Cancelarul german Angela Merkel, însoţită de preşedintele francez François Hollande, s-a întâlnit ieri la Varşovia cu premierii Poloniei, Ungariei, Cehiei şi Slovaciei – Grupul de la Vişegrad – pentru a discuta despre o integrare mai strânsă a Uniunii Europene. România şi Bulgaria nu au fost invitate. Aceasta a fost prima dată când liderii Germaniei şi Franţei, cuplul dominant în deciziile Europei, au participat la discuţiile Grupului de la Vişegrad. Reuniunea ar putea reprezenta un semn că Merkel îşi întoarce atenţia spre Est cu planurile de a îmbunătăţi competitivitatea Europei în condiţiile în care Marea Britanie ameninţă tot mai dur cu ieşirea din UE, scrie Bloomberg. Trebuie remarcat însă că Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia sunt principalele pieţe de export din Europa de Est ale Germaniei, iar întâlnirea vine într-un moment în care Berlinul se opune cu hotărâre intrării României în zona de circulaţie liberă Schengen. Statele Grupului de la Vişegrad fac parte din spaţiul Schengen. „Aliaţii Germaniei în criza din zona euro nu sunt prea numeroşi“, a remarcat Kai-Olaf Lang, analist la Institutul German pentru Afaceri Internaţionale şi de Siguranţă.
Tag: Merkel
-
Merkel şi Hollande: Nu vă faceţi speranţe pentru un buget al UE în această săptămână
După o primă etapă de negocieri în noiembrie, încheiată cu eşec deoarece o parte din participanţi, precum Germania, au cerut fonduri mai mici, liderii europeni vor dezbate din nou bugetul pe termen lung al UE joi şi vineri. “Vom face tot posibilul să încheiem negocierile la următorul summit, dar condiţiile pentru un acord nu sunt încă îndeplinite”, a declarat Hollande după o întrevedere la Paris cu premierul italian Mario Monti. La negocieri, Franţa va insista cu siguranţă pe protejarea fondurilor destinate agriculturii, Parisul fiind cel mai mare beneficiar al acestora. Premierul italian, sosit în capitala Franţei după o vizită la Berlin, şi-a reluat rugămintea pentru încheierea unei înţelegeri “mai echitabile”, deoarece Italia nu beneficiază din contribuţia la buget la fel de mult precum Marea Britanie şi Germania, doi dintre cei mai mari contribuabili.
-
Davos: Previziunile lui „Dr. Doom“ pentru zona euro au fost dejucate de Merkel, Draghi şi Grecia
În frunte cu Nouriel Roubini, supranumit Dr. Doom pentru previziunile preponderent negative, economiştii şi investitorii care proclamau în urmă cu un an ieşirea iminentă a Greciei din zona euro au fost reduşi la tăcere de ambiţia liderilor europeni, dar şi de rezistenţa poporului elen în faţa crizei. Printre profeţii care s-au înşelat sunt preşedintele Goldman Sachs, Paul Krugman şi Joseph Stiglitz, laureaţi ai Premiului Nobel pentru economie şi preşedintele Pimco Mohamed El-Erian. Politicienii europeni au acţionat cu determinare anul trecut pentru a asigura supravieţuirea proiectului european, iar grecii au dat dovadă de mai multă răbdare sub povara austerităţii decât se aşteptau mulţi observatori. “Aceşti factori au fost subestimaţi. Ieşirea Greciei din zona euro este mult mai puţin probabilă în acest an, însă nu cu probabilitate zero”, a declarat pentru Bloomberg economistul Nouriel Roubini, laureat al Premiului Nobel, care anticipa cu 12 luni în urmă, la Davos, în timpul reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial, că plecarea statului elen din uniunea monetară ar fi iminentă.
-
Merkel: Locurile de muncă şi creşterea economică vor fi prioritare în anul electoral
“Pentru noi este clar ce înseamnă competenţa economică şi bunăstarea. Locurile de muncă bine plătite vor fi prioritare”, a declarat Merkel la o întâlnire cu creştin-democraţii în oraşul port Wilhelmshaven de la Marea Nordului, relatează Bloomberg.
