Tag: medalii

  • Elevii români au obţinut patru medalii la Olimpiada Internaţională de Informatică

     Medalia de aur la olimpiadă a fost câştigată de bistriţeanul Rareş Darius Buhai, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional “Liviu Rebreanu”, care este multiplu medaliat internaţional, fiind câştigătorul medaliilor de aur şi la precedentele două ediţii.

    Medaliile de argint au fost obţinute de Andrei Heidelbacher, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional “C. D. Loga” din Timişoara (laureat cu argint şi anul trecut) şi de Alexandru Velea, elev în clasa a XI-a la Liceul de Informatică “Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Andreea Răducan, la BM Storytellers: Trebuie să confirmi mereu că eşti cel mai bun

    Iată discursul Andreei Răducan, fostă gimnastă de performanţă, la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    Mă numesc Andreea Răducan, sunt fostă campioană mondială şi olimpică la gimnastică artistică – sărituri, bârnă, paralele, sol. Am început sportul de performanţă la vârsta de patru ani, o vârstă la care nu te poţi gândi să alegi un sport care îţi aduce foarte mulţi bani, ci unul care îţi aduce foarte multă glorie. Nu am niciun regret în acest sens. De la patru până la 20 de ani m-am dedicat trup şi suflet sportului de performanţă. M-au antrenat Mariana Bitang şi Octavian Belu şi odată ce am ajuns pe mâna lor mi-am dat seama că sunt pe drumul cel bun, chiar dacă nimeni nu îţi garantează că vei deveni campion. A trebuit să o iau pas cu pas, să mă dedic unui regim care nu este la îndemâna tuturor: stăteam în cantonament 360 de zile pe an, doar 6 zile pe an aveam voie să merg acasă să îmi văd familia, aveam şi un regim alimentar foarte strict, totul era măsurat, cântărit, totul era foarte bine pus la punct, în cele mai mici detalii, pentru ca noi să fim concentrate doar pe antrenamente, pe competiţii şi mai ales pe medalii. Am fost foarte pasionată de ceea ce am făcut, altfel nu îmi imaginez cum aş fi putut rezista.

    Povestea mea seamănă cu cea a altor sportivi: sportul de performanţă cere foarte multe sacrificii; gimnastica diferă puţin pentru că începem de când suntem foarte mici, la câţiva ani de viaţă, şi obţinem succesul la vârste când nu ştim să îl manageriem, ceea ce este un lucru foarte important. Se întâmplă ca o gimnastă să ia un premiu la o vârstă foarte mică, să se simtă foarte importantă şi talentată şi să creadă că se poate retrage liniştită după un succes mondial. Am învăţat însă lucruri foarte importante de la antrenorii mei, printre care şi faptul că trebuie să confirmi. Faptul că am câştigat un titlu mondial, lucru care se întâmpla în 1999 la Campionatele Mondiale de la Tianjin din China (atât cu echipa, cât şi aurul la sol), a reprezentat un debut foarte bun. Presiunea pe care un copil o are la o asemenea competiţie este fantastică, este enormă, mai ales că pe spatele meu nu a scris niciodată Andreea Răducan, ci România.

    La Tianjin a început pentru mine gimnatisca de înaltă performanţă. După cum ştiţi, pentru fiecare sportiv visul este de a ajunge la olimpiadă. S-a întâmplat la Jocurile Olimpice de la Sydney, unde am obţinut medalia de aur pe echipe, medalia de aur la individual compus şi un argint la sărituri. Poate dacă am fi fost lăsaţi să ne facem treaba cum trebuie ne-am fi întors cu mai multe medalii de acolo. A fost cea mai frumoasă participare a gimnasticii româneşti la Jocurile Olimpice, am fost pe locul 11 pe naţiuni, iar pentru o ţară mică este foarte important. Rămâne în continuare cea mai bună performanţă a României la Jocurile Olimpice. Evenimentul de la Sydney s-a terminat destul de trist pentru mine – o comisie a decis să îmi fie retrasă medalia de la individual compus din cauza unui medicament pentru răceală şi gripă, Nurofen. Oamenii s-au revoltat, atât cei din ţară, cât şi cei din afară, iar suportul acestora m-a ajutat să mă întorc în sala de antrenament.  În 2001, la Campionatele Mondiale din Belgia, am reuşit să obţin două medalii de aur şi una de bronz şi acesta a fost cel mai bun mod de a mulţumi celor care m-au susţinut.

