BusinessMagazin

Tag: MCV

  • Fenechiu, despre dosarul “Transformatorul”: Sper să se finalizeze acest proces, spre binele nostru şi al MCV-ului

     Relu Fenechiu a venit la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) pentru judecarea dosarului “Transformatorul”, în care este acuzat de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată şi continuată, fapte comise în perioada în care a fost acţionar sau administrator la firmele SC Fene Grup SA, SC La Rocca SRL Iaşi şi SC Tehnorom SRL Iaşi. La termenul de joi, instanţa va audia martorii care nu s-au prezentat la termenele anterioare şi va asculta pledoariile finale.

    La intrarea în sediul instanţei supreme, Relu Fenechiu a spus că aşteaptă de mult timp să se termine acest proces, care de opt ani îi afectează cariera.

    “De opt ani, cariera mea este afectată de acest proces. Aştept de mult timp să se termine acest proces, ca să pot să îmi continui cariera politică”, a spus Fenechiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O hârtoapă pe drumul spre Schengen

    Acest amendament, contestat de MJ şi CSM şi sortit să fie demolat la CCR dacă ar fi rămas în text, este ultimul vestigiu din planul USL de a demonta “sistemul băsist” din justiţie, un alt vestigiu pierdut pe parcurs fiind propunerea pesedistului Florin Iordache ca informaţiile obţinute de SRI în dosare de siguranţă naţională să nu poată fi folosite în dosare de corupţie.

    Cu acest vot ar urma să se încheie aprobarea pachetului de legi ale justiţiei asumate prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, care condiţionează progresul spre aderarea la spaţiul Schengen. Până acum, PSD şi PDL au fost contra amendamentului Chiuariu, în timp ce PNL a continuat să-l susţină alături de UDMR, PPDD şi minorităţi.

  • Cel mai nou model Dacia, în România

    Preţul pentru acesta variază între 7.790 de euro, cu TVA inclus, pentru versiunea cu minimum de dotări, Acces şi 12.300 de euro cu TVA pentru versiunea cea mai accesorizată, Lauréate.Prezentat în premieră la Salonul Auto de la Geneva, Noul Logan MCV este un break spaţios, cu un portbagaj cu o capacitate de 573 de litri.

    Noul Logan MCV dispune de echipamente precum sistemul multimedia MediaNav (prezent deja pe modelele Sandero, Logan, Dokker şi Lodgy), limitatorul şi regulatorul de viteză sau asistenţa la parcarea cu spatele.  „Noul Logan MCV nu este un simplu derivat break al modelului Logan. Este un vehicul care îmbină într-un mod reuşit designul atrăgător şi aspectul practic, un model care dispune de toate atuurile pentru a convinge atât clienţii români cât şi pe cei occidentali. Sunt sigur că Noul Logan MCV se va impune în scurt timp drept lider în segmentul său pe piaţa din România” a declarat Thomas Dubruel, Director Comercial Dacia.

     

     

  • Noul Logan MCV intră în vânzare începând de mâine. Cât costă maşina

     Constructorul auto a vândut, începând din anul 2006, aproximativ 340.000 de maşini din versiunea anterioară a Loganului MCV.

    “Începând de mâine, 29 mai 2013, noul Logan MCV va putea fi comandat în toată reţeaua comercială Dacia. Clienţii vor putea opta între trei versiuni de echipare – Acces, Ambiance şi Lauréate – şi patru tipuri de motorizări, dintre care două agregate pe benzină (de 75 CP si 90 CP) şi două propulsoare diesel (de 75 CP şi 90 CP). În plus, va fi disponibilă şi o versiune cu alimentare GPL”, se arată într-un comunicat al producătorului auto.

    Noul Logan MCV va avea în România un preţ de pornire de 7 790 de euro, cu TVA inclus (versiunea Acces, echipată cu motorul 1.2 16V de 75 CP). Versiunea cea mai accesorizată, Lauréate, cu motorul dCi de 90 CP, costă 12 300 de euro, cu TVA inclus.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elena Băsescu: Autorităţile române să elaboreze un cod de conduită pentru mass-media

     Ea a luat marţi cuvântul în dezbaterea referitoare la adoptarea rezoluţiei PE privind libertatea mass-media, bazată pe un raport elaborat de europarlamentarul PNL Renate Weber.

    Elena Băsescu a arătat că susţine raportul Weber deoarece consideră şi ea că “defăimarea nu ar trebui incriminată în Statele Membre” ale UE, dar şi că trebuie elaborate standarde profesionale şi coduri etice la nivel naţional pentru jurnalişti.

    “O mass-media independentă trebuie să fie imparţială şi obiectivă, să respecte viaţa privată a oamenilor şi să facă diferenţa între fapte şi opinii atunci când informează. Salut prevederile raportului conform cărora ar trebui elaborate standarde profesionale şi coduri etice la nivel naţional. Ultimul Raport MCV constată presiunile pe care o parte a mass-mediei le face asupra actului de justiţie în România. De aceea, aş dori să solicit autorităţilor din România să elaboreze un Cod de Conduită aşa cum recomandă ultimul Raport MCV”, a afirmat Elena Băsescu.

    Cittii mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţinte mişcătoare pe drumul spre Schengen şi zona euro

    Traian Băsescu a promis însă, în context, că nu ar accepta niciodată pentru România măsuri de genul celor luate în Cipru (afirmaţie fără sens, de altfel, întrucât sistemul bancar din România nu are nicio trăsătură comună cu cel din Cipru).

    În ce priveşte Guvernul, acesta măcar s-a limitat la lucruri pe care le ştie mai bine: premierul Ponta a pregătit pentru Comisia Europeană o scrisoare unde cere ţinte concrete pentru eliberarea de MCV, pe motiv că România nu poate îndeplini “ţinte generale şi în mişcare”.

    Cum unul dintre punctele nevralgice ale MCV este sistemul judiciar din România, lupta pentru desemnarea îndelung amânată a procurorilor-şefi de parchete continuă. Mona Pivniceru, Valer Dorneanu şi Daniel Morar au fost numiţi judecători la CCR, astfel încât premierul Victor Ponta a ajuns ministru interimar al justiţiei. Ponta a cerut ca şi Morar să demisioneze de la şefia Parchetului General, unde interimatul lui Morar a fost proaspăt prelungit, însă preşedintele Traian Băsescu l-a muştruluit rapid pe premier, recomandându-i să nu “se bage”.

    Dincolo de acest schimb de idei între cei doi, având în vedere că prioritatea pentru perioada următoare este numirea şefilor de la Parchet şi DNA, teoriile conspiraţiei au explodat, online şi offline. O parte dintre comentatori suspectează, ca de obicei, că preşedintele şi premierul s-au înţeles asupra numirii viitorilor şefi de parchete, caz în care Pivniceru (PNL) ar rămâne ţap ispăşitor pentru că n-a fost în stare să facă din vreme nişte propuneri mai bune pentru aceste funcţii. Alţii susţin că, dimpotrivă, Ponta şi Crin Antonescu s-au înţeles ca, prin aceeaşi Mona Pivniceru, să-l propună (tot) pe Tiberiu Niţu pentru Parchetul General, drept ghimpe în coasta băsesciană a justiţiei.

    Mona Pivniceru l-a desemnat pe Tiberiu Niţu pentru postul de procuror general şi pe Ioan Irimie pentru şefia DNA, însă ambii au primit aviz negativ de la CSM în noiembrie trecut şi au fost respinşi oficial de preşedintele Traian Băsescu în luna ianuarie.

  • Pivniceru: Noile recomandări din rapoartele MCV creează impresia unei monitorizări continue. Pun sub semnul întrebării consecvenţa CE

     Observaţiile referitoare la Mecanismul de Verificare şi Cooperare (MCV) sunt cuprinse într-un memorandum pe care ministrul Justiţiei l-a prezentat Guvernului, miercuri, în şedinţa săptămânală.

    Potrivit lui Pivniceru, MCV, instituit de Comisia Europeană (CE) în 2006, avea în substanţa lui patru condiţionalităţi, care se refereau la: garantarea unui proces judiciar transparent şi eficient, consolidarea capacităţii şi responsabilităţii Consiliului Superior al Magistraturii, raportarea şi impactul implementării noilor coduri de procedură civilă şi penală, înfiinţarea, responsabilitatea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, continuarea luptei împotriva corupţiei la nivel înalt, precum şi combaterea corupţiei în cadrul administraţiei publice locale.

    Totodată, în funcţie de îndeplinirea sau neîndeplinirea acestor condiţionalităţi, tezele iniţiale prevedeau modificarea deciziei în cazul în care CE considera că este necesară modificarea obiectivelor de referinţă, respectiv decizia trebuia abrogată atunci când România a atins un nivel “satisfăcător” în realizarea obiectivelor de referinţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jertfe pe altarul Schengen

    Amânarea era previzibilă, după de Germania şi Finlanda au dat de înţeles încă dinainte de Consiliul JAI că niciuna dintre cele două ţări nu e pregătită pentru aderare, iar orice decizie pentru extinderea spaţiului Schengen presupune unanimitate de voturi. Mai mult însă, miniştrii de externe din Germania, Olanda, Danemarca şi Finlanda au redactat o scrisoare în care i-au cerut preşedintelui CE, Jose Barroso, să instituie un mecanism de intervenţie contra ţărilor ce încalcă statul de drept şi valorile fundamentale ale UE.

    Ideea nu e nouă, în contextul discuţiilor despre Statele Unite ale Europei: a fost vehiculată la nivelul UE începând din vara trecută, după ce comentatorii occidentali au început să pună laolaltă Ungaria şi România ca state unde “cei doi Victori” (Orban şi Ponta) trezesc îngrijorări referitoare la respectarea principiilor democratice. Criza politică românească de atunci a devenit şi motiv pentru ca UE, prin comisarul Viviane Reding, să propună instituirea unui mecanism permanent de evaluare a eficienţei justiţiei în toate cele 27 de state UE, în timp ce Jose Barroso a propus înfiinţarea biroului procurorului general al UE. Acum însă, dat fiind că aderarea la Schengen este condiţionată de evaluarea prin MCV a ţărilor candidate, e de aşteptat ca elanul de creativitate instituţională să continue, având de data aceasta ca materie primă România şi Bulgaria.

    Dacă premierul Victor Ponta a spus că nu va solicita un nou vot al UE pentru Schengen, preşedintele Traian Băsescu, ca de obicei deasupra politicienilor, a acordat deja un interviu pentru AP, unde a declarat că România “trebuie să facă mai mult spre a combate corupţia dacă vrea să adere la Schengen” şi a provocat clasa politică “să jertfească doi-trei oficiali corupţi” ca să arate că e dornică să lucreze în folosul interesului naţional.

  • Salonul Auto de la Geneva: Dacia a lansat noul Logan MCV şi o serie limitată Duster. Cum arată noul Logan – FOTO

     La un preţ comparabil cu cel al predecesorului său, noul Logan MCV are 5 locuri, un portbagaj cu un volum de 573 litri, noi motorizări pe benzină (TCe 90) şi diesel, putând fi comandată din al doilea trimestru al anului în curs.

    Astfel, noul Logan MCV este disponibil cu două motoare pe benzină: motorul 1.2 16v 75 şi noul motor turbo pe benzină cu trei cilindri TCe 90, cu un consum de 5 litri/ 100 km, potrivit constructorului. În unele ţări, motorul 1.2 este disponibil în versiunea benzină-GPL. Oferta de motorizări diesel este concentrată pe propulsorul 1.5 dCi, disponibil în două variante de putere – 66 kW (90 CP) şi 55 kW (75 CP) în cazul normei Euro5.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pretextul MCV. Cea mai nouă promoţie de eurosceptici

    Cooperare din partea celor de la Bruxelles a existat, însă doar (sau în primul rând) cu acei “mai mulţi jurnalişti” care s-au plâns că “presa” (fals echivalată cu trustul Intact) intimidează justiţia, determinând imediat oficialităţile europene să sară în ajutorul magistraţilor şi să ceară jurnaliştilor şi politicienilor să nu mai comenteze deciziile justiţiei şi în general să nu-i mai critice în nicio împrejurare pe judecători şi procurori.

    Mark Grey, purtătorul de cuvânt al CE care a prezentat raportul şi a admis că au existat plângeri din România care au stat la baza redactării, n-a spus prin ce mecanism a ajuns UE să considere că respectarea statului de drept presupune limitarea libertăţii presei, însă la Bucureşti, Oana Hăineală, preşedintele CSM, a prins curaj şi a cerut legiferarea unor sancţiuni pentru jurnaliştii care “hărţuiesc” magistraţii, ceea ce înseamnă că gândirea de pe vremea guvernării PDL, când presa era considerată potenţială ameninţare la adresa securităţii naţionale, e la fel de vie ca atunci.

    Rămâne de văzut dacă USL va prinde mănuşa aruncată de CSM spre a o folosi în favoarea propriei guvernări; deocamdată, mult mai utile pentru orgoliul a două partide din USL – PNL şi PC – se dovedesc a fi demonstraţiile pur cocoşeşti de independenţă (Crin Antonescu: “monitorizarea prin MCV şi statutul de ţară de mâna a doua trebuie să înceteze”) şi zgândărirea unui anti-europenism primitiv de genul “v-am spus noi că UE nu ne iubeşte?”, născut la referendumul din 2012 şi botezat între timp “euroscepticism” doar pentru a furniza un sinonim mai pompos pentru banalul “anti-băsism”.