europa, trebuie s-o spunem pur şi simplu”, a declarat la rândul său cancelarul german Angela Merkel, îndemnând într-un “dialog cu cetăţenii” la o mai repartizare mai dreaptă a primirii refugiaţilor în cadrul Uniunii Europene.

    Aceşti imigranţi, care apucă “ruta Balcanilor de Vest”, traversează frontiera în apropiere de satul unguresc Roszke, una dintre singurele părţi ale frontierei cu Serbia care nu este blocată de gard.

    Călătoria le-a fost blocată săptămâna trecută, când Macedonia, depăşită de situaţie, şi-a închis frontiera timp de trei zile, împingându-i pe imigranţi înapoi în Grecia cu lovituri de baston.

    “Am fost opriţi în Macedonia timp de două zile. Forţele antirevoltă erau teribile. Poliţia a recurs la arme şi la gaze lacrimogene”, a declarat un inginer IT irakian, în vârstă de 29 de ani, care a fugit de la Mosul, din calea jihadiştilor din cadrul grupării Statul Islamic (SI).

    “Epuizaţi şi traumatizaţi”

    În sudul ţării, centrul de primire Presevo înregistrează sosirea a aproximativ o mie de persoane pe zi, potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), care înregistrase peste 700 numai marţi dimineaţa.

    Iar 600-700 de imigranţi aşteptau să poată trece din Macedonia în Grecia.

    Deşi ocolită de valul de imigranţi, Bulgaria a anunţat că a trimis militari să consolideze cele patru posturi de frontieră cu Macedonia.

    Iar Austria a decis să mobilizeze aproximativ 500 de militari, pentru a instala adăposturi şi a distribui ajutoare alimentare.

    La Geneva, o purtătoare de cuvânt a UNHCR, Melissa Fleming, a anunţat că “situaţia s-a calmat după scenele de haos de săptămâna trecută” la frontiera greco-macedoneană, dar a anunţat că ONU se aşteaptă ca numărul imigranţilor să ajungă la 1.500-3.000 pe zi în acest sector.

    Potrivit lui Fleming, “mulţi vin din ţări afectate de violenţe şi conflicte, ca Siria şi Afganistan” şi sosesc “epuizaţi şi traumatizaţi”.

    Din ianuarie şi până în iunie, 102.000 imigranţi au pătruns în UE prin Macedonia, Serbia, Bosnia-Herţegovina, Albania, Muntenegru şi Kosovo, faţă de 8.000 în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Agenţiei FRONTEX însărcinate cu frontierele externe ale spaţiului Schengen.

    Plan de acţiune

    În total, potrivit Frontex, în primele şapte luni ale anului numărul de imigranţi de la frontierele UE a atins 340.000, faţă de 123.000 în aceeaşi perioadă a lui 2014.

    Numai săptămâna trecută, aproximativ 5.300 de persoane, provenind în principal din Africa subsahariană, au fost salvate pe Mediterana, în cadrul mai multor zeci de operaţiuni de salvare efectuate de către Marina italiană sau Misiunea europeană Triton.

    La Summitul Balcanilor de Vest, prevăzut joi la Viena, Austria urmează să propună un plan de acţiune în cinci puncte, care prevede: intensificarea luptei împotriva reţelelor de călăuze, o repartizare “mai echitabilă” a refugiaţilor între statele UE, o cooperare consolidată în domeniul securităţii, un ajutor către ţările de origine ale imigranţilor şi o “strategie de azil la scară europeană”.

    Însă Raportorul Special ONU pentru Drepturile Migranţilor François Crépeau a apreciat că este necesar ca UE să elaboreze o politică de primire a imigranţilor “coerentă, globală” şi care să respecte drepturile omului.

  • Criza imigranţilor va dura, avertizează Hollande şi Merkel

    Într-o declaraţie comună, la Berlin, cancelarul german a cerut deschiderea “până la sfârşitul anului” a unor centre de primire în Italia şi în Grecia, menite să primească imigranţii cu scopul de a-i tria pe cei eligibili pentru azil.

    Gestionarea acestui aflux de sute de mii de persoane către coastele Mediteranei “este o responsabilitate care nu poate fi lăsată unei singure ţări, ci care priveşte întreaga Europă”, a subliniat François Hollande.

    “Astăzi ne confruntăm cu o situaţie excepţională”, a declarat preşedintele francez, alături de Angela Merkel. “Dar cu o situaţie excepţională care va dura, atât timp cât crizele pe care le cunoaştem nu vor fi rezolvate”, a adăugat el.

    “Atunci, în loc să aşteptăm, în loc să gestionăm de pe o zi pe alta aceste situaţii, este necesar să ne organizăm şi să ne consolidăm politicile. Este ceea ce Franţa şi Germania propun”, a continuat şeful statului francez.

    În Europa, “povara este necesar să fie repartizată în mod echitabil, ceea ce nu este cazul la ora actuală”, a remarcat, la rândul ei, Angela Merkel, a cărei ţară se aşteaptă să primească anul acesta aproximativ 800.000 de solicitanţi de azil.

    Guvernele ţărilor Uniunii Europene (UE) au respins în iunie o propunere a preşedintelui Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker care stabilea cote obligatorii pentru primirea a zeci de mii de imigranţi care s-au refugiat în Grecia şi Italia.

    În schimb, ele s-au pus de acord asupra unui sistem de repartizare voluntară, limitându-se la un total de 60.000 de oameni.

    Subiectul s-a înrăutăţit vara aceasta, odată cu sosirea unui număr-record de 50.000 de imigranţi în Grecia, pe mare, numai în iulie, venind dinspre Turcia.

    Peste 5.000 de imigranţi au intrat în Serbia, urmându-şi drumul către Europa de Vest, după încercări fără rezultat ale forţelor de ordine macedonene de a-i împiedica să intre în Macedonia.

    Cu două luni şi jumătate înainte de summitul UE-Africa, care urmează să aibă loc la Valletta pe 11 noiembrie, François Hollande şi Angela Merkel au cerut consolidarea cooperării cu ţările africane în vederea favorizării expatrierii imigranţilor iegali.