Discursul este primul dintr-o serie de şapte pe care Merkel le va susţine în landul Saxonia Inferioară, unde vor avea loc alegeri pe 20 ianuarie.
Singurele referiri ale creştin-democraţilor la criza europeană a datoriilor sunt cele privind stabilirea unui buget corect şi neparticiparea la eventuale emisiuni de obligaţiuni comune la nivelul zonei euro.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Merkel vs. Hollande: prudenţă contra expansiune, austeritate contra promisiune. Pe ce drum va merge Europa pentru a ieşi din criză şi recesiune?
Cine se înşală? În marile lupte de obicei dreptatea este de partea învingătorului, dar în această bătălie şi Franţa şi Germania, cele mai mari economii europene, resimt loviturile crizei. Pentru moment marele pierzător este întreaga Europă, a cărei principală sursă de creştere economică este zona euro. “Povara politică a procesului de transformare se va simţi şi anul viitor, şi poate şi mai departe în viitor. S-au făcut multe, dar avem în continuare vremuri dificile în faţă peste care nu putem trece cu un singur pas. Aşa că nu putem renunţa la entuziasmul de a reforma”, a declarat Merkel după summitul european de la sfârşitul săptămânii trecute.
-
Uniunea bancară europeană se naşte greu şi cu dureri
Cel mai important motiv de neînţelegere este că Germania şi Austria nu vor ca BCE să preia răspunderea supravegherii tuturor celor cca 6.000 de bănci europene, ci numai a celor de importanţă sistemică, în timp ce Franţa vrea ca aria de supraveghere a BCE să includă toate băncile europene.
Un alt punct care a iscat dezacorduri este propunerea Cehiei (pe care o susţine şi România) ca autorităţile naţionale să aibă dreptul de a refuza transformarea filialelor bancare în sucursale ale băncilor străine, temându-se de un exod de capital din sectorul bancar local spre grupurile-mamă din zona euro. De asemenea, ţări non-euro ca Ungaria şi Polonia au cerut să le fie asigurate drepturi egale cu ţările membre dacă vor decide să intre în uniunea bancară, astfel încât să nu fie dezavantajate de controlul BCE asupra băncilor care operează pe teritoriul lor.
Dincolo de aceste probleme, Germania ar vrea să folosească uniunea bancară pentru a împlini un vis mai vechi al cancelarului Angela Merkel, acela de a impune reglementări mai stricte băncilor, fondurilor speculative şi pieţelor financiare. La congresul din această săptămână al Uniunii Creştin-Democrate, Angela Merkel a adresat partidului un mesaj puternic justiţiar, criticând lipsa de progres în reglementarea sectorului bancar şi a pieţelor financiare, ca şi baterea pasului pe loc în combaterea crizei datoriilor din zona euro, pe care a comparat-o cu o “mare cuprinsă de furtună”, adăugând însă că “pânzele corabiei şi cârma sunt în mâinile noastre”.
“Sunt realmente îngrijorată în privinţa planului meu de a dezvolta o abordare comună faţă de sectorul financiar, în special în privinţa reglementării activităţii băncilor, a fondurilor speculative şi a pieţelor financiare”, a spus Merkel. În 2007, pe vremea administraţiei Bush, când Germania preluase preşedinţia G8, cancelarul german propusese un parteneriat economic între UE si SUA, cu obiectivul final de creare a unei singure pieţe transatlantice pentru investitori, cu standarde comune cel puţin în domeniul pieţelor financiare sau al proprietăţii intelectuale.
Cancelarul Angela Merkel a fost realeasă preşedinte al Uniunii Creştin-Democrate, cu o majoritate de 97,3% din voturi (faţă de 90,4% la congresul precedent), o victorie importantă în perspectiva alegerilor parlamentare de la anul. Merkel conduce de 12 ani CDU, parte a coaliţiei tripartite de centru-dreapta aflate la guvernare.
-
Obama, Merkel şi Putin sunt cei mai puternici politicieni din lume
În vârstă de 51 de ani, Obama, preşedintele celei mai mari economii a lumii, ocupă primul loc şi este secondat de Merkel, conducătorul în vârstă de 58 de ani al celei mai mari economii europene şi “coloana vertebrală a Uniunii Europene, care poartă viitorul euro pe umerii săi”, potrivit editorilor Forbes. Pe ultimul loc al podiumului stă Vladimir Putin. El este urmat în clasament de cofondatorul Microsoft Bill Gates, de Papa Benedict al XVI-lea şi de preşedintele Băncii Centrale Americane (FED) Ben Bernanke.
-
Ponta: Băsescu să-şi folosească şarmul cu doamna Merkel pentru următorul summit. Eu mă ocup de restul
“Cele 48 de miliarde propuse iniţial de Comisia Europeană, ca să fim realişti, probabil că nu se vor putea păstra, important e cât se taie din cei 48. E mare diferenţă dacă se taie un miliard sau dacă se taie zece”, a spus Ponta. De asemenea, Ponta a precizat că, dincolo de cifra totală alocată României, este “foarte important” să fie scoase prevederile “puse numai pentru România sau care dezavantajau România”. “Începând cu faimosul paragraf 45, cel legat de absorbţia în 2011 – pentru că paragraful se referea la gradul de absorţie din 2011, ceea ce însemna să fim pedepsiţi în 2014-2020 pentru lipsa de capacitate de până în 2011. Fac această precizare pentru pedeliştii care ne tot ceartă pe la televizor, legătura se făcea cu gradul lor de absorbţie”, a explicat premierul.
-
Ziua mâniei în Europa (FOTO)
“Indignaţii” care la jumătatea lui noiembrie 2011 promiteau revoluţie au reuşit acum să-şi ţină promisiunea: transporturile şi serviciile publice au fost perturbate sau întrerupte, ciocnirile şi luptele de stradă cu forţele de ordine s-au repetat de la Paris şi Lille până la Milano şi Roma, circa 40 de răniri şi 80 de arestări au avut loc numai la Madrid, iar în Grecia, protestatarii au aruncat cu apă şi cafea pe consulul Germaniei din Salonic, strigând “Daţi afară nazistul!”.
Germania şi figura cancelarului Angela Merkel au fost mai peste tot principalele ţinte ale protestului, dincolo de minciunile politicienilor locali, cu toţii ajunşi la putere în ultimii ani cu platforme anti-austeritate sau de austeritate moderată. A apărut chiar şi un banc, citat de AFP ca ilustrare a sentimentelor anti-germane din Europa: Angela Merkel soseşte pe aeroportul din Atena, iar omul de la controlul paşapoartelor întreabă: “Naţionalitate?” “Germană”, răspunde Merkel. “Ocupaţie?” “Nu, am venit doar pentru câteva zile”.
Cu ultimele date oficiale care confirmă recăderea zonei euro în recesiune, cu un şomaj record (11,6% în zona euro şi 25% în Spania şi Grecia), era doar o chestiune de timp pentru ca actuala cursă a austerităţii, cerută de Germania, Olanda sau Finlanda şi practicată exclusiv ca să îmblânzească pieţele financiare, să producă astfel de răzmeriţe. Desigur, ele nu vor rezolva nimic, cu excepţia renaşterii speranţelor nutrite de eurosceptici că UE mai are un pic şi se destramă.
Datele preliminare ale Eurostat confirmă că zona euro a intrat în T3 în a doua recesiune după 2009, cu o scădere a PIB de 0,1% faţă de trimestrul precedent, după o scădere cu 0,2% în T2 şi după stagnarea din T1. Germania şi Franţa au reuşit doar o creştere simbolică de 0,2%, economia Italiei a scăzut cu 0,2%, cea a Spaniei cu 0,3%, cea a Portugaliei cu 0,8%, iar Grecia a ajuns la -7,2%. Mai nou, evoluţia negativă nu mai e limitată la ţările cu probleme de la periferia zonei, ţinând cont că PIB s-a redus cu 1,1% în Olanda, iar Austria a raportat o creştere de numai 0,1%.
Estimările curente ale analiştilor de la Crédit Agricole pentru zona euro:
