BusinessMagazin

Tag: meserii

  • Care sunt soluţiile găsite de cea mai mare companie din România pentru găsirea de meseriaşi

    Motivaţie

    În 2015, când a decis lansarea programului România Meseriaşă, OMV Petrom avea să adreseze o problemă complexă, care îşi găsea cauzele în mai multe surse independente şi interconectate, potrivit reprezentanţilor companiei. Astfel, fiind unul dintre cei mai mari angajatori din România, cu operaţiuni în peste 300 de comunităţi, compania trebuie să investească în crearea de noi oportunităţi de muncă, pentru a evita efectele monoindustrializării. Din perspectiva businessului, OMV Petrom se confrunta cu o problemă de recrutare – îmbătrânirea generaţiilor de operatori de sondă şi operatori extracţie gaze şi lipsa unei noi generaţii de meseriaşi.

    Pe de altă parte, compania a dorit adresarea unei cauze naţionale – desincronizarea învăţământului profesional cu piaţa muncii, provenită din lipsa dotărilor din şcolile profesionale, curricula învechită şi neadaptată pieţei de muncă şi cadre didactice nepregătite pentru avansul tehnologic al meseriilor, lipsa respectului la nivelul publicului general (75% dintre români consideră că meseriile nu mai sunt respectate), dar şi al elevilor pentru meserii (60% dintre elevii din şcolile profesionale nu ar recomanda meseria aleasă unor prieteni), date care reies dintr-un studiu realizat în 2016 de compania de cercetare Exact Cercetare şi Consultanţă. O altă concluzie importantă a studiului a fost că piaţa muncii se confruntă cu o criză: 7 din 10 angajatori găsesc cu dificultate meseriaşi buni şi doar 2 din 10 părinţi şi-ar trimite copiii la o şcoală profesională.

    Prin urmare, programul România Meseriaşă vine din nevoia unei schimbări profunde în domeniul învăţământului profesional şi tehnic cu scopul de a pregăti şi forma viitorii meseriaşi.

    Descrierea proiectului

    În cei patru ani de existenţă, programul s-a axat pe maparea problemelor, printr-un studiu realizat în rândul publicului larg, angajatorilor, meseriaşilor, elevilor, părinţilor, precum şi pe adresarea unei schimbări sistemice – prin dezvoltarea primului raport de politică publică din România cu privire la învăţământul profesional. De asemenea, s-a avut în vedere crearea unor soluţii scalabile pentru elevi: Tabăra Meseriaşilor – un program de dezvoltare pentru elevii din învăţământul profesional, bazat pe dezvoltare personală şi practică, mentori şi proiecte finale de amploare; Liga Elevilor Meseriaşi – un proiect care va pregăti primul grup de iniţiativă care să aducă în dezbatere la nivel local şi naţional problemele elevilor din învăţământul tehnic şi profesional; Şcoala Petroliştilor – crearea a şase clase profesionale cu specializări în industria oil & gas, în trei licee din România.

    Rezultate

    Cei 1.000 de tineri selectaţi pentru Tabăra Meseriaşilor au avut ocazia să se pregătească pentru angajare, să lucreze cu mentori cunoscuţi la nivel naţional şi foarte pasionaţi de domeniul în care activează şi să fie mai pregătiţi pentru piaţa muncii.

    În cadrul primei promoţii din Şcoala Petroliştilor, 25 de tineri au fost angajaţi de catre OMV Petrom. Mai mult, au fost dotate peste 30 de şcoli cu echipamente noi pentru laboratoarele tehnologice din şcoli.

    Cifră de afaceri netă în anul 2018
    22,5 mld. lei

    Număr de angajaţi
    13.000

    Profit în anul 2018
    4 mld. lei

  • Meseriile care aduc MII DE EURO LUNAR celor care nu au nici bacalaureatul

    Salarii de peste 1000 euro pe luna se gasesc in Romania, chiar daca studiile nu sunt necesare pentru meseriile prestate pentru aceste salarii. Spre exemplu, in urma unui curs de calificare si a unei etape de training specializat, puteti deveni fara exceptie controlor de trafic aerian. Pentru aceasta meserie nu va fi nevoie sa aveti bacalaureatul. Insa, totusi, liceul va trebui sa fie absolvit.

    Va merita insa efortul fara nicio discutie, deoarece salariul unui astfel de controlor poate ajunge la 5.000 euro pe luna. Si discutam despre salariul net. De asemenea, nu trebuie sa zburati zilnic si sa lucrati in conditii de risc pentru a castiga un salariu de 800 – 1000 euro net lunar. Un sudor specializat in argon poate castiga fara mari probleme acest salariu.

    Un medic rezident, cu 6 ani de facultate + anii petrecuti in rezidentiat poate lua lunar un salariu de 2000 de lei. Insa la intrarea in rezidentiat, mai ales intr-un oras mic, salariul medicului va fi de cele mai multe ori cel minim pe economie. In acelasi oras, in urma unui simplu curs de calificare ca manichiurist pedichiurist, o manichiurista poate castiga chiar si pana la 2500, 3000 de lei. Iar intr-un oras mare acest salariu poate creste. Pe langa salariul net insa, manichiurista poate beneficia de tot felul de bonificatii care se adauga la suma totala.