    Cred că orice aş fi făcut în viaţă aş fi pus aceeaşi pasiune, însă mi-e greu să cred că aş fi putut să trăiesc aceleaşi sentimente frumoase pe care le-am trăit ca sportiv de performanţă: momentele din cantonament, momentele din competiţii, modul cum am putut să mă construiesc şi să fac faţă emoţiilor, să înţeleg şi să îmi asum responsabilităţi importante, să învăţ să lucrez în echipă şi, la fel de important, să obţin determinarea de a fi mereu cel mai bun. 
    Un alt moment foarte important s-a întâmplat după cariera de performanţă. Pentru un om care a avut mereu o viaţă normală poate părea ciudată ideea de acomodare la o viaţă obişnuită; însă, după o viaţă întreagă în cantonament, cu un program foarte clar structurat, unde toată lumea avea grijă să ne protejeze ca într-un glob de sticlă, când am ieşit de acolo şi a trebuit să fac faţă vieţii normale mi-am dat seama că nu ştiam cât costă o pâine şi aveam foarte mult timp liber la dispoziţie, cu care nu ştiam ce să fac.

    Eram studentă la Timişoara, mergeam zi de zi la cursuri şi trebuia să mai fac ceva. Îmi era clar că nu vreau să antrenez. Petrecusem deja 16 ani în sala de gimnastică şi îmi ajunsese; am decis că trebuie să fac şi altceva în viaţa asta. Dar ce puteam să fac astfel încât să fiu la fel de bună sau măcar la jumătatea performanţelor din sport? Dăruită fiind cu un talent de a comunica, am primit oferte de la televiziuni, pe proiecte sportive, aşa că sunt din nou într-o postură din care pot promova sportul de înaltă performanţă, dar şi sportul de masă.

    Am împăcat ambele domenii. Vă spun sincer că nu mi s-a întâmplat până acum să mă trezesc într-o dimineaţă şi să spun: „Vai, iar trebuie să mă duc la birou„. Am încercat mereu să lucrez în proiecte în care să mă regăsesc, alături de oameni care îşi doresc şi ei să fie campioni, să promovăm succesul şi performanţa şi vreau să cred că am reuşit toate aceste lucruri în toţi aceşti ani.  Am vorbit despre mine pentru a şti de unde să mă luaţi.

  • PwC a estimat câte medalii vor obţine ţările participante la Soci

    Cea mai importantă condiţie este ca statul în discuţie să fie organizator al evenimentului. Urmează, în ordine, volumul anual de precipitaţii sub formă de zăpadă, numărul de staţiuni de ski per locuitor, venitul mediu, numărul de locuitori, forma arătată în cadrul ultimelor Jocuri olimpice şi tradiţia în cadrul sporturilor de iarnă, relatează Telegraph.co.uk.

    Modelul arată că datele economice sunt determinante, avînd ca principală variabilă produsul intern brut.

    Dintre statele analizate, în topul estimativ pentru cele mai multe medalii se situează Statele Unite (35), Germania (26), Rusia (25), Canada (23) şi Austria (22). Rusia ar înregistra o creştere semnificativă faţă de numărul obţinut la ultimele Jocuri Olimpice, în vreme ce majoritatea statelor prezente în top ar urma să înregistreze performanţe inferioare celor de acum patru ani, din Vancouver.

