BusinessMagazin

Tag: licenta

  • La 33 de ani, acest tânăr este co-fondator şi CEO al unuia dintre cele mai importante businessuri online de carte din România

    După finalizarea licenţei în studii culturale în Statele Unite şi pierderea „la mustaţă“ a unei burse de cercetare în Balcani, Tudor Benga se reîntoarce în ţară, la 24 de ani, cu obiectivul clar de a intra pe calea antreprenoriatului.

    Îşi începe cariera în businessul de carte cu un job în cadrul companiei tatălui său, proprietarul unei afaceri de distribuţie de carte străină şi unic reprezentant al Logman în România. Timp de doi ani a călătorit cu standuri şi prezentări de carte în şcolile şi universităţile din România, învăţând pe teren ce înseamnă industria de carte, iar în 2007, cu 15.000 de dolari puşi la bătaie de fratele său stabilit în SUA, pune bazele Okian.ro, librărie de carte în limba engleză din toate domeniile.

    În 2010, librăria online fondată de fraţii Benga şi businessul de distribuţie de carte al tatălui lor fuzionează într-o singură companie, Okian. După o pauză de doi ani dedicată unui master la Universitatea Columbia în SUA, Tudor revine în ţară şi preia conducerea businessului.

    Okian numără peste un milion de cărţi în engleză, din toate domeniile, de la titluri din beletristica internaţională la cărţi de business sau medicină, alături de jocuri şi accesorii pentru iubitorii de carte, sute de titluri din portofoliu fiind mai ieftine decât pe amazon.co.uk, uneori cu până la 25%.

    Okian colaborează cu peste 12.000 de edituri, vinde 100 de volume pe zi, are peste 100.000 de titluri în format digital şi 32 de angajaţi. 

  • A studiat în Norvegia şi Marea Britanie, iar acum conduce unul dintre cei mai mari operatori de servicii medicale private

    Andreea Minuţă are o carieră în banking, precedată de studii de licenţă în Norvegia şi o bursă Erasmus în cadrul Şcolii de Business a Universităţii din Reading, Marea Britanie.

    De la venirea sa în companie, Andreea Minuţă a consolidat şi restructurat departamentul Corporate, organizându-l pe linii de business şi dublându-i dimensiunea. În prezent, coordonează o echipă de 25 de reprezentanţi de vânzări şi agenţi customer care, fiind responsabilă de dezvoltarea şi implementarea strategiei de vânzări a companiei.

    Ea gestionează atât portofoliul de clienţi corporate, cât şi portofoliul de retail, coordonând totodată implementarea contractelor regionale, cu impact direct în creşterea cifrei de afaceri a companiei.

    Regina Maria a înregistrat anual creşteri de 20% ale veniturilor pe segmentul corporate şi a ajuns, la finalul anului 2014, la un portofoliu de peste 275.000 de abonamente corporate. Minuţă a lucrat anterior în sectorul bancar, la Banca Transilvania, unde a deţinut mai multe funcţii, ultima fiind de director adjunct corporate.  

  • Şi-a început cariera când nu împlinise 20 de ani, iar acum ocupă funcţia de director adjunct în cadrul unităţii Investment Banking

    Îşi aminteşte că era o zi toridă de august, la doar două ore după ce susţinuse lucrarea de licenţă la ASE, când a primit postul de analist junior pieţe de capital. În 2009 a fost promovat analist, iar în 2010 analist senior. Din 2011 conduce departamentul de analiză investiţională şi planificare strategică. În 2014 a fost numit director adjunct în cadrul unităţii Investment Banking.

    Pe lângă activitatea desfăşurată pe piaţa de capital, din poziţia de coordonator al depratamentului de analiză investiţională, este implicat şi în proiecte de consultanţă, restructurare, dezvoltarea activităţii, precum şi fuziuni şi achiziţii.

    Mihai Anghelescu este pasionat de tenis şi a câştigat, la nivel de junior, câteva turnee, în perioada 1995 – 2004. A mai fost finalist al concursului naţional de dezbateri organizat în 2001 de ARDOR – Asociaţia Română de Dezbateri, Oratorie şi Retorică.

