Astfel, în România, comisionul interbancar în sistemele VISA şi MasterCard este de 1% şi respectiv 1,2%, în timp ce în ţări ca Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu chip).
Declanşată de Consiliul Concurenţei în 2011, investigaţia sectorială pe piaţa serviciilor de plăţi bancare a urmărit patru direcţii principale: modul de determinare a comisioanelor interbancare pe piaţa cardurilor de plată; modul de determinare a nivelului comisioanelor şi taxelor plătite de comercianţi către banca acceptantă (care deţine POS-ul aflat la comerciant) pentru serviciile prestate în cazul tranzacţiilor cu carduri; profitabilitatea sectorului cardurilor de plată şi gradul de concentrare a pieţei serviciilor de plată cu carduri.
Bangkok este anul acesta oraşul turistic numărul unu, arată cea de-a treia ediţie a clasamentului anual Global Destination Cities Index al MasterCard. Londra, care a ocupat primul loc în 2012, a fost depăşită la limită, cu doar 25.000 de vizitatori, ceea ce reprezintă o diferenţă de aproximativ un procent. Clasamentul a luat în calcul cel mai mare număr de turişti din 2013, Londra, Paris, Singapore şi New York completând primele cinci poziţii din clasament.
O tendinţă demnă de remarcat în raportul din acest an este dominaţia regiunii Asia Pacific. Din totalul de 132 de oraşe, 32 sunt din Asia. Bangkok este urmat de Singapore, Kuala Lumpur, Hong Kong, Seul, Shanghai, Tokyo, iar cinci oraşe din Top 10 2013 se află în regiunea Greater China.
“Odată cu creşterea influenţei regiunii Asia/Pacific, clasamentul din acest an reflectă reaşezarea prin care trece economia globală, în bună parte datorită ascensiunii pieţelor emergente”, a declarat Ann Cairns, preşedinte international markets, MasterCard Worldwide. “Această migraţie este susţinută şi de plăţile electronice, care permit mai multor oameni din diferite locuri să participe la economia globală, într-o măsură semnificativ mai mare decât până acum.”
Din primele 20 de oraşe, patru sunt MasterCard Priceless Cities: Londra, Paris, Singapore şi New York (în Top 5), în timp ce Los Angeles ocupă locul 20. Aceste oraşe sunt un punct de atracţie nu doar pentru vizitatori, ci şi pentru rezidenţi.
|n legătură cu clasarea Bangkok-ului pe primul loc, Thawatchai Arunyik, deputy governor pentru tursim intern în cadrul Autorităţii de Turism a Thailandei, a declarat: “Sloganul turistic al Thailandei – “Amazing” – este cu atât mai potrivit cu cât capitala sa a urcat pe primul loc în topul din acest an şi arată interesul turiştilor faţă de întreaga ţară. Acest rezultat vorbeşte de la sine despre calitatea industriei ospitalităţii din oraşul Bangkok, precum şi a infrastructurii şi a serviciilor de restauraţie.”
“Bangkok a avut un mare avânt încă de anul trecut. Ascensiunea sa pe primul loc nu reprezintă doar o premieră pentru Asia, ci este reprezentativă pentru evoluţia pozitivă a emisferei sudice, ce cuprinde mare parte din Africa şi Asia, precum şi America de Sud”, a spus Yuwa Hedrick-Wong, global economic advisor pentru MasterCard şi autorul raportului.
Topul MasterCard Index of Global Destination Cities clasifică oraşele din punct de vedere al numărului total de vizitatori străini şi al cheltuielilor efectuate de aceşti vizitatori în respectivele oraşe, oferind turiştilor şi celor aflaţi în trecere prin respectivele oraşe prognoze de creştere pentru 2013. Pentru a determina numărul de sosiri ale vizitatorilor străini şi cheltuielile realizate de aceştia s-au folosit informaţii publice din toate cele 132 de oraşe şi s-a creat un algoritm specific. Clasamentul este însoţit de rapoarte care nu se bazează pe informaţii referitoare la volumele tranzacţionate pe carduri MasterCard.
Aplicaţia mobilPay MasterCard Mobile este disponibilă pentru smartphone-uri cu sistem de operare iOS sau Android, ulterior urmând să fie adăugate şi alte platforme, şi poate fi descărcată gratuit din Google Play şi App Store şi folosită pentru plăţi diverse, cum ar fi cele de facturi, pentru reîncărcarea cartelelor preplătite de telefonie mobilă sau pentru produse şi servicii furnizate de comercianţii parteneri.
La momentul lansării, aplicaţia permite plata facturilor emise de Orange România şi reîncărcarea cartelelor preplătite ale operatorilor principali de telefonie mobilă. De asemenea, pot fi achiziţionate din cadrul aplicaţiei cupoane de reduceri publicate de site-urile specializate FunDeal şi BestDealz.
“mobilPay MasterCard Mobile este prima aplicaţie de plăţi mobile remote din România cu ajutorul căreia clienţii posesori de carduri MasterCard pot plăti cu telefonul pentru produse şi servicii prezentate de comercianţii parteneri”, a declarat Gabriel Ghiţă, business development manager CEE, MasterCard Europe. “Esenţa modelului MasterCard Mobile este asigurarea unui cadru reglementat pentru plăţi mobile sigure pentru consumatori şi comercianţi, în condiţii de interoperabilitate. Prin această lansare dăm startul dezvoltării sectorului de plăţi mobile remote şi punem la dispoziţia actorilor principali un model fezabil, dovedit de numeroasele platforme existente în prezent în ţări precum Brazilia, Turcia sau Polonia.”
“Vom asista la un proces prin care, treptat, telefonul mobil va lua locul portofelului. Românii vor putea să cumpere din ce în ce mai multe produse şi să-şi achite facturile de oriunde şi în cel mai simplu mod posibil, printr-o singură aplicaţie, de pe telefon”, a adăugat şi Antonio Eram, directorul executiv al Netopia mobilPay.
După ce descarcă aplicaţia, utilizatorii trebuie să se înregistreze, completând câteva date personale precum nume, prenume, adresă de e-mail şi număr de telefon. Accesul în aplicaţie este securizat printr-un cod mPIN (mobile PIN) format din şase cifre, definit iniţial de utilizator şi solicitat de fiecare dată când acesta deschide aplicaţia. Clienţii pot face plăţi în mobilPay MasterCard Mobile cu orice card MasterCard, iar înregistrarea cardurilor este necesară o singură dată.
MasterCard şi procesatorul de plăţi Netopia au lansat miercuri aplicaţia mobilPay MasterCard Mobile, disponibilă pentru telefoane smart pe IOS şi Android, ulterior urmând să fie adăugate şi alte platforme, au anunţat, într-o conferinţă de presă, reprezentanţii celor două companii.
Aplicaţia poate fi descărcată gratuit în Google Play şi App Store, iar utilizatorii vor putea efectua plăţi de facturi, pentru reîncărcarea cartelelor preplătite sau pentru achiziţia de produse şi servicii furnizate de comercianţii parteneri.
“mobilPay MasterCard Mobile este prima aplicaţie de plăţi mobile remote din România cu ajutorul căreia clienţii posesori de carduri MasterCard pot plăti cu telefonul pentru produse şi servicii prezentate de comercianţii parteneri. Esenţa modelului MasterCard Mobile este asigurarea unui cadru reglementat pentru plăţi mobile sigure pentru consumatori şi comercianţi, în condiţii de interoperabilitate”, a declarat Gabriel Ghiţă, Business Development Manager CEE, MasterCard Europe.
