Gabriela Dumitru coordonează activitatea din 14 ţări – România, Ungaria, Slovenia, Croaţia, Grecia, Cipru, Malta, Serbia, Kosovo, Macedonia, Bosnia, Albania, Bulgaria şi Muntenegru – fiind responsabilă de relaţia cu clienţii în ţările respective.
Mastercard Advisors, divizia de consultanţă a Mastercard, furnizează proiecte de consultanţă atât pentru bănci, cât şi pentru companii din alte domenii de activitate. „Rolul meu în echipă este de a conduce activitatea de business development pentru toate liniile de business ale Mastercard Advisors, care includ atât servicii de consultanţă, cât şi de acces la platforme de servicii inovatoare şi de suport în execuţie”, explică ea. După experienţa de aproape cinci ani dobândită în consultanţa generală în management, a ales să se specializeze pe o industrie. Spune că un moment cheie a fost cel de acum cinci ani, când s-a alăturat echipei Mastercard Advisors România, „mişcare care mi-a oferit această nevoie de a mă nişa pe un anumit segment”. În primii doi ani s-a ocupat de partea de execuţie propriu-zisă a proiectelor de consultanţă, iar ulterior s-a orientat spre partea de business development. Gabriela Dumitru a absovit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul ASE, iar în prezent este în ultimul an al unui MBA la universitatea Sheffield din Marea Britanie.
Tag: MasterCard
-
100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Gabriela Dumitru, cluster head south CEE sales and business development, Mastercard Advisors
-
Cum au ajuns călătorii din patru destinaţii din Asia să reprezinte 20% cheltuielile înregistrate în sectorul de turism global
Călătorii din patru ţări mari din regiunea Asia-Pacific cheltuite atât de mult încât reprezintă aproape 20% din totalul cheltuielilor din sectorul de turism la nivel global la nivleul anului 2018, ceea ce arată un apetit ridicat pentru turism, potrivit unui studiu realizat de Mastercard.
Astfel, oamenii din China, Coreea de Sud, Japonia şi Taiwan sunt responsabili pentru 18,5% din cheltuielile totale din turismul global, în creştere de la nivelul de 11% înregistrat în urmă cu un deceniu, potrivit studiului „Global Destination Cities Index: Origins”, în cadrul căruia Mastercard urmăreşte primele 200 de oraşe din lume.
Raportul este construit pe date colectate de la terţi precum Consiliul Mondial al Turismului şi examinează trendurile din turism pentru a găsi ţările din care pleacă cei mai mulţi călători.
Studiul face parte dintr-o cercetare mai amplă pe care Mastercard o va lansa anul acesta cu privire la industria globală de călătorii.
SUA a continuat să fie ţara care dă cei mai mulţi turişti şi în 2018, reprezentând 9,9% din totalul glboal. Cu toate acestea, regiunea Asia Pacific a înregistrat un avans semnificativ în ultimul deceniu.
„Este fascinant nu doar că banii cheltuiţi de oamenii din acastă regiune aproape că s-au dublat la nivel de sumă, dar era turismului abia a început pentru oamenii din regiune”, spune Rupert Naylor, vicepreşedinte senior pentru regiunea Asia Pacific, Mastercard.
Top 10 ţări de origine ale călătorilor la nivel global au fost: SUA, China (n.r: fără Hong Kong şi Macau), Germania, Marea Britanie, Franţa, Coreea de Sud, Japonia, Canada, Rusia şi Taiwan.
-
Smartphone-ul, alternativa „plăţilor pe caiet”?
„Noi de mult nu mai suntem o companie care se ocupă de carduri – această clasificare este foarte restrictivă”, spune Cosmin Vladimirescu, country managerul pentru România al companiei globale de tehnologie de plăţi Mastercard România, în contextul „schimbării de paradigmă” aduse de noii jucători din fintech. Potrivit datelor disponibile, compania pe care o conduce este liderul pe piaţa cardurilor din România în termen de număr de carduri, conducând segmentele Credit, Premium, Pre-paid şi Contactless, pe care numără cele mai multe carduri − la finalul lui 2017, de pildă, Mastercard a depăşit 100 de milioane de plăţi contactless în România. Totodată, peste 95% dintre toate tichetele de masă electronice din România sunt emise sub sigla Mastercard. În primul trimestru al anului curent, pe piaţa locală existau 17,5 milioane de carduri, din care 13,6 milioane de carduri active (inclusiv co-branded şi cu funcţie de monedă electronică), potrivit celor mai recente date publicate de BNR.
Potrivit lui Vladimirescu, de la plăţile cu cardul, cu care compania s-a consacrat, acum spune că îşi folosesc experienţa pentru a-şi diversifica serviciile. Tehnologia contactless, plăţile mobile, experienţa consumatorilor şi siguranţa acestora sunt câteva dintre principalele tendinţe care vor contura viitorul plăţilor, potrivit lui Cosmin Vladimirescu. „Ne folosim experienţa şi reţeaua pentru a permite tot felul de alte plăţi, inclusiv plăţi tip account to account (care implică transferul fondurilor din contul unui client în contul unui alt client, la aceeaşi instituţie financiară sau la una diferită – n.red.). Avem în prezent chiar şi posibilitatea de a oferi plăţi din contul curent la POS; printr-o interfaţare simplă, putem să facem şi asta. Pentru noi, totul este o oportunitate, modul în care noi privim lucrurile este că acolo unde există comerţ, unde se face un schimb, un troc cu valoare, noi putem să oferim o alternativă de plată.“
Unul dintre pariurile Mastercard pentru perioada următoare constă în plăţile de pe telefonul mobil şi metodele de autentificare aferente, în contextul unui nivel de penetrare a smartphone-urilor ridicat deopotrivă la nivel european, cât şi pe plan local. Aproximativ 90% din populaţia din România foloseşte un smartphone, în creştere cu 6% faţă de anul anterior, şi aproape 80% din persoanele chestionate care folosesc acest tip de plată au declarat că procesul de achiziţie şi confirmare a plăţii pe mobil este cea mai bună alternativă digitală, potrivit studiului Mastercard Attitudes to Digitalization Survey 2019, publicat recent.
Potrivit acestuia, codul transmis prin SMS pentru autorizarea tranzacţiilor realizate online este metoda preferată şi cel mai des folosită pentru autentificare de către 51% din utilizatorii români. La nivelul Europei Centrale şi de Est, 74% din consumatori au indicat telefonul mobil ca metodă alternativă preferată de plată. „Judecând după apetitul pe care l-au dobândit cu plăţile contactless, România fiind în top 10 mondial şi top 5 în Europa din acest punct de vedere, mă aştept ca românii să aibă un apetit mare şi pentru plăţile cu telefonul mobil, mai ales că penetrarea smartphone-urilor la români este una foarte mare, mai mare decât, de exemplu, gradul de bancarizare. Sunt mai mulţi români care au smartphone-uri şi le folosesc decât români care au conturi curente. Cred că telefoanele mobile pot să devină un vehicul pentru bancarizare“, a declarat Cosmin Vladimirescu.
Cosmin Vladimirescu spune că în prezent pe piaţa locală există numeroase iniţiative ale instituţiilor financiare care să faciliteze plăţile prin intermediul telefonului mobil. „Este foarte greu să faci previziuni într-o piaţă emergentă, ştiu câte bănci sunt în proces de implementare acum, nu ştiu însă câte bănci vor intra în proces de implementare până la finalul anului, câte vor finaliza implementarea până atunci şi câţi dintre clienţii lor îşi vor înrola cardurile, dar cred că vorbim despre un procent semnificativ“, a menţionat Vladimirescu. Chiar dacă nu a precizat câte bănci sunt în proces de implementare a acestei tehnologii, el a punctat faptul că „sunt destul de multe“.
În prezent, pe piaţa locală oferă astfel de servicii Banca Transilvania, ING Bank şi, potrivit informaţiilor acordate anterior ZF şi BM, începând cu luna iulie şi BCR. De asemenea, Orange, liderul pieţei locale de telefonie mobilă, a lansat anul acesta Orange Money IFN SA, compania înfiinţată special pentru a administra serviciile financiare mobile cu acelaşi nume. În ceea ce priveşte gradul de bancarizare redus din România, mai cu seamă din zonele rurale, Cosmin Vladimirescu a precizat: „Trebuie să găsim vehiculul potrivit pentru a duce astfel de produse în zona respectivă, nu e ceva uşor, sunt foarte multe lucruri care au impact vizavi de penetrarea zonei rurale cu produse bancare – vorbim nu doar despre un nivel de educaţie financiară, ci şi despre un nivel al infrastructurii extrem de redus, vorbim chiar şi de gradul de fiscalizare, toate lucrurile acestea au un impact negativ. Nici emitenţii de carduri sau instituţiile financiare nu sunt pregătite să se ducă cu un model alternativ pe piaţa respectivă“, a subliniat Vladimirescu, referindu-se la alternativele pentru sucursale sau chiar şi pentru „plăţile pe caiet“. Potrivit unui studiu publicat anul trecut de Banca Mondială, în prezent, 42% din populaţia adultă din România nu are un cont bancar, iar cifra ne plasează în vecinătatea Rwandei, Paraguayului sau Muntenegrului. „Că ne place sau nu, realitatea este aceasta: în România rurală comerţul se face aşa cum aţi spus – pe caiet. Avem alternative, ştim ce trebuie să facem şi executăm acest lucru pas cu pas. Şi nu suntem la pasul 1. Deja am executat mai mulţi paşi în această direcţie“, a punctat Vladimirescu, fără să ofere prea multe detalii în acest sens. Un punct de dezvoltare în această direcţie se referă la dezvoltarea infrastructurii din aceste zone, a menţionat el. „Înainte de a avea o discuţie cu oamenii care trăiesc în zona rurală şi de a le vinde ideea de plată electronică sau de card, trebuie să ne asigurăm că oamenii aceştia au ce să facă cu acele carduri.“
Country managerul Mastercard România este discret în ceea ce priveşte cifrele referitoare la investiţii, ca parte a politicii globale a companiei pe care o reprezintă, însă subliniază: „Suntem ferm convinşi că este datoria noastră să contribuim la bunăstarea societăţii, fie că ne referim la susţinerea comunităţilor, a educaţiei sau a inovaţiei”. -
Mastercard şi Visa reduc comisioanele pentru cardurile utilizate în străinătate
Firmele cărţilor de credit vor percepe taxe comercianţilor reduse cu aproximativ 40% pentru plăţile efectuate cu cardurile de credit şi de debit din afara UE.
Comisia Europeană a declarat că această înţelegere ar putea conduce la „costuri mai mici pentru retailerii europeni în ceea ce priveşte afacerilor lor”. De asemenea, Comisia Europeană a spus că acest lucru ar putea duce şi la o scădere a preţurilor pentru turişti în Uniunea Europeană.
Comisia Europeană, preocupată de zece ani de taxe cardurilor de credit, consideră că aşa-numitele plăţi interbancare, pe care firmele de servicii financiare le percep companiilor pentru acceptarea plăţilor de la consumatori, conduc la creşterea preţurilor.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
100 cele mai puternice femei din business: Ioana Gorgăneanu, Cluster marketing director Croaţia, Ungaria, Israel, România, Slovenia { Mastercard }
• Ioana Gorgăneanu s-a alăturat echipei Mastercard în 2005, iar din 2012 ocupă funcţia actuală, fiind responsabilă de activităţile de marketing din Croaţia, Ungaria, Israel, România şi Slovenia.
• Anterior, ea a lucrat pe funcţia de client services la McCann Erickson.
• Ioana Gorgăneanu a absolvit Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Comunicare. -
100 cele mai puternice femei din business: Ioana Gorgăneanu, Cluster marketing director Croaţia, Ungaria, Israel, România, Slovenia { Mastercard }
• Ioana Gorgăneanu s-a alăturat echipei Mastercard în 2005, iar din 2012 ocupă funcţia actuală, fiind responsabilă de activităţile de marketing din Croaţia, Ungaria, Israel, România şi Slovenia.
• Anterior, ea a lucrat pe funcţia de client services la McCann Erickson.
• Ioana Gorgăneanu a absolvit Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Comunicare. -
Mastercard a decis să se implice în dotarea primului spital de oncologie pediatrică de pe piaţa locală
Motivaţie
Potrivit reprezentanţilor Mastercard România, iniţiativa companiei de a se implica în proiectul #NoiFacemUnSpital face parte din strategia integrată a Mastercard, sub umbrela globală de comunicare a grupului, intitulată „Începe ceva de nepreţuit”. În plan local, parteneriatul realizat este menit să ofere un sprijin real comunităţii din România.
Descrierea proiectului
Proiectul constă într-un parteneriat pe termen lung cu Asociaţia Dăruieşte Viaţă, compania devenind partenerul pentru inovaţie al primului spital de oncologie şi radioterapie pediatrică din România. Angajamentul Mastercard constă în direcţionarea eforturilor companiei, materializate prin produsele, serviciile şi parteneriatele sale, pentru următorii ani, către facilitarea donaţiei de 1 milion de euro în 2019, ce se va îndrepta către asigurarea noilor tehnologii în incinta spitalului.
De asemenea, va fi realizat un colaj alături de artistul Ovidiu Solcan, care are ca temă „O şansă la viaţă. Începe ceva de nepreţuit”, care se va desfăşura pe tot parcursul lui 2019 şi va simboliza eforturile colective care au făcut posibilă ridicarea spitalului. Colajul va fi prezent în cadrul mai multor evenimente Mastercard, iar deţinătorii de carduri Mastercard vor avea şansa să contribuie la crearea lui, prin alegerea următoarei piese care va completa colajul.
Pentru fiecare client implicat în finalizarea colajului, Mastercard va dona adiţional către spital. Cu toate că, până acum, compania obişnuia să ofere posesorilor de carduri diverse premii, din 2019 Mastercard România se îndreaptă către o nouă direcţie: în schimbul investiţiei în premii pentru posesorii de carduri, eforturile locale se vor muta către susţinerea unor cauze care acordă şansa la viaţă şi la un viitor mai bun. În cadrul iniţiativei, Mastercard încurajează deţinătorii de carduri Mastercard să se alăture cauzei #NoiFacemUnSpital prin folosirea cardurilor personale pentru a face o donaţie pe www.bursadefericire.ro. Pentru toate donaţiile din 2019, Mastercard va contribui cu 2 euro pentru fiecare donaţie tranzacţionată, suplimentar faţă de suma de 1 milion de euro.
Rezultate
Proiectul #NoiFacemUnSpital a fost demarat în 2015 de către Asociaţia Dăruieşte Viaţă, iar construcţia propriu-zisă a debutat în 2017, bazându-se pe fonduri private (donaţii de la persoane fizice şi companii). Spitalul va fi structurat pe şase etaje, cu o suprafaţă totală de 12.000 de metri pătraţi, şi va dispune de un bloc operator nou cu opt săli de operaţie, secţii de chirurgie, neurochirurgie, oncologie, hemato-oncologie şi terapie intensivă. Asociaţia Dăruieşte Viaţă şi-a propus ca spitalul să fie dat in folosinţă în 2020. Acesta va funcţiona ca spital public în cadrul Spitalului Marie Curie, urmând însă proceduri medicale şi de management specifice unităţilor similare din Occident.
Număr de plăţi contactless realizate în 2017
>100 milioaneNumărul de carduri emise (2016)
9,17 milioaneNumăr de angajaţi
23Valoarea investiţiei
1 mil. euro -
Comisia Europeană a amendat Mastercard cu 570,6 milioane de euro
Decizia se referă la comisioanele plătite de bănci în momentul efectuării unei plăţi cu cardul, comisioane care au fost reglementate la finele anului 2015, dar care variau mult înainte de respectiva dată. Comisarul european pentru Competiţie Margrethe Vestager a spus că Mastercard a crescut, în mod artificial, costurile plăţilor cu cardul, în defavoarea consumatorilor şi retailerilor din uniune.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
-
Cosmin Vladimirescu,country manager / Mastercard România: “Munca este importantăः liderul trebuie să fie liantul iniţial al echipei, după care trebuie să fie catalizatorul relaţiilor dintre oameni”
Carte de vizită
¶ După ce a absolvit Facultatea de Management şi Marketing la Universitatea Româno-Americană din Bucureşti, Cosmin Vladimirescu a intrat în antreprenoriat prin deschiderea unui internet service provider (ISP), împreună cu un prieten
¶ Şi-a început cariera în domeniul în care activează şi astăzi, în 2000, în funcţia de ofiţer de fraudă carduri la Bancpost
¶ A intrat în echipa MasterCard Europe în 2007
¶ Spune că motivul principal pentru care a rămas în ţară este că a ales să se uite la ce se întâmplă în România ca la o oportunitate
¶ Cea mai reuşită agendă a zilei se încheie cu un meci de baschet la final de zi împreună cu cei doi copii ai săi -
Cele mai noi tehnologii de plată ale Mastercard: roboţi umanoizi, oglinzi şi mese inteligente şi dispozitive care folosesc inteligenţa artificială sau realitatea virtuală
Punctul central de atracţie din cadrul Mastercard Technology Exhibition, expoziţia din 29 octombrie, a fost robotul umanoid Pepper, dezvoltat de SoftBank Robotics, care poate îndeplini o serie de funcţii – îi poate ajuta pe clienţii unui restaurant să comande, economisind astfel timp şi resurse, poate fi utilizat de companiile aeriene în procesul de check-in şi poate oferi consultanţă despre bunuri şi servicii specifice.
Pe lângă Pepper, la Mastercard Technology Exhibition au mai fost prezentate, în premieră în România, şi alte tehnologii de plată inovatoare dezvoltate de companie, printre care se numără:
– Retail Mirror – oglinda inteligentă creată de OAK Labs, beneficiază de RFID – înglobează tehnologia identificării prin radiofrecvenţă. Retail Mirror este destinată cabinelor de probă şi poate să înregistreze dimensiunile şi preferinţele de culoare ale clienţilor, să recomande ce alte articole de îmbrăcăminte din magazin se potrivesc cu produsele adăugate în coş şi pemite plata direct în cabina de probă.
– Cardul Biometric, care combină tehnologia cu cip cu autentificarea biometrică, prin intermediul amprentei, pentru a identifica într-un mod uşor şi rapid, în condiţii de siguranţă posesorii de carduri atunci când fac achiziţii din magazin.– Dreamhome AR – cu ajutorul Artificial Reality (AR), această tehnologie transformă experienţa de mobilare a unei case într-una care le permite consumatorilor să-şi aleagă obiectele de mobilier şi să facă teste personalizate în timp real, în funcţie de spaţiul pe care îl au la dispoziţie şi, la final, să plătească.
– Fly Faster Chatbot – chatbot-urile reprezintă una dintre cele mai noi tendinţe tehnologice în e-commerce. Un bot este, în esenţă, un asistent automat, care le răspunde consumatorilor folosind informaţii programate. Mulţi dintre aceşti asistenţi comunică cu clienţii prin intermediul unor mesaje de tip text şi prin alte aplicaţii de mesagerie, prezente pe platforme pe care consumatorii le folosesc în mod frecvent. De exemplu, le permit clienţilor să efectueze rezervări pentru biletele de avion şi să plătească pentru ele, printr-un proces rapid şi la îndemână.
– Smart Table – masa inteligentă este o masă interactivă inovatoare concepută şi dezvoltată de Mastercard pentru zonele de relaxare şi pentru zonele cu restaurante din aeroporturi; aceasta oferă meniuri personalizate în funcţie de ora de îmbarcare a călătorilor, astfel încât procesarea comenzii şi servirea mesei să nu depăşească timpul de aşteptare, permiţând totodată plăţile contactless şi prin intermediul aplicaţiilor mobile.
– Wearables – device-uri precum inele, ceasuri şi alte accesorii care includ sau cărora li se pot ataşa cipuri şi funcţii de plată prin intermediul platformei de securizare a datelor de plată Mastercard Digital Enablement Service (MDES).