    Se ghidează în viaţă după câteva principii, printre care proverbul african care spune că „dacă vrei să ajungi repede aleargă singur, dacă vrei să ajungi departe mergeţi împreună!“, crede că modestia este o virtute şi mai crede în virtuţile unui bun ascultător: „Încearcă să înţelegi ceea ce vrea să spună interlocutorul, nu neapărat ceea ce auzi“. 

  • Carpathian Gold a primit licenţă de exploatare a aurului la Rovina

    Acordarea licenţei reprezintă primul şi cel mai important pas în procesul de licenţiere. Potrivit legislaţiei din România, licenţa va intra în vigoare după evaluarea finală de către mai multe departamente guvernamentale şi după publicarea în Monitorul Oficial.

    Este pentru prima oară când România acordă o licenţă pentru exploatarea metalelor fără implicarea unei companii de stat, se arată într-un comunicat al Carpathian Gold.

    Compania urmează să actualizeze o evaluare economică preliminară din 2010, urmând să revizuiască costurile proiectului.

    Carpathian Gold este o companie de explorare şi producţie ale cărei principale activităţi sunt producţia de aur de la exploatarea Riacho dos Machados Gold din Brazilia, la care este singurul proprietar.

    În plus, compania se concentrează pe planurile de explorare şi dezvoltare de la proiectul Rovina Valley Au-Cu din România, unde este singurul proprietar.

    În 2013, subsidiara din România a Carpathian Gold, Samax România, înregistrată la Baia Mare, a obţinut venituri de 9,2 milioane de lei şi un profit de 3,5 milioane de lei, având în număr de 43 de angajaţi, potrivit celor mai recente date disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor.

    Zăcământul de la Rovina conţine cantităţi importante de aur şi cupru, respectiv 120 de tone de aur şi 100.000 de tone de cupru, declara în 2013 prefectul judeţului Hunedoara, Sorin Vasilescu.

    Concesiunea de la Rovina este situată în Munţii Apuseni, la circa 20 de kilometri de Roşia Montană.

    Concesiunile învecinate sunt deţinute de companii canadiene sau de statul român. Astfel, proiectul minier de la Roşia Montană este dezvoltat de către Roşia Montană Gold Corporation, controlată de grupul Gabriel Resources. În aceeaşi zonă, compania canadiană Eldorado Gold deţine concesiunea minieră de la Certeju de Sus. Situat în vecinătate este şi depozitul de cupru de la Roşia Poieni, cel mai mare din România, administrat de societatea de stat Cuprumin. Cu resurse estimate la 900.000 tone, la Roşia Poieni sunt concentrate 60% din rezervele de cupru ale României.

    Totodată, compania canadiană Eldorado Gold Corporation a anunţat la rândul ei, marţi, finalizarea cu rezultate pozitive a studiului de fezabilitate realizat de subsidiara Deva Gold, care deţine 80,5% din proiectul Certej din Munţii Apuseni, situat la aproximativ 12 kilometri nord-est de oraşul Deva. Potrivit studiului, Eldorado Gold estimează că va extrage aur şi argint în valoare de peste 3,1 miliarde de dolari, pe durata de 17 ani a proiectului de la Certej.

  • CNA: Antena 1 are un buget de operare de 48,3 milioane euro şi venituri de 50 de milioane euro pe an

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de joi, o solicitare a societăţii Antena TV Group SA de acordare a unei noi licenţe audiovizuale, prin reţele de comunicaţii electronice (prin cablu, n.r.), pentru Antena 1. Această televiziune generalistă deţine deja două licenţe pe care emite în prezent, una prin satelit şi una terestră (aceasta din urmă urmând să fie închisă pe 17 iunie, în contextul încetării emisiei analogice terestre TV în România).

    CNA a acordat noua licenţă cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţa de joi (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Viorel Buda, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

    Pe de altă parte, Antena TV Group a solicitat şi a primit aprobarea CNA să modifice uşor structura de programe a Antena 1, în sensul difuzării unui mai mare procente de programe de divertisment – 50,8% (faţă de 50% până în prezent) şi al introducerii unui procent de 0,2% de programe religioase. Totodată, Antena 1 va continua să difuzeze la fel ca şi până în prezent programe de informare (20%), filme (14%) şi publicitate şi teleshopping (15%).

    De asemenea, potrivit documentelor depuse de Antena TV Group la CNA, fiind vorba despre o televiziune care funcţionează de peste 20 de ani, nu se poate vorbi despre o investiţie iniţială, o parte dintre echipamente fiind deja amortizate.

    Însă Antena TV Group precizează că bugetul total de operare al televiziunii Antena 1 este de 48,3 milioane de euro pe an, fiind compus din: cheltuieli de producţie şi marketing, inclusiv cele salariale (41,3 milioane de euro pe an), cheltuieli administrative (5 milioane de euro pe an) şi amortizări echipamente existente (2 milioane de euro pe an).

    Aceste cheltuieli vor fi susţinute de venituri anuale de aproximativ 50 de milioane de euro pe an, generate din publicitate (90%) şi alte venituri (10%), conform aceloraşi documente depuse la CNA.

    Pe de altă parte, Antena TV Group a solicitat CNA modificarea acţionariatului societăţii, modificare pentru care compania a primit deja acordul Consiliului în şedinţa din 23 aprilie.

    Astfel, fiicele lui Dan Voiculescu, Camelia şi Corina, vor continua să fie principalii acţionari ai Antena TV Group SA şi îşi vor menţine numărul de acţiuni, respectiv: Camelia Voiculescu – 41,780095%, iar Corina Voiculescu – 37,457653%.

    Totodată, alţi acţionari ai Antena TV Group care îşi menţin numărul de acţiuni sunt Mihai Lazăr (8,644884%) şi Fundaţia Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României (membru fondator şi preşedinte Dan Voiculescu) – 3,91666%.

    Un alt acţionar, Anca Raluca Gheorghe, îşi reduce uşor numărul de acţiuni, de la 4,322442% la 3,750282%. În schimb, un alt acţionar, societatea Grivco SA, îşi creşte uşor numărul de acţiuni, de la 3,878266% la 4,450426%.

    Acţionarii Grupului Industrial Voiculescu şi Compania (Grivco) SA sunt Camelia Voiculescu – 39,125%, Corina Voiculescu – 39,125%, Anca Raluca Gheorghe – 8,83% (faţă de 10% până în prezent), Mihai Lazăr – 10% şi Elena Sorina Constanda – 1,75% şi Grivco SA – 1,17% (faţă de 0% până acum), potrivit CNA.

    CNA a aprobat, joi, modificarea acţionariatului Antena TV Group, care deţine pe lângă Antena 1 şi televiziunile Antena Stars şi Euforia Lifestyle TV. Decizia de modificare a acţionariatului a fost luată cu şapte voturi “pentru” şi unul “împotrivă” (Gabriel Tufeanu).

    Însă, din cauză că legislaţia audiovizualului prevede că pot fi aduse modificări unei licenţe audiovizuale doar după minimum un an de la începerea difuzării serviciului de programe, prelungirea valabilităţii sau preluarea licenţei audiovizuale, CNA a aprobat, joi, modificarea acţionariatului doar în cazul Antena 1 şi al Antena Stars. În cazul Euforia Lifestyle TV, CNA a decis să amâne discutarea subiectului, întrucât licenţa acestei televiziuni a fost prelungită pe 18 decembrie 2014 şi, deci, nu pot fi făcute modificări în această licenţă, nici măcar în privinţa modificării acţionariatului societăţii. Pentru a nu mai exista “anomalii” de acest gen, CNA plănuieşte să modifice legislaţia secundară a audiovizualului.

    Pe de altă parte, CNA a aprobat, joi, şi modificarea uşoară a structurii de programe a Antena Stars, în sensul difuzării unui procent mai mic de programe de informare – 9% (faţă de 10,71% până în prezent) şi a unui procent mai mic de programe de divertisment – 62,64% (faţă de 66,32%). De asemenea, Antena Stars va introduce în grila sa filme – 3% şi va creşte procentul de emisiuni educative difuzate – 3,57% (faţă de 1,78% până în prezent). Emisiunile educative vizate de Antena Stars sunt, potrivit noii grile depuse la CNA, “Star Chef” şi “Refresh by Oana Turcu”.

    Totodată, Antena TV Group a primit aprobarea CNA de a modifica uşor structura de programe în cazul unor staţii locale. Cea mai semnificativă modificare în acest sens este aceea că Antena 1 Sibiu va începe să difuzeze programe producţie proprie, într-un procent de 2,26% (programe de informare), şi nu va mai retransmite integral programul staţiei centrale, din Bucureşti, a Antena 1, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de joi.

  • CNA: Antena 1 are un buget de operare de 48,3 milioane euro şi venituri de 50 de milioane euro pe an

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de joi, o solicitare a societăţii Antena TV Group SA de acordare a unei noi licenţe audiovizuale, prin reţele de comunicaţii electronice (prin cablu, n.r.), pentru Antena 1. Această televiziune generalistă deţine deja două licenţe pe care emite în prezent, una prin satelit şi una terestră (aceasta din urmă urmând să fie închisă pe 17 iunie, în contextul încetării emisiei analogice terestre TV în România).

    CNA a acordat noua licenţă cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţa de joi (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Viorel Buda, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

    Pe de altă parte, Antena TV Group a solicitat şi a primit aprobarea CNA să modifice uşor structura de programe a Antena 1, în sensul difuzării unui mai mare procente de programe de divertisment – 50,8% (faţă de 50% până în prezent) şi al introducerii unui procent de 0,2% de programe religioase. Totodată, Antena 1 va continua să difuzeze la fel ca şi până în prezent programe de informare (20%), filme (14%) şi publicitate şi teleshopping (15%).

    De asemenea, potrivit documentelor depuse de Antena TV Group la CNA, fiind vorba despre o televiziune care funcţionează de peste 20 de ani, nu se poate vorbi despre o investiţie iniţială, o parte dintre echipamente fiind deja amortizate.

    Însă Antena TV Group precizează că bugetul total de operare al televiziunii Antena 1 este de 48,3 milioane de euro pe an, fiind compus din: cheltuieli de producţie şi marketing, inclusiv cele salariale (41,3 milioane de euro pe an), cheltuieli administrative (5 milioane de euro pe an) şi amortizări echipamente existente (2 milioane de euro pe an).

    Aceste cheltuieli vor fi susţinute de venituri anuale de aproximativ 50 de milioane de euro pe an, generate din publicitate (90%) şi alte venituri (10%), conform aceloraşi documente depuse la CNA.

    Pe de altă parte, Antena TV Group a solicitat CNA modificarea acţionariatului societăţii, modificare pentru care compania a primit deja acordul Consiliului în şedinţa din 23 aprilie.

    Astfel, fiicele lui Dan Voiculescu, Camelia şi Corina, vor continua să fie principalii acţionari ai Antena TV Group SA şi îşi vor menţine numărul de acţiuni, respectiv: Camelia Voiculescu – 41,780095%, iar Corina Voiculescu – 37,457653%.

    Totodată, alţi acţionari ai Antena TV Group care îşi menţin numărul de acţiuni sunt Mihai Lazăr (8,644884%) şi Fundaţia Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României (membru fondator şi preşedinte Dan Voiculescu) – 3,91666%.

    Un alt acţionar, Anca Raluca Gheorghe, îşi reduce uşor numărul de acţiuni, de la 4,322442% la 3,750282%. În schimb, un alt acţionar, societatea Grivco SA, îşi creşte uşor numărul de acţiuni, de la 3,878266% la 4,450426%.

    Acţionarii Grupului Industrial Voiculescu şi Compania (Grivco) SA sunt Camelia Voiculescu – 39,125%, Corina Voiculescu – 39,125%, Anca Raluca Gheorghe – 8,83% (faţă de 10% până în prezent), Mihai Lazăr – 10% şi Elena Sorina Constanda – 1,75% şi Grivco SA – 1,17% (faţă de 0% până acum), potrivit CNA.

    CNA a aprobat, joi, modificarea acţionariatului Antena TV Group, care deţine pe lângă Antena 1 şi televiziunile Antena Stars şi Euforia Lifestyle TV. Decizia de modificare a acţionariatului a fost luată cu şapte voturi “pentru” şi unul “împotrivă” (Gabriel Tufeanu).

    Însă, din cauză că legislaţia audiovizualului prevede că pot fi aduse modificări unei licenţe audiovizuale doar după minimum un an de la începerea difuzării serviciului de programe, prelungirea valabilităţii sau preluarea licenţei audiovizuale, CNA a aprobat, joi, modificarea acţionariatului doar în cazul Antena 1 şi al Antena Stars. În cazul Euforia Lifestyle TV, CNA a decis să amâne discutarea subiectului, întrucât licenţa acestei televiziuni a fost prelungită pe 18 decembrie 2014 şi, deci, nu pot fi făcute modificări în această licenţă, nici măcar în privinţa modificării acţionariatului societăţii. Pentru a nu mai exista “anomalii” de acest gen, CNA plănuieşte să modifice legislaţia secundară a audiovizualului.

    Pe de altă parte, CNA a aprobat, joi, şi modificarea uşoară a structurii de programe a Antena Stars, în sensul difuzării unui procent mai mic de programe de informare – 9% (faţă de 10,71% până în prezent) şi a unui procent mai mic de programe de divertisment – 62,64% (faţă de 66,32%). De asemenea, Antena Stars va introduce în grila sa filme – 3% şi va creşte procentul de emisiuni educative difuzate – 3,57% (faţă de 1,78% până în prezent). Emisiunile educative vizate de Antena Stars sunt, potrivit noii grile depuse la CNA, “Star Chef” şi “Refresh by Oana Turcu”.

    Totodată, Antena TV Group a primit aprobarea CNA de a modifica uşor structura de programe în cazul unor staţii locale. Cea mai semnificativă modificare în acest sens este aceea că Antena 1 Sibiu va începe să difuzeze programe producţie proprie, într-un procent de 2,26% (programe de informare), şi nu va mai retransmite integral programul staţiei centrale, din Bucureşti, a Antena 1, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de joi.

  • Şfaiţer: Cluburile Ligii I vor îndeplini criteriile pentru licenţa UEFA, cu excepţia celui financiar

    “Am depus dosarul de licenţiere şi cu siguranţă nu vom avea probleme cu licenţierea. Avem destul de multă experienţă, suntem obişnuiţi, ştim foarte bine ce avem de făcut. Cum am luat licenţa UEFA şi anul trecut, sper ca şi acum să o luăm. Mai avem mici retuşuri, dar eu am încrederea că vom lua licenţa UEFA. Până la 31 martie avem timp să depunem toate documentele”, a spus Cornel Şfaiţer.

    Oficialul formaţiei ieşene a precizat că s-ar putea ca unele cluburi să aibă probleme cu criteriul financiar: “Cu singuranţă, toate cluburile din Liga I vor îndeplini toate criteriile, cu excepţia unuia. Pentru a obţine licenţa UEFA, marea problemă va fi criteriul financiar. Nu ştiu cum vor îndeplini acest criteriu cluburile aflate în insolvenţă”.

  • Astra asigură angajaţii ROMATSA pentru 6,6 milioane lei în cazul pierderii licenţei sau brevetului

    Încheiată pentru o perioadă de 12 luni, poliţa a fost atribuiă prin licitaţie la finele lunii ianuarie.

    În cadrul procedurii de atribuire a contractului, ROMATSA a primit ofertă şi de la asocierea formată din Omniasig şi BCR Asigurări de Viaţă.

    Poliţa are o sumă asigurată de 572,8 milioane de lei şi reprezintă 36 de salarii de bază valabile la data producerii evenimentului, cu sporurile, indemnizaţiile şi adaosurile permanente, precum şi sporurile specifice profesiilor beneficiare, mai puţin cota de impozit şi contribuţiile sociale pentru un număr de 1.118 salariaţi, din care controlori de trafic aerian – 622.

    Anterior, riscul de pierderii licenţei, brevetului sau certificatului de funcţionare al salariaţilor ROMATSA a fost acoperit de Astra pentru 3,48 milioane de lei.

    În perioada 2009 – 2013, conform datelor din caietul de sarcini al licitaţiei, suma totală plătită de asigurători în cazul pierderii licenţei, brevetului sau certificatului de funcţionare de către salariaţii ROMATSA s-a ridicat la 1,99 milioane de euro.

    Aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, ROMATSA a fost înfiinţată în anul 1991 şi activează în domeniul serviciilor de trafic aerian, furnizate aeronavelor civile care survolează spaţiul aerian al României şi numără peste 1.000 de angajaţi.

    Astra Asigurări este unul din primii cinci asigurători locali şi are ca acţionari societăţile The Nova Group Investments România şi Epsilon Estate Provider, controlate de omul de afaceri Dan Adamescu.

    În februarie 2014, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a instituit procedura de redresare financiară prin administrare specială a companiei Astra, a suspendat dreptul de vot al acţionarilor şi conducerea şi a numit firma KPMG ca administrator special.

    Prin instituirea procedurii de redresare financiară, ASF a solicitat asigurătorului majorarea capitalului social cu 490 milioane de lei în următoarele 12 luni, din care 70 milioane de lei într-o primă fază.

    Creşterea capitalului social a fost inclusă în planul de redresare a Astra, aprobat de ASF în aprilie 2014.

  • Reţeta câştigătoare pentru cei peste 1.000 de tineri care îşi iau an de an licenţa în stomatologie

    “Nu suntem şcoliţi să vedem care este rentabilitatea unui act medical, cât timp trebuie să îi aloci, care este marja de câştig sau cu ce cantitate de materiale să lucrezi“, descrie medicul stomatolog Anca Vereanu câteva dintre slăbiciunile profesiei sale, care lasă cu greu loc şi de altceva – indiferent că vorbim despre familie, despre predarea de cursuri studenţilor sau despre managementul propriului cabinet.

    Anca Vereanu are în prezent o clinică de stomatologie, axată pe oferirea de servicii premium, unde lucrează cot la cot cu şapte angajaţi şi cu care estimează că va ajunge la venituri de 250.000 de euro.

    Drumul până aici a fost însă lung: după absolvirea facultăţii, în 1997, Anca Vereanu s-a angajat ca preparator universitar la Universitatea de Medicină Carol Davila, la catedra de implantologie orală. Ulterior, s-a angajat la Spitalul Militar, unde a început să îşi practice meseria, specializându-se în chirurgie, sub ghidarea altor medici. Şansa de a realiza primele operaţii dentare singură a venit însă în 2003, odată cu deschiderea propriului cabinet în demisolul casei sale, când avea 35 de ani: „Începusem să lucrez mai mult de 12 ore pe zi în Spitalul Miliar şi ştiam să fac orice, nu mai erau semne de întrebare în profesie“.

    A investit în cabinet circa 50.000 de dolari, dintre care 20.000 au fost fonduri proprii, iar restul a fost un împrumut de la firma care a acceptat să ofere aparatura în sistem de leasing, urmând să plătească datoria în rate lunare de câte 500 de dolari.

    „Primul şoc a fost că, deşi aveam foarte mulţi pacienţi la Spitalul Militar, foarte puţini au urmat-o în cabinetul privat.“ A început astfel să se promoveze în rândul prietenilor: „Orice afacere începe cu cunoştinţele – dacă ei te plac, te ajută, dacă nu, nu vine nimeni“. După patru ani, interval în care a angajat şi o fostă studentă să lucreze alături de ea şi a început să aducă săptămânal şi un medic care să ofere servicii de ortodonţie, a simţit nevoia extinderii.

    Aceasta nu a venit atât de uşor, principalul motiv fiind găsirea spaţiului potrivit pentru clinica la care visa: trei camere pentru cabinet, una pentru sterilizare, un birou, o recepţie mare, care să îi permită să ţină şi cursuri pentru tinerii chirurgi.  A deschis clinica Dr. Vereanu în 2010, după doi ani în care a căutat locul ideal şi alte nouă luni petrecute cu amenajarea şi dotarea cu aparatură, în care a investit mai mult de 300.000 de euro.

    Pe lângă aparatura necesară serviciilor medicale, o parte din bani s-au dus şi în direcţia dotării sălii de recepţie cu un tavan cu videoproiector şi camere de filmat HD în cabinet, cu scopul de a ţine periodic cursuri de chirurgie tip „live surgery“ pentru 10-12 medici.

    Chiar dacă majoritatea pacienţilor ei sunt din zona premium, Vereanu a observat că vin totuşi în clinica sa şi cei cu limitări financiare care optează pentru servicii mai scumpe pe care le plătesc în rate.

    Pentru cel mai costisitor din serviciile stomatologice, implantul, preţul variază în funcţie de materialele folosite, iar în clinica lui Vereanu ajunge la 1.200-1.300 de euro. „Sunt clinici şi cabinete care lucrează cu 500-600 de euro, dar cu alte materiale.“ În plus, în preţul produsului medical este inclusă şi manopera doctorului, cine este el, câte manevre a făcut, cât de bun şi de riguros este în domeniu.

    Chiar dacă iniţial prefera să facă totul, în timp a învăţat să delege activităţile din clinică. De anul acesta, a angajat un office manager, pe seama creşterii businessului. „Sunt un manager în teorie, dar în practică nu îmi iese foarte bine.“ A angajat la începutul anului un consultant financiar pentru că a realizat că munceşte foarte mult, iar profitul nu era proporţional cu efortul depus. A învăţat astfel să calculeze costul fiecărei lucrări făcute în cabinet, ce rentabilitate are, de câte materiale este nevoie, care este eficienţa lucrului făcut. L-a promovat apoi pe poziţia de office manager, în ideea de a se concentra exclusiv pe pacienţi, nu şi pe programul asistentelor, sau pe alte operaţiuni administrative.

    Astfel, reuşeşte să aloce timpul necesar cursurilor de implantologie pe care le ţine în continuare la Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila. Acolo, se loveşte de paradoxul dat de problemele financiare ale facultăţii. Spre exemplu, Comunitatea Europeană obligă studenţii să lucreze pe fantome (capete de plastic cu diferite mulaje cu patologii pe care pot lucra – n.r.), extrem de scumpe şi pe care facultatea nu îşi permite să le cumpere. La München, de pildă, fiecare student are fantoma lui pe care exersează diverse tipuri de tratamente şi după care este evaluat la final de semestru. Asistenţii universitari încearcă astfel propriile demersuri prin care să eficientizeze studiul din facultate. Spre exemplu, ea a cumpărat un televizor cu diagonală mare la Spitalul Militar, unde ţine stagiile. Costul de 3.000 de lei al televizorului a fost finanţat de Societatea de Implantologie, unde Vereanu este trezorier. „Nu putem ţine un stagiu în secolul nostru cu mulaje din ghips.“

    În ceea ce priveşte practica, alternativa autohtonă pentru studenţi este angajarea direct după facultate în cabinete periferice, unde ei învaţă direct pe pacienţi.

    „Dacă la medicină generală baza materială sunt spitalele din oraş, la stomatologie baza materială este a facultăţii. Astfel, după ce îşi termină studiile, majoritatea tinerilor absolvenţi se angajează în cabinete periferice, unde câştigă experienţă tot pe pacienţi“. Unii dintre ei aleg să îşi deschidă propriile cabinete, chiar la scurt timp după absolvire: „Nu mai aşteaptă până la 35 de ani să deschidă un cabinet, îşi deschid la 28 şi la 26, când nu sunt destul de experimentaţi“.

    Piaţa serviciilor stomatologice se ridică la 100 milioane de euro în fiecare an, însă este un segment extrem de frag-men-tat, cea mai mare companie îndreptându-se spre 4 milioane de euro, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. An de an, circa 1.000 de proaspăt absolvenţi de medicină dentară încearcă să intre în circuitul practicienilor de succes în stomatologie.

  • Cinci tineri din Baia Mare câştigă 20.000 de euro pentru că rezolvă problema pe care şoferii din România o urăsc

    “ÎŢI FACI UN CONT, DESCRII PROBLEMELE MAŞINII ÎNTR-UN FORMULAR, DATELE TEHNICE ALE ACESTEIA, ORAŞUL ŞI PERIOADA ÎN CARE DOREŞTI SĂ REPARI MAŞINA, IAR APOI AŞTEPŢI OFERTELE DE LA SERVICE-URI“, descrie băimăreanul Tudor Cioltea modul cum funcţionează platforma Autoeconom.ro, subiectul tezei sale de licenţă şi al primei afaceri în care s-a lansat, alături de patru colegi de liceu.

    Potrivit antreprenorului, acesta este un loc de întâlnire între proprietarii de maşini şi service-urile auto, prin care şoferii pot să găsească cele mai bune oferte de reparaţii, în funcţie de argumente ce ţin de preţ, proximitate, garanţia pieselor necesare sau recenziile celorlalţi clienţi. La un după lansarea pe piaţa autohtonă, site-ul lor centralizează 210 service-uri din toate judeţele ţării şi le va aduce tinerilor până la sfârşitul anului venituri cuprinse între 15.000 şi 20.000 de euro, potrivit estimărilor lui Cioltea, care conduce afacerea împreună cu prietenii săi. Ideea unei astfel de afaceri i-a venit în perioada când era student în Danemarca.

    După absolvirea liceului, a plecat împreună cu Cristina Pop, în prezent una dintre colegele sale de afaceri, să studieze marketingul la Lillebaelt Academy din oraşul danez Odense. Au ales academia pe seama recomandărilor colegilor care plecaseră în anii anteriori, pentru varietatea de studii de business, dar şi pentru posibilitatea de a lucra în paralel cu acestea. Costurile de întreţinere i-au determinat pe el şi pe colega sa să îşi caute un loc de muncă imediat ce au ajuns acolo. Astfel, prima experienţă de muncă pe care au avut-o a fost înfiinţarea unei firme de curăţenie. ”Am învăţat să ne organizăm, să găsim nişte clienţi şi să furnizăm servicii de calitate„, îşi aminteşte el.

    După doi ani de studiu în marketing management, li s-a oferit posibilitatea de a intra într-un program pilot de un an şi jumătate pe specializarea ”Inovaţia în afaceri şi educaţia antreprenorială„. ”Era o consecinţă a perioadei de după criză, când toată lumea voia să facă ceva diferit„, explică Cioltea motivul danezilor de a lansa un astfel de program. În cadrul acestuia, au avut posibilitatea de a lucra cu profesori ce veneau din mediul de afaceri şi care nu aveau neapărat foarte multă experienţă în a preda. Iar modul cum se desfăşurau cursurile era, de cele mai multe ori, inedit.

    ”Am ajuns într-o clasă goală, în care nu se aflau mese sau scaune, ci doar o tablă interactivă foarte mare. Ni s-a spus să luăm loc şi să fim creativi în găsirea acestuia„, explică Tudor Cioltea modul cum a decurs primul curs de inovaţie în afaceri. Ultimul an de studiu avea ca obiectiv realizarea unei lucrări practice de licenţă, iar programul de inovaţie şi educaţie antreprenorială le oferea posibilitatea de a-şi face firma fie virtual, fie să se lanseze în afaceri în mod real.

    Au început Autoeconom.ro, ca urmare a unei experienţe pe care au avut-o la danezi. ”Aveam o maşină şi, fiind într-o ţară străină, orice vizită la service era foarte scumpă. Dat fiind că, spre deosebire de România, nu aveam niciun prieten care să îmi recomande service-ul potrivit, am găsit o platformă online care să ne ofere acest lucru.„ Site-ul danez centraliza o serie de service-uri şi furniza oferte utilizatorilor în funcţie de nevoile acestora.

    Pentru că o astfel de platformă nu exista în România, tinerii au preluat ideea şi au aplicat-o pe piaţa autohtonă, având astfel şi pretextul pentru a se întoarce în oraşul de origine, aşa cum îşi doreau de la început. ”Ştiam că nu putem să ne întoarcem şi să ne luăm un job obişnuit, cel puţin în Maramureş, aşa că trebuia să facem ceva pe cont propriu.„

    Li s-au alăturat Norbert Kolozsvari, care a studiat programare, Marius Crişan, specializat în web design tot în Danemarca, şi o altă colegă de liceu, Ioana Pop, care a studiat tehnologia informaţiei la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Şi-au împărţit responsabilităţile în funcţie de competenţe: Marius se ocupă de partea tehnică şi de modul cum arată platforma, Cristina, de partea de promovare şi de marketing online, Ioana, de project management, iar Tudor, de partea de service-uri partenere şi relaţii cu media.

    Investiţia iniţială – economiile celor patru tineri – a fost de 10.000 de euro, iar ulterior au mai fost necesari 5.000 de euro pentru promovare. Utilizatorii folosesc serviciul gratuit şi o pot face doar în scop informativ, fără să facă neapărat programarea la service. Site-ul se monetizează în schimb prin intermediul service-urilor partenere, care au trei opţiuni de plată a abonamentului: un abonament anual de 600 de lei, la care se adaugă un comision între 10-15% din valoarea reparaţiilor intermediate, un altul de 1.000 de lei şi unul de 2.000 de lei, care permite şi accesul service-urilor la companiile cu flote de maşini.