  • Elevii români au câştigat două medalii de aur, una de argint şi una de bronz la Olimpiada Internaţională de Informatică

    Multiplu medaliat internaţional, Rareş Darius Buhai, elev în clasa a X-a la Colegiul Naţional “Liviu Rebreanu” Bistriţa, şi-a adăugat în palmares o nouă medalie de aur, la fel ca la precedenta ediţie. Laureat cu argint anul trecut, Vlad Alexandru Gavrilă, elev în clasa a XII-a la Liceul Internaţional de Informatică din Capitală, şi-a îmbunătăţit performanţa, cucerind de această dată medalia de aur, arată Ministerul Educaţiei, într-un comunicat de presă.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Sportivii medaliaţi la Campionatele Europene de gimnastică, premiaţi cu 441.000 de lei de Ministerul Sportului

     Ministrul Nicolae Bănicioiu a anunţat în cadrul festivităţii că a dublat premiul pentru medalia de aur, astfel încât Larisa Iordache va încasa 28.000 de lei pentru locul 1 obţinut în concursul la bârnă. “Pentru performanţele obţinute, eu şi echipa ministerială am decis dublarea premiilor oferite pentru locul 1. Mă bucur că Nadia Comăneci ne-a făcut surpriza şi se află astăzi alături de noi. Este un model pentru toţi sportivii din România, este o adevărată «naşă spirituală» a sportului românesc”, a spus Bănicioiu.

    Conform legislaţiei în vigoare, sportivii sunt premiaţi cu 14.000 de lei pentru o medalie de aur, cu 8.400 de lei pentru argint şi 5.600 de lei pentru bronz.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Două medalii de aur şi una de argint pentru Domeniul Coroanei Segarcea

    Concursul Challenge International du Vin se desfăşoară în Franţa, la Bourg et Blaye, în regiunea Bordeaux şi este una dintre cele mai prestigioase competiţii de profil din lume. Challenge International du Vin este un concurs agreat de Comunitatea Europeană încă din 1986 şi se desfăşoară conform reglementărilor «Codului Internaţional de Practici Oenologice pentru Vie şi Vin». Prima ediţie a avut loc în 1976 şi de atunci s-a organizat anual. Juriul care degustă fiecare vin este unul mixt, format din viticultori, oenologi, distribuitori şi consumator i. La ediţia din acest an au fost degustate 4.360 vinuri, provenite din 28 ţări.

    Domeniul Coroanei Segarcea a obţinut în ultimii ani mai multe medalii la concursuri internaţionale de profil:  Sauvignon Blanc 2011 – Medalie de Aur la Selections Mondiales de Vins, Canada 2012; Sauvignon Blanc  2009 – Medalie de Aur la Concours Mondial de Bruxelles, Belgia 2010; Tămâioasă Românească 2011- Medalie de Aur la Vinalies Internationales, Franţa 2012; Tămâioasă Românească 2011- Medalie de Aur la Los Angeles International Wine & Spirits Competition, SUA 2012; Merlot 2007 – Medalie de Aur şi “Cel mai bun Merlot din Romania” la Mondial du Merlot, Elveţia 2010; Cabernet Sauvignon 2008 – Medalie de Aur la Selections Mondiales des Vins, Canada 2010; Fetească Neagră 2008 – Medalie de Medalie de Aur la China Wine Awards, Hong Kong 2012; Tămâioasă Roză 2010 – Medalie de Aur la Selections Mondiales des Vins, Canada 2011; Tămâioasă Roză  2011 – Medalie de Aur la Challenge International du Vin, Franţa 2012; Principesa Margareta Alb 2010 –  Nova de Diamant – Femmes et Vins du Monde, Monaco 2012

  • Cum era gimnastica feminină în anii 1928-1968 (VIDEO)

    Puţine însă dintre numele din clipul de mai jos le vor suna cunoscut celor care au descoperit farmecul competiţiilor de gimnastică după 1990. Între ele, Vera Čáslavská din Cehoslovacia (foto), o frumuseţe a anilor ’60; ea şi Larisa Latînina din URSS sunt singurele gimnaste din istorie care au câştigat medaliile olimpice de aur puse în joc la individual compus la două ediţii consecutive ale Jocurilor Olimpice.