    Intr-un salon de renume din capitala, astfel, salariul unui manichiurist sau al unui pedichiurist cu experienta poate ajunge cu usurinta la 1000 euro lunar.

    Un frizer dintr-un salon mare, intr-un oras precum Bucurestiul sau Clujul, poate ajunge la 3500 lei pe luna, un salariu comparabil cu al unui grefier, spre exemplu. Singura diferenta e ca primul ar urma un simplu curs de frizerie / coafor, iar cel de-al doilea are nevoie de cel putin o
    facultate in domeniul legal.

    Aceeasi tendinta predomina si in UE. Un simplu muncitor la salubrizare poate castiga intr-o tara ca Germania un salariu de 2000 euro (la care se aduna si sporurile). Acest salariu poate reprezenta un punct de competitie cu oricare alt salariu din randul celor care au studii superioare. Un instuctor HR de exemplu poate castiga 2000 – 2500 euro, insa acesta ar avea nevoie de studii superioare pentru a
    profesa la un nivel inalt, in timp ce muncitorul in salubritate nu are nevoie nici macar de ciclul liceal.

    In acest caz, este bine sa va ganditi de doua ori ce cariera doriti sa urmati si ce nivel de studii doriti sa absolviti. Inainte de a intra pe piata muncii puteti cerceta si ofertele existente la AJOFM in fiecare oras si veti descoperi cu stupoare ca multe meserii disponibile nu necesita neaparat absolvirea unei facultati, insa salariile adiacente vor fi extrem de multumitoare.

    Sursa: calificare-evaluare.ro/frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist/

  • Cum a evoluat numărul celor care merg la şcoli de meserii – VIDEO

    Carmen Muşat, inspector asigurarea calităţii, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic: “În ultimul timp se vede un interes pentru învăţământul profesional şi tehnic, Şcoala de Artă şi Meserii a fost desfiinţată la un moment dat prin 2009. În 2012 s-a reînfiinţat şcoala profesională, adică se făcea clasa a noua şi apoi urmau doi ani de scoala profesională – nu a fost o soluţie foarte bună. De aceea din 2014 s-a reefiinţat învăţământul profesional şi tehnic.

    Numărul de candidaţi a început să crească de la an la an. Din 2017, 2018 s-a înfiinţat şi învăţământul profesional dual, unde primesc copiii şi burse. Învăţământul profesional dual se diferenţiază de învăţământul profesional obişnuit prin faptul că acesta se înfiinţează la cererea companiilor, a agenţilor economici, aceştia implicându-se mult mai mult în formarea profesională iniţială a acestor elevi. Practic partea de practică se face la companie, iar programa se realizează de către companie în parteneriat cu şcoala respectivă, cu dezvoltarea de competenţe pentru necesităţile companiei respective.

    Acum înscrişi în învăţământul profesional şi tehnic în clasa a noua avem 84.958 de elevi, dintre care 6.566 sunt în învăţământ profesional dual, iar restul sunt în învăţământ profesional obişnuit. A crescut destul de mult numărul şi sperăm ca în viitor să crească şi mai mult. Asta depinde şi de colaborarea care o să existe între companii şi mediul educaţional. Este o problemă foarte mare pentru agenţii economici mici pentru că nu-şi permit încă să îşi pregătească forţa de muncă.  De aceea şcolile vor face parteneriate cu mai mulţi agenţi economici pe o anumită calificare. În momentul de faţă nu se pot forma mai mult de maxim trei calificări pe clasă, cam două sunt uzual în momentul de faţă, deoarece este limitat numărul minim de elevi pe o anumită grupă şi acesta nu trebuie să fie mai puţin de opt elevi, deci maxim trei calificări. Aşa că pentru meseriile în care avem nevoie de mai puţină forţă de muncă o să fie o problemă la început de calificare.”

  • Cătălin Mahu, La Mama: Este trist că România nu prea mai are specialişti. Trebuie să reapară şcolile de meserii. Toţi ne lovim de problema personalului

    De cinci ani însă numărul absolvenţilor de şcoli profesionale cu activităţi în turism a crescut până la 866 de tineri anul trecut.
     
    Brandurile româneşti au poten­ţial mare de dezvoltare atât pe pia­ţa internă, cât şi pe pieţele ex­terne, dar ele nu pot crea un brand de ţară fără o im­plicare activă a sta­­tului în promo­va­rea valorilor, este de pă­re­re Cătălin Mahu, proprietarul lanţului de restaurante La Mama, unul dintre cei mai mari jucători pe piaţa din Capitală.
     

  • Ce meserii cere piaţa: programatori, medici, ingineri sau şoferi, categoriile de joburi care au explodat în zece ani. Educaţia încă nu ştie ce face economia

    Datele solicitate de ZF la Re­gistrul Comerţului a­rată o schimbare de pro­por­ţii a economiei româ­neşti în ultimii zece ani, dincolo de sectorul IT&C, care a avut o evoluţie peste aşteptări, alte domenii bifând creşteri spectaculoase, atât ca număr de companii înfiinţate, cât şi ca formare de noi joburi.

    Tocmai aceste sectoare vedetă ar putea reprezenta oportunităţile de in­vestiţii pe termen lung, zone în care ar tre­bui să se concentreze oferta edu­caţio­nală, dar şi atenţia statului pentru a crea reformele fiscale necesare pentru sprijinirea acestor domenii.

    În perioada 2008-2017, transportul rutier de mărfuri a devenit vedeta economiei locale în ceea ce priveşte numărul de firme înfiinţate, cât şi numărul de anagajaţi noi.

    Astfel, în ultimii zece ani, doar acest sector a creat peste 40.000 de locuri de muncă, numărul de persoane juridice noi care şi-au depus bilanţul şi care sunt active în acest domeniu crescând cu aproape 9.400 de entităţi. Mai departe, sectoarele care au generat cea mai mare cerere de forţă de muncă gravitează în jurul domeniului IT&C. Dezvoltatorii de soft, cei care prelucrează datele, care pot administra pagini web sau chiar şi firmele care dezvoltă activităţi de comerţ electronic au generat zeci de mii de locuri de muncă în ultimii zece ani. Potenţialul rămâne încă imens, dar deocamdată oferta educaţională nu este bine calibrată pe această cerere.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Poveşti în zbor

    În loc de ecrane, aceasta a pus în buzunarele de pe spătarele scaunelor din avioanele sale caiete cu coperţi cartonate împreună cu bileţele care invită pasagerii să scrie ceva despre călătoria lor, care să poată fi citit apoi de alţi pasageri.

    A apărut astfel proiectul Shared Stories, în care persoane de diverse naţionalităţi, vârste sau meserii povestesc în scris sau cu desene câte ceva despre călătoria lor ori despre ei, ca şi cum ar scrie în propriul jurnal.

    Caietele rămân în avion, pentru a putea fi citite, pe durata zborului, de alţi pasageri care ar putea dori şi ei să adauge ceva, continuând povestea.

  • O nouă zi liberă pentru români: când ar putea fi aceasta

    Mai mulţi parlamentari liberali vor să instituie o Zi Naţională a Meseriilor, în 25 noiembrie, ca măsură de promovare a învăţământului profesional şi tehnic.

    “Motivele pentru recenta creştere înregistrată de învăţământul profesional sunt foarte clare: creşterea economiei are nevoie de resurse umane bine pregătite în meserii. De asemenea, deschiderea României către piaţa europeană necesită oameni foarte bine pregătiţi din punct de vedere profesional. Facilităţile acordate elevilor (bursă, internat şi decont transport) şi companiilor care investesc în acest tip de educaţie reprezintă şi ele un imbold”, se arată în expunerea de motive a proiectului, iniţiat de deputaţii Raluca Turcan şi Florica Chereş.

    Aceştia amintesc că în prezent sunt 1.195 de instituţii de învăţământ profesional şi tehnic, dar care sunt răspândite inegal pe teritoriul ţării. În acest sens, liberalii dau exemplu regiunea de nord-est, unde sunt 242, iar în Bucureşti-Ilfov doar 68.

    “Prin acest proiect de lege dorim să oferim un cadru naţional care să ofere ocazia de a promova învăţământul profesional şi tehnic. Astfel, Ziua de 25 Noiembrie va fi declarată Ziua Naţională a Meseriilor. Am ales data de 25 noiembrie pentru că în această zi a anului 1864 a fost promulgată de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza Legea asupra instrucţiunii a Principatelor Unite Române, care statua pentru prima dată învăţământul profesional”, potrivit documentului citat.

    Proiectul legislativ este susţinut de parlamentari PNL, USR şi PMP şi a fost depus la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

  • O nouă zi liberă pentru români: când ar putea fi aceasta

    Mai mulţi parlamentari liberali vor să instituie o Zi Naţională a Meseriilor, în 25 noiembrie, ca măsură de promovare a învăţământului profesional şi tehnic.

    “Motivele pentru recenta creştere înregistrată de învăţământul profesional sunt foarte clare: creşterea economiei are nevoie de resurse umane bine pregătite în meserii. De asemenea, deschiderea României către piaţa europeană necesită oameni foarte bine pregătiţi din punct de vedere profesional. Facilităţile acordate elevilor (bursă, internat şi decont transport) şi companiilor care investesc în acest tip de educaţie reprezintă şi ele un imbold”, se arată în expunerea de motive a proiectului, iniţiat de deputaţii Raluca Turcan şi Florica Chereş.

    Aceştia amintesc că în prezent sunt 1.195 de instituţii de învăţământ profesional şi tehnic, dar care sunt răspândite inegal pe teritoriul ţării. În acest sens, liberalii dau exemplu regiunea de nord-est, unde sunt 242, iar în Bucureşti-Ilfov doar 68.

    “Prin acest proiect de lege dorim să oferim un cadru naţional care să ofere ocazia de a promova învăţământul profesional şi tehnic. Astfel, Ziua de 25 Noiembrie va fi declarată Ziua Naţională a Meseriilor. Am ales data de 25 noiembrie pentru că în această zi a anului 1864 a fost promulgată de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza Legea asupra instrucţiunii a Principatelor Unite Române, care statua pentru prima dată învăţământul profesional”, potrivit documentului citat.

    Proiectul legislativ este susţinut de parlamentari PNL, USR şi PMP şi a fost depus la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

  • Cum vrea unul dintre cei mai puternici retaileri de pe piaţa locală să facă rost de angajaţi, în mijlocul unei crize acute de personal

    2.100 de noi angajaţi ţintesc germanii de la Penny Market pentru a umple cele peste 200 de magazine pe care vor să le deschidă până în 2025. Şi, fiindcă strategia extinderii este una pe termen lung, şi planurile de recrutare a personalului sunt pe măsură: încep încă din liceu, la fel ca în ţara de origine a discounterului. 

    CONTEXT:
    Piaţa forţei de muncă din România se confruntă cu o lipsă acută de angajaţi. Rewe şi-a propus un ritm alert de deschideri de magazine Penny Market, de circa 20-25 anual până în 2025; necesarul de noi angajaţi ajunge la 300 în fiecare an.

    DECIZIE:
    Retailerul a hotărât să pună în aplicare un program de pregătire duală – Şcoala de Carte şi Meserii – precum şi programe de motivare şi retenţie a angajaţilor din magazinele Penny – Employee in the Spotlight, Penny Buddy, un program de leadership pentru manageri.

    CONSECINŢE:
    Un grad de retenţie mai mare a angajaţilor, precum şi pregătirea din timp a celor care vor umple cele peste 200 de magazine Penny Market deschise până în 2025.

    „Principalii piloni de creştere ai companiei sunt angajaţii, cărora încercăm permanent, pe lângă asigurarea unei remuneraţii corecte, să le punem la dispoziţie şi alte alte facilităţi, bonusuri de performanţă, de realizare, asigurare medicală privată care acoperă toate tipurile de afecţiuni etc. Investim totodată foarte mult în formarea lor profesională, atât în ce priveşte competenţa tehnică, dar şi în partea de soft skills”, descrie Daniel Gross, managing director al Rewe România, strategia companiei de motivare şi dezvoltare a resursei umane din cadrul companiei prezente pe piaţa locală prin magazinele Penny Market.
    În cadrul celor peste 220 de magazine Penny Market lucrează în prezent aproximativ 4.300 de angajaţi, iar numărul lor este în continuă creştere, în contexul în care compania şi-a propus să mărească ritmul deschiderilor pentru a atinge un obiectiv de peste 400 de magazine până în 2025.

    Numărul mediu de angajaţi dintr-o unitate Penny Market este de 15 persoane; conform planului de dezvoltare, retailerul german şi-a propus să deschidă 20-25 de unităţi în 2018 şi să angajeze aproximativ 300 de persoane anual. „Până în 2025, când ne propunem să atingem o reţea de 400 de magazine, ar trebui să creştem numărul noilor colegi cu aproximativ 2.100 de noi membri”, spun reprezentanţii Penny.

    În acest context, programele de atragere de noi angajaţi, precum şi cele de retenţie şi motivare a celor actuali sunt esenţiale în dezvoltarea companiei; cum strategia deschiderilor de noi unităţi este una pe termen lung, la fel este şi cea legată de recrutare. Astfel, Rewe începe recrutările încă din perioada studiilor liceale, numărându-se printre pionerii unui program axat pe formarea duală, realizat în parteneriat cu Camera de Comerţ Româno-Germană. În 2015, compania a demarat un program educaţional prin care tinerii primeau la finalul studiilor certificate de calificare pentru meseria de comerciant vânzător mărfuri alimentare şi nealimentare, recunoscute atât în România, cât şi în Germania. Acesta a fost primul proiect educaţional dezvoltat de Penny Market împreună cu Camera de Comerţ Româno-Germană, continuat cu Şcoala de Carte şi Meserii, începând cu 2016. „Am început cu un proiect pilot, iar acum avem acoperite cinci oraşe unde sunt şcoli pentru formare duală astfel încât să ne putem pregăti viitorii angajaţi şi mai aproape de specificul businessului nostru, şi de nevoile lor de dezvoltare”, descrie Gross programul.

    Prin proiectul Şcoala de Carte şi Meserii, angajaţi ai reţelei de comerţ devin mentori ai elevilor absolvenţi de clasa a VIII-a în cinci oraşe din România. Programul se desfăşoară pe o perioadă de trei ani; iar prin intermediul acestuia Rewe a decis să ofere unui număr de 34 de elevi din ciclul liceal posibilitatea de a alege, începând cu anul şcolar 2017-2018, o educaţie specializată în domeniul comerciant-vânzător şi să obţină la finalul studiilor calificarea de comerciant-vânzător. În programul Şcoala de Carte şi Meserii sunt implicaţi şi retailerii Lidl şi Hornbach.

    „În cadrul proiectului, elevii pot opta începând cu anul şcolar 2017-2018 pentru şcolarizare specializată în domeniul comerciant-vânzător. Pe toată perioada şcolarizării elevii beneficiază de o bursă de 400 de lei (200 de lei din partea statului, 200 de lei din partea companiei)“, descria anterior Daniel Gross programul. De asemenea, Penny Market asigură transportul şi masa de prânz pe toată perioada stagiului de practică, care este premiat, în cazul celor mai buni dintre ei, cu un loc de muncă în cadrul magazinelor.

    Elevii provin din cinci oraşe din România, mai exact de la Colegiul Tehnic Mircea cel Bătrân – Bucureşti, Liceul Economic Barbu A. Ştirbey – Buftea, Colegiul Economic George Bariţiu – Sibiu, Colegiul Naţional Economic Andrei Bârseanu – Braşov şi Colegiul Tehnic Emanuil Ungureanu – Timişoara. La finalul fiecărui semestru, evaluarea se face pe baza unor examene şi probe practice care se vor desfăşura în cele 16 magazine Penny Market implicate în program. La finalul celor trei ani de practică, elevilor li se va oferi posibilitatea de a deveni angajaţi cu drepturi depline în cadrul companiei. Anterior, programul Şcoala de Carte şi Meserii (care purta denumirea de Formare duală în retail) a avut la prima ediţie unsprezece tineri calificaţi pentru a activa în domeniul retailului şi doi dintre ei au folosit diploma internaţională de comerciant în Germania.

    În septembrie 2017, compania a debutat cu cea de-a doua ediţie a programului, iar în prezent se află în plin proces de recrutare a celei de-a doua generaţie de ucenici. „Acesta este un proiect de lungă durată, de aceea este prematur să ne pronunţăm cu privire la rezultatele ce vor urma, însă ne dorim să prelungim şi să extindem colaborarea cu Camera de Comerţ Româno-Germană”, descriu reprezentanţii companiei perspectivele lor asupra rezultatelor pe termen lung ale programului.
    În ceea ce priveşte retenţia actualilor angajaţi, compania desfăşoară mai multe programe de dezvoltare şi motivare a acestora. Spre exemplu, programul Employee in the spotlight, care  a avut ca obiectiv principal îmbunătăţirea proceselor din magazine şi construirea unor programe de dezvoltare pentru angajaţii din departamentul de vânzări. Programul a fost lansat în iulie 2016 atât pentru echipa din România, cât şi pentru cele din Austria, Italia, Ungaria şi Cehia. Doar în anul 2017, prin intermediul acestuia au avut loc 90.000 de ore de training prin intermediul cărora angajaţii Rewe au învăţat cum să interacţioneze mai bine şi mai eficient cu clienţii, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Un alt program, Penny Buddy, are la bază ideea că orice activitate este mai uşoară alături de un partener, iar rezultatul echipei este întotdeauna mai valoros decât suma rezultatelor individuale. Prin acest program intern de dezvoltare profesională, un membru din centrală şi unul din magazin devin colegi şi trec împreună printr-o serie de activităţi de învăţare şi training, explică reprezentanţii retaileruilui.

    Alături de aceste proiecte, compania desfăşoară şi programe de leadership la toate nivelurile de management ale companiei şi wellbeing pentru angajaţi, pentru a-şi menţine angajaţii activi şi motivaţi. În ceea ce priveşte pachetele salariale ale angajaţilor Rewe România, reprezentanţii companiei spun că acestea sunt formate, pe lângă salariu şi un bonus de performanţă, a căror valoare nu o divulgă, din bonus de loialitate pentru recomandarea unui viitor coleg, asigurare medicală privată, tichete de masă şi tichete cadou cu ocazia sărbătorilor de Paşte şi Crăciun, produse pentru nou-născuţi şi pachete de şcoală pentru copiii angajaţilor. Alături de acestea se adaugă beneficii precum zile suplimentare pentru concediul de odihnă sau participarea la evenimente speciale – cum ar fi, de pildă, un campionat intern de fotbal.

    Anul trecut, retailerul a avut o cifră de afaceri mai mare cu 5% faţă de 2016, până la aproximativ 3 miliarde de lei, în contextul în care în 2016 a închis magazinele XXL Mega Discount. Divizia Penny a înregistrat o creştere de 17% anul trecut, parte din aceasta adusă de deschiderile celor 26 de magazine.

    Profitul companiei a scăzut de la 23,7 milioane de lei, la 19,7 milioane de lei, scădere care, potrivit lui Daniel Gross vine mai ales din închiderea diviziei XXL. În prezent, magazinele XXL sunt într-un process de remodelare care vizează transformarea lor în centre comerciale care au, pe 40% din suprafaţă, un magazin Penny Market, restul suprafeţei fiind închiriată de alte entităţi. La finalul anului trecut, reţeaua avea 221 de magazine Penny Market, cu 13% mai multe faţă de 2016; 80% din magazinele Penny au fost dezvoltate de companie de la zero.

    Din 2005 şi până în prezent, compania a investit 2,1 miliarde de euro, iar pentru atingerea obiectivului de 400 de magazine, compania şi-a bugetat investiţii de încă 565 de milioane de euro. 

    În rândul celor mai recente proiecte ale companiei se află lărgirea depozitelor de la Turda şi Ştefăneşti, 51 de remodelări într-un nou format (future store) şi 26 de deschideri de magazine. „Pe termen scurt, în 2018, ne propunem o remodelare a magazinelor Penny (în formatul future store), ne propunem să deschidem alte 20-25 de magazine şi sperăm într-o creştere a cifrei de afaceri cu două cifre, undeva la 12-13% ca şi perspectivă imediată”, descrie Daniel Gross obiectivele pentru anul în curs. Şi-au propus să deschidă în continuare noi magazine şi se află într-un proces continuu de achiziţii de terenuri pentru deschiderile din anii următori. „Lucrăm mult în avans şi, pentru a ajunge în 2025 la obiectivul de 400 de magazine, trebuie să investim mult acum. Din cei 565 de milioane de euro, cea mai mare parte a investiţiilor vor fi făcute până în 2023.”
    Pe termen mediu şi lung există în plan deschiderea celui de-al patrulea centru logistic al Rewe, continuarea ritmului de expansiune cu 20-25 de noi spaţii pe an şi, în paralel, remodelarea celorlalte magazine.

    În ceea ce priveşte regiunile în care vor deschide noile unităţi Penny Market, Daniel Gross spune că se referă la cele care au un bazin de potenţiali clienţi format din 15.000 de locuitori: „Poate să fie vorba la fel de bine despre un cartier din Bucureşti, precum şi despre un oraş mic de 10.000 de locuitori care să aibă nişte localităţi preurbane. Vrem să acoperim nu doar ruralul, ci şi urbanul pe toate categoriile, de la urbanul mare – Bucureşti – până la urbanul mic; în mod excepţional sunt alese şi comune, dar în general care au format de oraş – Floreşti sau Cluj, de exemplu”, explică Gross. Managing directorul companiei consideră că este încă loc în retailul alimentar din Capitală, în special în zona de discount, pe care activează Rewe. „Este un format care se adresează oamenilor care sunt foarte atenţi la ce cumpără; discountul există peste tot şi are loc în toate pieţele, indiferent de cât de matură este piaţa sau nu. Cert este că în Bucureşti e loc pentru discount, la fel cum este peste tot în ţară acolo unde nu am ajuns.”

    Planurile acestea nu vor fi deraiate în contextul unui scenariu economic mai pesimist din România. „Noi luăm în calcul o anumită constanţă, un anumit tren şi atunci crizele şi boomurile sunt acoperite; crizele fac parte din simulare, noi avem o simulare pe termen lung, iar crizele fac parte din scenariu. Pe termen lung se anulează”, răspunde Gross, întrebat de potenţialul unei noi crize economice pe piaţa locală. 

  • Arme în lupta cu lipsa de personal

    CONTEXT:
    Piaţa forţei de muncă din România se confruntă cu o lipsă acută de angajaţi. Rewe şi-a propus un ritm alert de deschideri de magazine Penny Market, de circa 20-25 anual până în 2025; necesarul de noi angajaţi ajunge la 300 în fiecare an.

    DECIZIE:
    Retailerul a hotărât să pună în aplicare un program de pregătire duală – Şcoala de Carte şi Meserii – precum şi programe de motivare şi retenţie a angajaţilor din magazinele Penny – Employee in the Spotlight, Penny Buddy, un program de leadership pentru manageri.

    CONSECINŢE:
    Un grad de retenţie mai mare a angajaţilor, precum şi pregătirea din timp a celor care vor umple cele peste 200 de magazine Penny Market deschise până în 2025.

    „Principalii piloni de creştere ai companiei sunt angajaţii, cărora încercăm permanent, pe lângă asigurarea unei remuneraţii corecte, să le punem la dispoziţie şi alte alte facilităţi, bonusuri de performanţă, de realizare, asigurare medicală privată care acoperă toate tipurile de afecţiuni etc. Investim totodată foarte mult în formarea lor profesională, atât în ce priveşte competenţa tehnică, dar şi în partea de soft skills”, descrie Daniel Gross, managing director al Rewe România, strategia companiei de motivare şi dezvoltare a resursei umane din cadrul companiei prezente pe piaţa locală prin magazinele Penny Market.
    În cadrul celor peste 220 de magazine Penny Market lucrează în prezent aproximativ 4.300 de angajaţi, iar numărul lor este în continuă creştere, în contexul în care compania şi-a propus să mărească ritmul deschiderilor pentru a atinge un obiectiv de peste 400 de magazine până în 2025.

    Numărul mediu de angajaţi dintr-o unitate Penny Market este de 15 persoane; conform planului de dezvoltare, retailerul german şi-a propus să deschidă 20-25 de unităţi în 2018 şi să angajeze aproximativ 300 de persoane anual. „Până în 2025, când ne propunem să atingem o reţea de 400 de magazine, ar trebui să creştem numărul noilor colegi cu aproximativ 2.100 de noi membri”, spun reprezentanţii Penny.

    În acest context, programele de atragere de noi angajaţi, precum şi cele de retenţie şi motivare a celor actuali sunt esenţiale în dezvoltarea companiei; cum strategia deschiderilor de noi unităţi este una pe termen lung, la fel este şi cea legată de recrutare. Astfel, Rewe începe recrutările încă din perioada studiilor liceale, numărându-se printre pionerii unui program axat pe formarea duală, realizat în parteneriat cu Camera de Comerţ Româno-Germană. În 2015, compania a demarat un program educaţional prin care tinerii primeau la finalul studiilor certificate de calificare pentru meseria de comerciant vânzător mărfuri alimentare şi nealimentare, recunoscute atât în România, cât şi în Germania. Acesta a fost primul proiect educaţional dezvoltat de Penny Market împreună cu Camera de Comerţ Româno-Germană, continuat cu Şcoala de Carte şi Meserii, începând cu 2016. „Am început cu un proiect pilot, iar acum avem acoperite cinci oraşe unde sunt şcoli pentru formare duală astfel încât să ne putem pregăti viitorii angajaţi şi mai aproape de specificul businessului nostru, şi de nevoile lor de dezvoltare”, descrie Gross programul.

    Prin proiectul Şcoala de Carte şi Meserii, angajaţi ai reţelei de comerţ devin mentori ai elevilor absolvenţi de clasa a VIII-a în cinci oraşe din România. Programul se desfăşoară pe o perioadă de trei ani; iar prin intermediul acestuia Rewe a decis să ofere unui număr de 34 de elevi din ciclul liceal posibilitatea de a alege, începând cu anul şcolar 2017-2018, o educaţie specializată în domeniul comerciant-vânzător şi să obţină la finalul studiilor calificarea de comerciant-vânzător. În programul Şcoala de Carte şi Meserii sunt implicaţi şi retailerii Lidl şi Hornbach.

    „În cadrul proiectului, elevii pot opta începând cu anul şcolar 2017-2018 pentru şcolarizare specializată în domeniul comerciant-vânzător. Pe toată perioada şcolarizării elevii beneficiază de o bursă de 400 de lei (200 de lei din partea statului, 200 de lei din partea companiei)“, descria anterior Daniel Gross programul. De asemenea, Penny Market asigură transportul şi masa de prânz pe toată perioada stagiului de practică, care este premiat, în cazul celor mai buni dintre ei, cu un loc de muncă în cadrul magazinelor.

    Elevii provin din cinci oraşe din România, mai exact de la Colegiul Tehnic Mircea cel Bătrân – Bucureşti, Liceul Economic Barbu A. Ştirbey – Buftea, Colegiul Economic George Bariţiu – Sibiu, Colegiul Naţional Economic Andrei Bârseanu – Braşov şi Colegiul Tehnic Emanuil Ungureanu – Timişoara. La finalul fiecărui semestru, evaluarea se face pe baza unor examene şi probe practice care se vor desfăşura în cele 16 magazine Penny Market implicate în program. La finalul celor trei ani de practică, elevilor li se va oferi posibilitatea de a deveni angajaţi cu drepturi depline în cadrul companiei. Anterior, programul Şcoala de Carte şi Meserii (care purta denumirea de Formare duală în retail) a avut la prima ediţie unsprezece tineri calificaţi pentru a activa în domeniul retailului şi doi dintre ei au folosit diploma internaţională de comerciant în Germania.

    În septembrie 2017, compania a debutat cu cea de-a doua ediţie a programului, iar în prezent se află în plin proces de recrutare a celei de-a doua generaţie de ucenici. „Acesta este un proiect de lungă durată, de aceea este prematur să ne pronunţăm cu privire la rezultatele ce vor urma, însă ne dorim să prelungim şi să extindem colaborarea cu Camera de Comerţ Româno-Germană”, descriu reprezentanţii companiei perspectivele lor asupra rezultatelor pe termen lung ale programului.
    În ceea ce priveşte retenţia actualilor angajaţi, compania desfăşoară mai multe programe de dezvoltare şi motivare a acestora. Spre exemplu, programul Employee in the spotlight, care  a avut ca obiectiv principal îmbunătăţirea proceselor din magazine şi construirea unor programe de dezvoltare pentru angajaţii din departamentul de vânzări. Programul a fost lansat în iulie 2016 atât pentru echipa din România, cât şi pentru cele din Austria, Italia, Ungaria şi Cehia. Doar în anul 2017, prin intermediul acestuia au avut loc 90.000 de ore de training prin intermediul cărora angajaţii Rewe au învăţat cum să interacţioneze mai bine şi mai eficient cu clienţii, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Un alt program, Penny Buddy, are la bază ideea că orice activitate este mai uşoară alături de un partener, iar rezultatul echipei este întotdeauna mai valoros decât suma rezultatelor individuale. Prin acest program intern de dezvoltare profesională, un membru din centrală şi unul din magazin devin colegi şi trec împreună printr-o serie de activităţi de învăţare şi training, explică reprezentanţii retaileruilui.

    Alături de aceste proiecte, compania desfăşoară şi programe de leadership la toate nivelurile de management ale companiei şi wellbeing pentru angajaţi, pentru a-şi menţine angajaţii activi şi motivaţi. În ceea ce priveşte pachetele salariale ale angajaţilor Rewe România, reprezentanţii companiei spun că acestea sunt formate, pe lângă salariu şi un bonus de performanţă, a căror valoare nu o divulgă, din bonus de loialitate pentru recomandarea unui viitor coleg, asigurare medicală privată, tichete de masă şi tichete cadou cu ocazia sărbătorilor de Paşte şi Crăciun, produse pentru nou-născuţi şi pachete de şcoală pentru copiii angajaţilor. Alături de acestea se adaugă beneficii precum zile suplimentare pentru concediul de odihnă sau participarea la evenimente speciale – cum ar fi, de pildă, un campionat intern de fotbal.

    Anul trecut, retailerul a avut o cifră de afaceri mai mare cu 5% faţă de 2016, până la aproximativ 3 miliarde de lei, în contextul în care în 2016 a închis magazinele XXL Mega Discount. Divizia Penny a înregistrat o creştere de 17% anul trecut, parte din aceasta adusă de deschiderile celor 26 de magazine.

    Profitul companiei a scăzut de la 23,7 milioane de lei, la 19,7 milioane de lei, scădere care, potrivit lui Daniel Gross vine mai ales din închiderea diviziei XXL. În prezent, magazinele XXL sunt într-un process de remodelare care vizează transformarea lor în centre comerciale care au, pe 40% din suprafaţă, un magazin Penny Market, restul suprafeţei fiind închiriată de alte entităţi. La finalul anului trecut, reţeaua avea 221 de magazine Penny Market, cu 13% mai multe faţă de 2016; 80% din magazinele Penny au fost dezvoltate de companie de la zero.

    Din 2005 şi până în prezent, compania a investit 2,1 miliarde de euro, iar pentru atingerea obiectivului de 400 de magazine, compania şi-a bugetat investiţii de încă 565 de milioane de euro. 

    În rândul celor mai recente proiecte ale companiei se află lărgirea depozitelor de la Turda şi Ştefăneşti, 51 de remodelări într-un nou format (future store) şi 26 de deschideri de magazine. „Pe termen scurt, în 2018, ne propunem o remodelare a magazinelor Penny (în formatul future store), ne propunem să deschidem alte 20-25 de magazine şi sperăm într-o creştere a cifrei de afaceri cu două cifre, undeva la 12-13% ca şi perspectivă imediată”, descrie Daniel Gross obiectivele pentru anul în curs. Şi-au propus să deschidă în continuare noi magazine şi se află într-un proces continuu de achiziţii de terenuri pentru deschiderile din anii următori. „Lucrăm mult în avans şi, pentru a ajunge în 2025 la obiectivul de 400 de magazine, trebuie să investim mult acum. Din cei 565 de milioane de euro, cea mai mare parte a investiţiilor vor fi făcute până în 2023.”
    Pe termen mediu şi lung există în plan deschiderea celui de-al patrulea centru logistic al Rewe, continuarea ritmului de expansiune cu 20-25 de noi spaţii pe an şi, în paralel, remodelarea celorlalte magazine.

    În ceea ce priveşte regiunile în care vor deschide noile unităţi Penny Market, Daniel Gross spune că se referă la cele care au un bazin de potenţiali clienţi format din 15.000 de locuitori: „Poate să fie vorba la fel de bine despre un cartier din Bucureşti, precum şi despre un oraş mic de 10.000 de locuitori care să aibă nişte localităţi preurbane. Vrem să acoperim nu doar ruralul, ci şi urbanul pe toate categoriile, de la urbanul mare – Bucureşti – până la urbanul mic; în mod excepţional sunt alese şi comune, dar în general care au format de oraş – Floreşti sau Cluj, de exemplu”, explică Gross. Managing directorul companiei consideră că este încă loc în retailul alimentar din Capitală, în special în zona de discount, pe care activează Rewe. „Este un format care se adresează oamenilor care sunt foarte atenţi la ce cumpără; discountul există peste tot şi are loc în toate pieţele, indiferent de cât de matură este piaţa sau nu. Cert este că în Bucureşti e loc pentru discount, la fel cum este peste tot în ţară acolo unde nu am ajuns.”

    Planurile acestea nu vor fi deraiate în contextul unui scenariu economic mai pesimist din România. „Noi luăm în calcul o anumită constanţă, un anumit tren şi atunci crizele şi boomurile sunt acoperite; crizele fac parte din simulare, noi avem o simulare pe termen lung, iar crizele fac parte din scenariu. Pe termen lung se anulează”, răspunde Gross, întrebat de potenţialul unei noi crize economice pe piaţa locală.