Despre evoluţia sa ea spune că nu şi-a privit niciodată meseria ca pe o cale “de a accede ierarhic sau ca pe un punct de intrare în lumea de business”. În 1991 a absolvit Institutul Politehnic din Bucureşti, Facultatea de Automatică şi Calculatoare şi, povesteşte Denisa Mateescu, doi ani mai târziu “am fost atrasă de efervescenţa industriei de publicitate, care era atunci la început”. A învăţat mult din acest domeniu, iar şapte ani mai târziu a schimbat din nou complet direcţia. “Am simţit că mă pot dezvolta într-un alt domeniu, iar cea mai potrivită alegere a fost industria de plăţi. Mi-am dorit ca activitatea mea profesională să îmi ofere ocazia să călătoresc, să am deschidere către alte culturi şi am simţit că pot fi un deschizător de drumuri.”
Din 2001, când a început colaborarea cu MasterCard, Denisa Mateescu îşi aminteşte de mai multe reuşite. Una dintre ele s-a întâmplat în 2005, când datorită creşterilor pe toate segmentele, “biroul nostru de la Bucureşti a devenit centru regional, de unde coordonăm activitatea altor şapte ţări: Albania, Bosnia & Herţegovina, Bulgaria, Macedonia, Moldova, Serbia şi Muntenegru”. De atunci, fiecare proiect care a pus România “pe harta inovaţiilor MasterCard din Europa a însemnat o nouă reuşită şi ne-a adus satisfacţie”, mai spune ea.
În opinia sa, tonusul bun rezultă din reuşite, dar poate şi să determine succesul unui proiect. Din fericire, punctează Denisa Mateescu, deşi contextul economic din ultimii doi ani nu a fost “cel mai bun cu putinţă, industria de carduri s-a menţinut în creştere, ceea ce ne-a permis să ne menţinem optimismul şi să ne concentrăm mereu atenţia pe noi proiecte”.
Denisa Mateescu spune că a întâlnit momente complexe şi complicate în aproape 20 de ani de carieră, dar se fereşte de cuvântul “dificil”, pentru că ea crede cu tărie că optimismul este vital pentru reuşita oricărui proiect. “Asta înseamnă o carieră: să ai capacitatea de a depăşi problemele. Altfel, nu ai o carieră, ci doar un loc de muncă.”
Denisa Mateescu este vicepresident affluent strategic solutions in cadrul Mastercard Europe.
Noua categorie de suporteri europeni “fără frontiere” este definită într-un nou studiu realizat de MasterCard şi de European Business School (EBS). Indiferent că este vorba despre plata biletelor la meciurile care se joacă în altă ţară, a canalelor TV premium sau despre achiziţionarea de diverse produse, suporterii fără frontiere realizează un total de cheltuieli pe sezon din care s-ar putea finanţa construcţia a 100 de stadioane Fußball Arenas München, s-ar putea cumpăra 372 de jucători de valoarea lui Christiano Ronaldo sau chiar 562 de jucători ca Fernando Torres.
Rezultatele raportului lansat înainte de finala din acest an a UEFA Champions League, jucată între FC Bayern München şi FC Chelsea, pe stadionul Fußball Arenas München, sâmbătă, pe 19 mai, clasifică un sfert dintre iubitorii europeni împătimiţi ai fotbalului (41 de milioane) drept “suporteri fără frontiere”. FC Barcelona este cea mai populară echipă străină (29%), urmată de Real Madrid CF (10%) şi FC Manchester United (8%).
“Studiul analizează schimbările în comportamentul suporterilor, dar şi modul în care modificarea preferinţelor acestora pentru o anumită echipă de fotbal are impact asupra cheltuielilor”, spune Hany Fam, president strategic partnerships and market development, în cadrul MasterCard Europe. “Este interesant să vedem cum fanii dezvoltă noi strategii – de exemplu, devin susţinători ai unor echipe de fotbal din străinătate, pentru a fi şi mai aproape de meciuri şi a se bucura de mai multe momente de nepreţuit din fotbal.”
Cum cheltuiesc suporterii fără frontiere?
Suporterii fără frontiere cheltuiesc în fiecare sezon 35 de miliarde de euro astfel:
• O cincime din totalul cheltuit sau 7,5 miliarde de euro pentru abonamentele la canalele TV premium.
• Achiziţia de produse (cu logo-ul echipei de fotbal preferate) reprezintă 13% din banii cheltuiţi de suporteri.
• Participarea propriu-zisă la meci reprezintă 10% din cheltuielile suporterilor, plus 2,5 miliarde de euro – sume alocate pentru mâncare, băuturi sau alte produse cumpărate de pe stadion.
• 6% dintre sume sunt cheltuite în pub-uri sau baruri care permit clienţilor să vadă meciul, iar 5% dintre sume pentru abonamentul la canalul TV al unui club sportiv.
• Unul din patru suporteri participă la meciurile echipelor străine, jucate pe teren propriu. Cazarea şi transportul aferente participării la meciuri sau vizita pe stadionul preferat costă 8,75 miliarde de euro, în fiecare an – un sfert din totalul cheltuielilor.
• Impactul meciurilor asupra turismului este unul pozitiv: o treime dintre suporterii fără frontiere şi-au rezervat o vacanţă doar cu intenţia de a vedea meciul sau de a vizita stadionul. O cincime dintre fani îmbină utilul cu plăcutul – merg la meci şi vizitează şi oraşul sau integrează meciul într-o vacanţă obişnuită.
• În total, oraşele care găzduiesc suporterii fără frontiere la meciurile UEFA Champions League beneficiază de aproximativ 4,5 miliarde de euro pe sezon.
Categorii de suporteri
Raportul clasifică fanii fără frontiere în trei categorii:
• Categoria Highlight Fans (suporterii ataşaţi de filozofia de joc şi valorile unui club) reprezintă aproape două treimi (60%) din totalul suporterilor fără frontiere. Aceştia preferă un club de fotbal pentru felul în care joacă (85%) sau pentru succesul înregistrat (79%).
• Din categoria Regional Affinity Fans (suporterii ataşaţi de regiunea de unde provine clubul) fac parte 12% din totalul suporterilor. Foarte mulţi dintre aceştia preferă o echipă de fotbal datorită legăturii pe care o au cu oraşul clubului, iar 55% dintre suporteri vizitează cu regularitate regiunea în care se află clubul.
• Categoria Star Followers (suporterii ataşaţi de jucătorii sau antrenorii vedetă) reprezintă 11% dintre suporterii fără frontiere. Aceştia sunt loiali anumitor jucători şi antrenori şi sunt pregătiţi să îşi schimbe preferinţele în funcţie de echipa la care pleacă jucătorul/antrenorul preferat.
Globalizare
Autorul studiului, profesorul Sascha Schmidt, Directorul Institutului de Sport, Afaceri şi Societate, la Universitatea EBS din Germania, a făcut referire la trei mari tendinţe care au dus la proliferarea suporterilor fără frontiere.
Acesta explică: “în primul rând, mobilitatea crescută, prin mijloace de transport internaţionale mai ieftine – acest lucru a făcut ca distanţa să nu mai constituie o problemă, atunci când vine vorba despre meciurile jucate de cluburile străine. în al doilea rând, canalele new media au permis suporterilor acces uşor la informaţiile clubului şi socializarea cu alţi suporteri din străinătate – astfel, suporterii fără frontiere sunt mult mai implicaţi în tot ceea ce ţine de activităţile clubului respectiv. în cele din urmă, statutul de vedetă, pe care atât jucătorul, cât şi antrenorul de fotbal l-au dobândit la nivel global, a făcut ca diferenţele de limbă şi cultură să nu mai existe şi a adus mai aproape suporteri din diferite ţări.”
Rezultatele raportului se bazează pe un studiu exploratoriu derulat de Institutul de Sport, Afaceri & Societate de la European Business School (EBS) din Germania. Cercetarea exploratorie este folosită în domenii noi, cum ar fi Suporteri fără frontiere, unde nu există deloc studii anterioare la care se poate face referire, sau acestea sunt foarte puţine. Scopul principal este să se obţină informaţii care să stea la baza unor viitoare cercetări empirice. Per total, 1246 de persoane din audienţa canalului TV Eurosport din 5 pieţe-cheie din Europa: Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie, au răspuns la o anchetă online. în plus, 25 de interviuri calitative au fost luate unor membri ai fan cluburilor din străinătate şi asociaţiilor de suporteri, în ultimele două luni.
Iniţiativa, aflată sub egida programului MasterCard Elite, doreşte să susţină cumpărăturile cu cardul la comercianţii români. Astfel, toate tranzacţiile efectuate cu un instrument premium de plată, emis de una dintre băncile participante, la comercianţii din România, intră automat în tragerea la sorţi pentru marele premiu: o excursie de lux în insula Bali.
“Am pornit această campanie de la un insight simplu: cu toţii ne dorim experienţe de nepreţuit”, spune Ioana Gorgăneanu, marketing manager România şi Regiunea Balcanilor, MasterCard Europe. “Majoritatea românilor au început să viziteze lumea având ca punct de pornire Turcia, au continuat cu Grecia, iar acum au bifat deja şi câteva destinaţii exotice. De aceea ne-am gândit să construim acest concept, destinat posesorilor de carduri premium, pentru prima dată implicaţi într-o astfel de campanie derulată de MasterCard, în jurul unei destinaţii cu adevărat aspiraţionale.”
Promoţia are un mecanism clasic, tragerea la sorţi pentru marele premiu bazându-se pe rapoartele de tranzacţii ale produselor emise de băncile participante. Fiecare plată cu un astfel de card, indiferent de valoarea ei sau de comerciantul român la care se realizează, reprezintă o şansă în plus de câştig.Premiul constă într-o excursie de lux, de 10 zile, pentru două persoane, în complexul exclusivist, de 5 stele, St Regis din insula Bali, cu biletele de avion şi toate mesele incluse. Vacanţa cadou este programată între 1-12 octombrie, în perioada de vârf a sezonului din Indonezia.
Europa Centrală şi de Est “rămâne motorul de creştere al Europei”, în ciuda imprevizibilităţii pieţelor financiare, oferind în continuare oportunităţi pentru creditarea bancară; dacă piaţa imobiliară nu creşte deocamdată şi “investiţiile aşteaptă vremuri mai bune”, există însă cerere pentru capital de lucru din partea companiilor, iar activitatea în agricultură, producţie, comerţ sau infrastructură are perspective bune, mai ales în condiţiile unei absorbţii mai bune a fondurilor europene.
Verdictele de mai sus sunt ale lui Marco Esposito, vicepreşedinte executiv al UniCredit Ţiriac Bank şi cel care conduce divizia de Corporate Investment Banking & Private Banking a băncii. Esposito afirmă că dacă economia şi creditarea îşi revin, atunci activitatea de creditare a băncii va creşte la rândul ei mai mult decât piaţa.
O detaliere de principiu a situaţiei a făcut-o Răsvan Radu, preşedintele băncii, cu ocazia anunţului de săptămâna trecută privind rezultatele financiare pe 2011. Potrivit lui Radu, potenţial de creditare ridicat au IMM-urile şi proiectele cu fonduri europene care au nevoie de cofinanţare. În rest însă, “contextul rămâne lipsit de oportunităţi de creştere” şi “nu este de aşteptat o redresare rapidă a economiei în 2012, având în vedere încetinirea ritmului de creştere în zona euro şi nivelul încă redus al cererii interne”.
Anul trecut, profitul băncii a scăzut cu aproape 7%, la 160 mil. lei, însă banca a reuşit să-şi majoreze portofoliul de credite cu 17,2% anul trecut faţă de sfârşitul lui 2010, până la aproape 16 mld. lei, ceea ce înseamnă una dintre cele mai bune rate de creştere de pe piaţă. Creditele corporate au crescut cu 20%, cele pentru IMM cu 33%, iar cele ipotecare cu 21%. În schimb, creditele de consum s-au redus cu 20%, în timp ce depozitele au avansat cu 5%. UniCredit Ţiriac Bank ocupă locul al cincilea în sistemul bancar din România, după valoarea activelor.
Dacă declaraţiile de mai sus ale lui Esposito apar mai optimiste decât cele ale lui Răsvan Radu, explicaţia ţine de context: bancherul italian a vorbit la recenta lansare a unor carduri exclusiviste adresate acţionarilor şi managerilor din corporaţii şi clienţilor de private banking, adică segmentul de clientelă cel mai puţin afectat de scăderea puterii de cumpărare în anii de criză şi prin excelenţă capabil să producă venituri pentru bănci, deşi bancherii vorbesc despre el mai puţin decât despre IMM-uri sau fermieri.
Chiar acum câteva săptămâni, cea mai mare bancă din România, BCR, anunţa o reorganizare şi relansare a diviziei de private banking, estimând că piaţa acestor servicii înseamnă circa 4.000 de clienţi, cu active financiare plasate în ţară de circa 4 mld. euro.
În prezent, la nivel global, aproximativ 2,5 miliarde de adulţi folosesc serviciile financiare de care au nevoie, iar în SUA mai mult de un sfert din populaţia adultă este exclusă de la servicii financiare de bază.
MasterCard şi Western Union colaborează, încă de acum un an, pentru a oferi servicii pe carduri preplătite. Parteneriatul global transformă MasterCard în marca preferată pentru programele preplătite sponsorizate de Western Union, iar Western Union devine serviciul de transfer de bani preferat de MasterCard. Consumatorii vor avea astfel acces la o reţea globală de transfer şi alimentare de bani pe carduri preplătite. Posesorii de carduri preplătite sub mărcile Western Union şi MasterCard vor putea să-şi încarce cardurile în locaţiile MasterCard rePower şi în agenţiile Western Union participante.
Clienţii Western Union vor putea să aranjeze ca un transfer de bani să ajungă direct la un posesor de MasterCard, eligibil. Cei care trimit bani vor avea posibilitatea să plătească pentru transferuri printr-un card sau cont, marca MasterCard, şi să transfere fondurile printr-o agenţie Western Union.
Hikmet Ersek, preşedinte şi CEO al Western Union, declară: “Acest acord pune bazele globalizării serviciilor preplătite. De asemenea, deschidem mai multe opţiuni pentru consumatorii din toată lumea prin această asociere.”
“Principalul ţel al parteneriatului nostru global este să creştem incluziunea financiară pentru consumatori şi să oferim mai multe opţiuni de plăţi electronice, care ne fac viaţa mai uşoară”, a spus preşedintele şi CEO-ul MasterCard, Ajay Banga.
Credit Europe Bank este prima instituţie bancară ce oferă cardul cu display consumatorilor români, prin emiterea a 10.000 de carduri de debit Display MasterCard. Cardurile permit obţinerea datelor de autentificare pentru efectuarea de tranzacţii online într-un mod simplu şi integrează funcţiile de plată ale unui card convenţional. Fiecare card prezintă un mic ecran şi unul sau mai multe butoane sensibile la atingere, pe care utilizatorul le poate folosi pentru a genera informaţie (numere şi/sau text) pe afişaj.
Posesorii de carduri Credit Europe Bank pot genera o parolă prin apăsarea unui buton de pe card. Parola, afişată o singură dată, este apoi utilizată pentru a adăuga un nivel de securitate suplimentar procedurii de autentificare pentru tranzacţii online. Având în vedere faptul că parola se schimbă la fiecare utilizare, aceasta nu poate fi interceptată sau reutilizată, protejând astfel sistemul de atacuri de tip phishing sau de altă natură.
“Această nouă tehnologie oferă un nivel complet nou de interactivitate între utilizator şi emitent, aducând beneficii semnificative amândurora”, a declarat Fikret Ates, Head of Added Value Solutions la MasterCard Europe. “MasterCard şi Credit Europe Bank au reuşit să aducă unul dintre primele programe de carduri cu display din lume în România, ca o premieră naţională”, spune Denisa Mateescu, general manager România şi Regiunea Balcanilor, MasterCard Europe.
Cardul Credit Europe Bank se numeşte Credit Europe Net şi va avea funcţiile unui card de debit, precum şi ale unui dispozitiv clasic de generare a parolei pentru autentificare în contul de internet banking. Această lansare reprezintă o primă etapă dintr-o serie de produse ale băncii care încorporează tehnologia cu display pentru autentificarea necesară tranzacţiilor electronice.
“Cardul permite posesorului să acceseze serviciul de internet banking fără un dispozitiv dedicat, ceea ce asigură un nivel ridicat de securitate a serviciilor fără costuri suplimentare. Cardul este totodată mult mai practic în condiţiile în care utilizatorii vor folosi un singur dispozitiv, în loc de două, cum era necesar anterior”, a declarat Etem Birinci, Vicepreşedinte Credit Europe Bank.
MasterCard cercetează de doi ani funcţionalitatea cardurilor cu afişaj şi consideră că această tehnologie a ajuns la un grad de maturitate potrivit pentru a fi folosită. Mai multe produse ale NagraID Security au trecut procesul de aprobare CSI (Card Security and Integrity), demonstrând astfel nivelurile cerute de durabilitate şi siguranţă, în conformitate cu standardele ISO cerute pentru comercializarea şi folosirea sub regulile şi standardele MasterCard. Linia de produse MasterCard cu display este disponibilă prin partenerii NagraID Security – în cazul Credit Europe Bank fiind vorba despre producătorul turc E-Kart.
Un avantaj al cardului cu display este opţiunea autentificării de la distanţă. Cardurile cu display oferă clienţilor o soluţie adiţională de autentificare ce facilitează tranzacţiile pe bază de SecureCod (cod de securitate) şi pot înlocui sau funcţiona în paralel cu cititoarele CAP (cip de autentificare) oferite de bănci posesorilor de carduri în Europa. Cardul cu display este o importantă completare a soluţiilor existente de autentificare MasterCard (cititorul CAP, CAP mobil, SMS CAP).
O altă trăsătură este posibilitatea de a afişa soldul contului pentru cardurile de debit şi preplătite. Conform cercetărilor de piaţă, 57% dintre cei care au un card de debit ar folosi mai des un card cu funcţia de afişare a soldului. Există potenţial şi pentru economisire: studiile în Statele Unite au arătat că 70% dintre apelurile la call-centere sunt efectuate de la telefoane mobile şi 50% sunt solicitări simple, cum ar fi valoarea soldului.
Conform MasterCard, viitoarele carduri cu display vor susţine o serie de funcţii utile, precum generarea parolei dinamice, afişarea soldului, totalul punctelor de loialitate, lista tranzacţiilor recente, actualizarea limitei de credit/cheltuială şi suma tranzacţiei curente, informaţii de transit ticketing, mesaje de marketing transmise de emiţător etc.
Credit Europe Bank România, membră a grupului financiar olandez Credit Europe Bank NV, are aproape 500.000 de clienţi persoane fizice, IMM-uri şi corporaţii, pe care îi deserveşte printr-o reţea de 77 de sucursale, agenţii şi puncte de lucru, precum şi prin canale alternative de distribuţie – ATM-uri, POS-uri, servicii de Internet şi Phone Banking.
MasterCard, companie globală de plăţi şi tehnologie, operează cea mai rapidă reţea de procesare a plăţilor din lume, cu clienţi în peste 210 de ţări şi teritorii.