    Vera Čáslavská a luat aurul la JO de la Tokyo (1964) şi Mexic (1968), iar Larisa Latînina a câştigat medaliile de aur la individual compus la JO de la Melbourne (1958) şi Roma (1960). În 1958, la Campionatele Mondiale de Gimnastică de la Moscova, Latînina a câştigat cinci dintre cele şase titluri puse în joc, deşi a concurat gravidă în cinci luni. Latînina a deţinut timp de 48 de ani recordul celor mai multe medalii olimpice câştigate vreodată de un sportiv (18), fiind detronată abia anul acesta de înotătorul american Michael Phelps (22 de medalii).

    Gimnastele prezente în clip:

    Agnes Keleti
    Eva Banati
    Laszlone Banhegyi
    Iren Karcsics
    Aliz Kertesz
    Erzsebet Koteles
    Olga Tass
    Edit Vasarhelyi
    Andrea Bodo
    Karolyne Gulyas
    Margit Korondi
    Maria Gorohovskaia
    Larissa Latînina
    Vera Čáslavská
    Polina Astahova
    Natalia Kucinskaia
    Larissa Petrik
    Olga Karaseva
    Zinaida Voronina
    Sofia Muratova
    Genrietta Konovalova
    Keiko Ikeda

  • Jocurile Olimpice s-au încheiat. România, pe locul 27 în clasamentul pe medalii

    SUA a câştigat cele mai multe medalii, 104, din care 46 de aur, 29 de argint şi 29 de bronz.

    Tabloul complet al medaliilor este următorul:

    1. SUA 46 (aur) 29 (argint) 29 (bronz) 104 (total)

    2. China 38 27 22 87

    3. Marea Britanie 29 17 19 65

    4. Rusia 24 25 33 82

    5. Coreea de Sud 13 8 7 28

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cronica unui dezastru dinainte anunţat: “Suntem o ţară de drogaţi” şi “vom ajunge bolnavi, pitici şi încuiaţi”

    O declaraţie acordată de premierul Mihai Răzvan Ungureanu, luni seara, la TVR, a stârnit furtuna în sportul românesc. Piscinele care urmau să mai spele din imaginea deplorabilă a infrastructurii de la noi vor rămâne doar scrijelite pe proiectele încuiate în sertarele ministerelor. Reprezentanţi ai disciplinelor nautice – înot, polo – prevăd deja cum un viitor, poate strălucitor, se va duce pe copcă.

    În România se înoată în ape tulburi. Săritorii se antrenează pe bureţi, poloiştii plonjează continuu spre Oradea, unicul oraş cu bazin ultramodern, iar o campioană precum Camelia Potec încearcă marea cu degetul în Franţa. Niciunul dintre ei nu se simte ca peştele în apă în ţară, dar şi-au forţat limitele şi răbdarea. Acum, politicul aruncă din nou sportul la coş, iar speranţele micilor înotători sau ale performerilor români au fost prinse în vârtejul declanşat de indiferenţa guvernanţilor. Ce s-a întâmplat mai exact? Premierul a dezvăluit că fondurile ministerelor rezervate diferitelor proiecte, precum construcţia de piscine, vor fi reorientate către alte programe. “Eu nu cred că suntem o ţară de înotători, am mai puţină apetenţă pentru piscine care sunt săpate în fiecare localitate din România”, a spus Ungureanu, anunţând că vor fi reduse cheltuielile la ministerele care administrează “porţiuni mari” din banul public. Cascada de reproşuri a pornit instantaneu.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Romania a castigat 27 de medalii si premii speciale la Salonul de Inovatii de la Moscova

    “Inventatorii romani au reconfirmat ca sunt capabili de
    rezultate spectaculoase. Mi se pare exceptional ca am reusit cu
    doar 20 de inventii sa castigam 27 de medalii si premii speciale.
    Romania demonstreaza inca o data, la un salon international de
    prestigiu, asa cum este cel de la Moscova, ca este o tara a
    premiantilor. Ne dorim ca rezultatele cercetarii sa ajunga mai
    repede in economie si pentru aceasta, corelat cu planul de inovare
    al Europei, lucram la planul de inovare al Romaniei, aceasta fiind
    in responsabilitatea ANCS”, arata prof. univ. dr. ing Adrian Curaj,
    presedintele ANCS, intr-un comunicat remis agentiei MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro