BusinessMagazin

Tag: meserii

  • 71% dintre tineri cred că o meserie se învaţă cel mai bine la şcoală, iar mai mult de jumătate dintre tineri ar prefera o postliceală, chiar dacă majoritatea părinţilor îi îndrumă către facultate

    Berea Bucegi lansează programul „Meserii pentru România”, primul proiect în cadrul platformei cu acelaşi nume. Programul susţine şcolile postliceale care contribuie la educaţia formală a „gulerelor albastre” şi a fost creat ca urmare a celui mai recent studiu despre statutul meseriilor în Romania. Studiul a relevat că peste 53% dintre tinerii între 18 şi 24 ani s-ar orienta către meserii, 71% dintre ei crezând că o meserie se învaţă cel mai bine la şcoală.

    „Prin proiectul «Meserii pentru România», reamintim românilor importanţa pe care meseriile şi meseriaşii buni o au pentru dezvoltarea societăţii. Vrem să îi încurajăm şi susţinem pe tinerii de astăzi care s-ar orienta către o meserie, chiar dacă aşa-zisa categorie a «gulerelor albastre» nu intră în topul profesiilor respectate de români”, afirmă Narcis Horhoianu, director de marketing Heineken România, compania care are în portofoliu berea Bucegi.

    La ora actuală, muncitorii sunt foarte căutaţi pe piaţa muncii: peste 15.000 slujbe scoase la concurs de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă se adresează celor cu studii medii şi profesionale. Cu toate acestea, muncitorii necalificaţi au o pondere mare în rândul populaţiei, fiind a treia cea mai frecventă ocupaţie, după agricultori şi vânzători, potrivit studiului „Meserii pentru Romania” .

    Programul este implementat în colaborare cu organizaţia non-guvernamentală Junior Achievement şi se adresează claselor cu tineri peste 18 ani. Trei dintre aceste şcoli vor primi, în urma unui concurs de proiecte, finanţare din partea Bucegi în valoare de 97.500 de lei, pentru fiecare dintre proiectele câştigătoare.

    Prin acest program şcolilor li se acordă şansa să-şi doteze atelierele profesionale sau să investească în materiale didactice, fiind o opţiune viabilă pentru tinerii care nu urmează o facultate. Proiectul are şi o componentă educaţionala, echipele participante putând să realizeze proiecte de colaborare cu mediul de afaceri.

    Cum se va desfăşura programul:

    În perioada 22 septembrie – 17 octombrie 2014, se pot înscrie pe platforma www.meseriipentruromania.jaromania.org, cu unul sau mai multe proiecte care au scopul de a creşte calitatea actului educaţional.

    Juriul va evalua aplicaţiile în perioada 20-26 octombrie 2014, iar cei trei câştigători vor fi anunţaţi în intervalul 27-31 octombrie. Proiectele vor fi implementate în şcoli, în perioada 31 octombrie-17 noiembrie, cu ajutorul organizaţiei Junior Achievement.

    Cu o istorie interesantă începută în anii ’80, Bucegi este în prezent cea mai consumată bere la sticlă de 2.5l din România (Nielsen România, RMS 2014). Produsă prima dată la Constanţa şi Craiova şi apoi în toate fabricile de stat, berea Bucegi este prima bere pasteurizată din România, cu distribuţie naţională.

     

  • Un deputat vrea includerea “expertului fengh shui” în nomenclatorul meseriilor

     Negruţ i-a cerut ministrului Muncii să analizeze includerea în nomenclatorul de meserii a terminologiei de specialist sau expert fengh shui. Deputatul PC precizează că în ultima perioadă, în România au apărut tot mai mulţi specialişti în domeniul fengh shui, care doresc să intre în legalitate din punctul de vedere al meseriei pe care o prestează.

    “Vă întreb cu respect, doamnă ministru, dacă aveţi în vedere includerea în nomenclatorul de meserii a terminologiei de specialist sau expert fengh shui”, arată Negruţ.

    Ea menţionează că “Fengh Shui este un ansamblu de principii de geomanţie, care afirmă că formele şi mediul ambiant pot influenţa principiile vieţii oamenilor”. “Scopul este realizarea armoniei locurilor în care oamenii trăiesc, prin analiza fluxurilor de energie din mediul înconjurător”, scrie deputatul conservator.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grădinar vertical, poliţist meteo, nanomedic, broker de timp, gunoier informatic şi alte 15 meserii la modă în 20 de ani

    Modelul locului de muncă pe viaţă într-o companie va deveni probabil doar material pentru studii de caz în şcolile de afaceri ale generaţiilor viitoare, care vor avea meserii neinventate încă în domenii pe care le-am văzut în filmele SF. Domeniile acestea nu sunt însă SF, ci se dezvoltă chiar lângă noi. Specialiştii care se ocupă de schimbări climatice, de transport alternativ, de tehnici de clonare, de culturi de roşii pe zgârie-nori sau de provocarea ploii există deja, doar că sunt puţini. Piaţa nu are nevoie urgentă de ei, dar va avea în viitor, odată cu transformările societăţii şi ale tehnologiei.

    În mai puţin de două decenii se vor recruta constructori de mâini, nasuri sau urechi, fermieri pentru animalele modificate genetic, ingineri în domeniul maşinilor care circulă pe sub apă sau prin aer, chirurgi ultraspecializaţi sau consultanţi care să îi ajute pe bătrâni să îşi ţină sub control starea de sănătate. Business Magazin încearcă să ofere o imagine a ceea ce va însemna piaţa muncii în viitor, prin prisma slujbelor care urmează să fie create şi a abilităţilor pe care le vor solicita angajatorii de la candidaţi.

    Compania de cercetare britanică Fast Future a realizat un studiu privind joburile care ar putea fi create până în 2030, pornind de la evoluţiile din domeniul ştiinţei şi al tehnologiei. După ce au luat în considerare o serie de factori precum schimbările demografice sau provocările privind resursele naturale, cercetătorii au realizat o listă de peste 100 de posibile joburi noi în următoarele decenii, dintre care au selectat 20 de potenţiale viitoare cariere. Consultanţi care să îi ajute pe bătrâni să aibă o stare bună de sănătate, fermieri verticali care să lucreze în serele din clădirile zgârie-nori din centrele oraşelor, nanomedici, specialişti în schimbarea vremii sau experţi care să arate populaţiei dacă e bine, din punct de vedere moral, să se aprobe procese cum ar fi clonarea – aşa arată, cel mai probabil, câteva dintre titulaturile joburilor care vor fi scoase la concurs în anii următori.

    La fiecare 3-5 ani apar posturi şi meserii noi. În urmă cu 3-5 ani nu existau posturi precum social media officer, dezvoltator de aplicaţii mobile pentru sistemele Android sau iOS, data miner, cloud computing expert. Însă pentru a înţelege profesiile viitorului, trebuie luate în considerare forţele care conduc schimbarea la nivel global şi modul cum acestea vor afecta principalele domenii de activitate în viitor, crede Sorin Faur, HR director al firmei de audit şi consultanţă fiscală BDO Balkans: „Per ansamblu, în următorii 20-30 de ani vom asista la naşterea a cel puţin 50 de profesii noi care astăzi nu există! Vor apărea limbaje noi de programare şi noi tehnologii în toate domeniile de activitate: numai segmentul Big Data în sine va genera 10 – 15 noi profesii de care încă nu s-a auzit! Astăzi, putem desigur, doar estima aceste cifre pe baza evoluţiilor recente din ultimii ani în cloud computing, dar cu certitudine fenomenul va exploda”.

    Sănătatea, industria alimentară, transportul şi energia sunt domeniile viitorului care vor genera nevoia de locuri de muncă noi, care încă nu există. „Viitoarele locuri de muncă vor fi polarizate în zona serviciilor. Poziţiile care continuă să fie create sunt cele care satisfac exigenţele clienţilor şi care răspund la provocări tehnologice, căutându-se din ce în ce mai mult candidaţi flexibili dispuşi să se relocheze sau să lucreze flexibil (cu orar flexibil sau de la distanţă)”, este de părere Adriana Păun, directorul de resurse umane pentru regiunea Benelux (Belgia, Olanda şi Luxemburg) în cadrul companiei  Schindler, producător de ascensoare şi scări rulante.

    Managerii par a fi o specie pe cale de dispariţie, dat fiind că „organizaţiile tind să fie din ce în ce mai mult «subţiate», cu puţine niveluri ierarhice, deci jobul de manager devine din ce în ce mai mult de expert”, consideră Adriana Păun. În opinia sa, tipurile de joburi care par să rămână foarte căutate în prezent, dar vor rămâne la fel şi în viitorul apropiat, sunt computer applications software engineers, contabili şi auditori, infirmiere, analişti financiari, commercial ingineers, medici sau tehnicieni specializaţi.

  • Adevărul din spatele rafturilor strălucitoare: să fii croitor pentru Zara şi H&M în România este una dintre cele mai prost plătite meserii

    Într-o perioadă când marile combinate industriale abia îşi mai trag sufletul, iar multe din micile oraşe din România pierd fabricile în jurul cărora au fost construite, producătorii de textile în sistem lohn rămân una dintre puţinele oportunităţi de angajare. „Am fost plecat din ţară câţiva ani, însă m-am întors în România pentru că m-am căsătorit şi am decis să îmi întemeiez aici o familie. Am lucrat întâi într-un abator, unde munca era grea, dar salariul era mai mare. Am ajuns aici (la producătorul de textile Alison Hayes, n.red.) din cauza unor probleme de sănătate. Munca e mai uşoară, însă şi salariul e mai mic. Alte opţiuni de angajare nu sunt“, spune Victor, un tânăr de 26 de ani care locuieşte în Urziceni, judeţul Ialomiţa.
    Întoarcerea românilor din vest, unde criza a accentuat problema locurilor de muncă, scăderea salariilor şi şomajul în creştere de pe piaţa locală au devenit factori favorizanţi pentru industria de lohn, care începuse să piardă teren în România înainte de criză, când pretenţiile românilor erau mai mari.

    În acest context, producătorii de textile au ajuns în topul celor mai mari trei angajatori locali în 11 judeţe din România. Astfel, în judeţul Ialomiţa, unul dintre cele mai sărace din România, există 2.750 de croitori, producătorii de textile fiind cel mai mare angajator local.

    Judeţul din sud-estul ţării, aflat în coasta Capitalei, are printre cele mai ridicate rate ale şomajului (circa 7,5%) şi printre cele mai mici salarii medii din ţară.

    În oraşul Urziceni din acelaşi judeţ şi-au amplasat turnul de comandă britanicii de la Alison Hayes, unul dintre cei mai mari cinci producători locali de textile. Peste 1.300 de angajaţi, 700.000 de haine produse lunar pentru retaileri internaţionali precum Top Shop, Primark sau Debenhams, două fabrici, un centru de prototipuri şi afaceri de peste 40 de milioane de euro, aşa s-ar rezuma pe scurt businessul Alison Hayes în România.

    Alison Hayes este o companie britanică intrată pe piaţa locală în februarie 1994, când a deschis o fabrică la Urziceni, un oraş de nici 20.000 de locuitori, aflat la 60 de kilometri de Bucureşti. Aici şi-a stabilit şi sediul. Ulterior producătorul s-a extins la Buzău cu o nouă unitate proprie de producţie. În total, în aproape două decenii, britanicii au investit peste 25 de milioane de euro pe piaţa locală în terenuri, construcţii şi utilaje.

    În Urziceni toată lumea ştie de Alison Hayes, mai ales că în ultimii ani compania a ajuns cel mai mare angajator local după ce ROFEP – producător de magneţi şi perii colectoare pentru maşini – şi-a redus puternic activitatea, fabrica de cărămidă Soceram s-a închis, ca şi unitatea de producţie de ulei a francezilor de la Sofiproteol (Expur).

    „Avem aproape 600 de salariaţi în Urziceni şi alţi 750 în Buzău şi vrem să mai angajăm. Pe noi ne ajută faptul că tot mai multe fabrici din alte domenii se închid, însă observăm că tot mai mulţi tineri preferă să emigreze“, spune Nicolas Georghiades (42 de ani), directorul operaţional al Alison Hayes şi unul dintre acţionari. El recunoaşte că unul dintre motivele pentru care aceştia pleacă este salariul. În producţia de haine salariul mediu la nivel naţional este de 1.043 de lei net (230 de euro), cu 35% sub media naţională, şi de 4-5 ori mai mic decât salariile pe care le primesc românii pe pieţele vestice pentru joburi nespecializate.

    O altă problemă pentru producătorii de textile este şi faptul că şcolile profesionale au dispărut, astfel că de multe ori trebuie fie să îşi specializeze angajaţii tineri la locul de muncă, fie să aleagă angajaţi cu vechime.

  • Antreprenoarea care face 18 milioane de euro pe an din pasiunile altora

     De 12 ani „imortalizeaza” momentele importante ale clientilor sai

    Dana Becheru (45 de ani) este cofondator si unul dintre proprietarii retailerului F64, magazin care vinde atat online, cat si offline aparate de fotografiat si accesorii de ultima generatie. S-a hotarat sa intre in afaceri in 2001, alaturi de fostul coleg de liceu, dupa ce a vandut afacerea parintilor sai, un magazin alimentar. „Acolo am invatat cum sa aranjez marfa pe raft, cum sa fac preturi, cum sa interactionez cu clientii”.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Idei de afaceri: fierăria de lux (FOTO)

    O demonstrează cazul americanului Jefferson Mack, devenit, aşa cum se defineşte pe sine, “practicant al artei pierdute a făurăriei”. Spre deosebire însă de meşterii fierari de altădată, care confecţionau arme sau unelte, meşterul fierar modern Jefferson Mack, confecţionează diverse obiecte pentru persoane particulare sau firme de decoraţiuni interioare, scrie San Francisco Chronicle.

    În atelierul său din San Francisco, Mack şi echipa lui lucrează corpuri de iluminat, suporturi pentru lemne de foc, elemente de mobilier, elemente decorative sau chiar porţi pentru case. Unele creaţii au ca sursă de inspiraţie romane de Jules Verne ca “20.000 de leghe sub mări” sau alte romane science-fiction, altele – surse istorice, meşterul încercând să se distingă prin modul nou în care combină elemente vechi. Jefferson Mack se mândreşte că poate face ca obiectele ieşite din mâna lui să pară vechi, creându-le astfel o istorie, iar la lucru refuză, pe cât posibil, să apeleze la metode moderne, cum ar fi prinderea elementelor unei piese prin sudură, preferând elemente de îmbinare ca niturile.

    Obiectele care ies din atelierul lui Mack nu sunt însă deloc ieftine. O poartă, de exemplu, poate costa câteva zeci de mii de dolari şi de aceea clienţii lui, fie ei persoane particulare sau companii, sunt cei ce caută articole unicat, care nu pot fi produse la scară industrială şi pentru care sunt dispuse să plătească un preţ pe măsură.

  • De la dactilograf, la fondator de start-up. Antreprenoarea care face 18 milioane de euro pe an din pasiunile altora

     De 12 ani „imortalizeaza” momentele importante ale clientilor sai

    Dana Becheru (45 de ani) este cofondator si unul dintre proprietarii retailerului F64, magazin care vinde atat online, cat si offline aparate de fotografiat si accesorii de ultima generatie. S-a hotarat sa intre in afaceri in 2001, alaturi de fostul coleg de liceu, dupa ce a vandut afacerea parintilor sai, un magazin alimentar. „Acolo am invatat cum sa aranjez marfa pe raft, cum sa fac preturi, cum sa interactionez cu clientii”.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • ANOFM: Peste 190 de programe de formare profesională pentru 4.000 de persoane în iunie. Care sunt cele mai solicitate meserii

     Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă va derula, în luna iunie, 192 de programe de formare profesională pentru 3.957 de persoane, care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizate de agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi agenţia municipiului Bucureşti.

    Judeţele în care se vor organiza cele mai multe cursuri, cu număr mare de participanţi, sunt: Dolj (238 de persoane), Hunedoara (238 de persoane), Braşov (168 de persoane), Neamţ (155 de persoane), Iaşi (150 de persoane).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursuri de formare profesională pentru 4.100 de şomeri, în luna mai. Care sunt cele mai solicitate meserii

     În luna mai vor fi organizate 201 programe de formare profesională pentru 4.189 de persoane care beneficiază de servicii de formare profesională gratuite, organizate de agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi agenţia municipiului Bucureşti, a precizat ANOFM.

    Judeţele în care se vor organiza cele mai multe cursuri, cu număr mare de participanţi, sunt Iaşi (375 persoane), Constanţa (250), Botoşani (224), Dolj (196) şi Vaslui (189).

    Meseriile cele mai solicitate pentru care în luna mai se organizează programe de formare profesională sunt: inspector (referent) resurse umane (428 de persoane), bucătar (353), lucrător în comerţ (342), lucrător în cultura plantelor (236), ospătar (chelner) vânzător în unitaţi de alimentaţie (233), operator introducere validare şi prelucrare date (227) şi manichiură, pedichiură (152)

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai stresante locuri de muncă. Ce meserie conduce în top

    Meseria de militar este cea mai stresantă într-un top al celor mai solicitante 10 locuri de muncă, între care mai figurează pompierii, jurnaliştii şi şoferii de taxi, realizat de portalul CareearCast.

    Potrivit unui sondaj realizat recent de Harris Interactive pentru Everest College, aproape 73% dintre angajaţi sunt stresaţi de cel puţin un factor la locul de muncă, transmite CNBC.

    Între cele 11 criterii folosite de CareerCast pentru realizarea topului se află pericolul fizic, fie direct fie răspunderea pentru alte vieţi omeneşti, expunerea publică sau riscul şomajului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro