BusinessMagazin

Tag: Lagarde

  • Scandalul Tapie: FMI continuă să aibă încredere în Christine Lagarde

     “Board-ul FMI a fost informat în acest caz, în special în legătură cu audierile care au avut loc recent în faţa Curţii de Justiţie a Republicii din Paris, şi îşi reafirmă încrederea în capacitatea directorului general de a-şi îndeplinii cu eficacitate atribuţiile”, se arată într-un comunicat al instituţiei financiare.

    După două zile de audieri, Lagarde a fost plasată vineri de către tribunal sub statutul de martor asistat, situaţie intermediară între cea de martor şi cea de persoană investigată. Acest statul arată că justiţia poate declanşa în continuare o investigaţie împotriva lui Lagarde.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Afacerea Tapie”: Christine Lagarde este audiată de Curtea de Justiţie a Franţei

     Lagarde răspunde joi întrebărilor magistraţilor de la instanţa franceză responsabilă de anchetarea neregulilor la nivel ministerial, potrivit BBC.

    Şeful FMI, fost ministru de Finanţe al Franţei în timpul administraţiei Sarkozy, susţine că soluţia aleasă în privinţa litigiului cu controversatul om de afaceri Bernard Tapie era cea mai bună opţiune la acea dată.

    În urma audierilor, magistraţii ar putea hotărî începerea unei investigaţii oficiale privind decizia lui Lagarde, contrar sfaturilor consilierilor din minister, de a utiliza arbitrajul pentru a soluţiona un litigiu vechi dintre fosta bancă de stat Credit Lyonnais şi Tapie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lagarde va fi audiată de Curtea de Justiţie de la Paris, în cazul lui Bernard Tapie

     Avocatul lui Lagarde, Yves Repiquet, a declarat joi într-un comunicat că şeful FMI va fi audiat de magistraţii Curţii de Justiţie a Republicii, instanţa care se ocupă de nereguli semnalate la nivel guvernamental, potrivit Wall Street Journal.

    Lagarde, fost ministru al Finanţelor în administraţia Sarkozy în perioada 2007-2011, a fost acuzată de un grup de parlamentari ai Partidului Socialist, aflat la acea vreme în opoziţie, că ar fi facilitat printr-o decizie din 2007 câştigarea de către Bernard Tapie a sumei de 420 milioane de euro într-o dispută mai veche cu banca de stat Credit Lyonnais.

    O sursă apropiată instanţei a confirmat că Lagarde va fi audiată spre sfârşitul lunii mai.

    După audieri, magistraţii vor lua o decizie, fie începerea urmăririi penale, fie respingerea acuzaţiilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lagarde, FMI: Dacă nu aplică reformele, Grecia va trebui să recurgă la noi măsuri de austeritate

    Dacă va aplica măsurile de reformă prevăzute în cadrul programului de salvare, Grecia nu va avea nevoie de măsuri suplimentare, a declarat şeful FMI, Christine Lagarde, într-un interviu pentru ediţia de duminică a publicaţiei Kathimerini şi preluată de eubusiness.com. Ea ţinut însă să avertizeze că, în caz contrar, va fi nevoie de noi măsuri de austeritate. 

    “În cazul în care reformele structurale nu sunt realizate … ar fi necesare mai multe tăieri”, a explicat şeful Fondului Monetar Internaţional. Aflată în al şaselea an consecutiv de recesiune, Grecia, o ţară puternic îndatorată, se bazează pe pachete financiare de salvare din partea UE şi FMI, notează publicaţia.

    Vineri, FMI a avertizat că riscurile legate de planul de reforme din Grecia sunt ridicate, iar ţările europene vor fi nevoite să acorde statului elen noi fonduri, potrivit Capital.gr, preluat de Mediafax. La începutul săptămânii trecute, FMI a aprobat furnizarea unei tranşe de finanţare de 3,2 miliarde de euro Greciei, după ce guvernul a adoptat noi reduceri ale cheltuielilor bugetare, a obţinut îmbunătăţirea termenilor de finanţare din partea statelor europene şi a efectuat o răscumpărare de obligaţiuni.

    Alte stiri pe gandul.info

     

  • Ce se-ntâmplă când neamţul plăteşte

    Esenţa disputei stă în susţinerea de către FMI a unei noi prescrieri (“haircut”) a unei părţi din datoria Greciei, de data aceasta către BCE şi alte state, după prescrierea din 2011 pentru o parte din datoria către creditorii privaţi. FMI susţine că datoria e oricum nesustenabilă aşa cum este acum, aşa încât ar fi inutil ca UE şi Atena să se iluzioneze că o amânare a termenului de reducere a ei cu doi ani ar folosi la ceva. În 2009, Grecia avea o datorie de peste 300 mld. euro, reprezentând 113% din PIB, iar de atunci datoria n-a făcut decât să crească, estimarea actuală fiind că va ajunge la 190% în 2013.

    Germania se opune însă unui “haircut”, la fel ca şi alte state creditoare – aparent pentru că susţin că problema datoriei greceşti ar putea fi gestionată prin amânări de genul celei propuse acum de miniştrii europeni, între care şi neamţul Wolfgang Schaeuble. Motivul real este însă acela că ar pierde bani, şi nu numai pe cei datoraţi de Grecia, atâta vreme cât pieţele financiare ar putea vedea în el un precedent aplicabil Spaniei şi vor începe să preseze UE în acest sens.

    Charles Dallara, şeful Institutului Internaţional de Finanţe (cea mai mare asociaţie mondială a băncilor şi a altor instituţii financiare şi cea care anul trecut a condus negocierile pe tema prescrierii unei părţi din datoria Atenei către creditorii privaţi) a vizitat zilele trecute Atena şi a început să pledeze, în premieră, pentru relaxarea măsurilor de austeritate cerute grecilor de UE şi FMI, din moment ce economia nu numai că nu a reuşit să se redreseze, dar se prăbuşeşte în continuare (ceea ce, lesne de înţeles, periclitează şansele investitorilor privaţi de a-şi recupera creanţele din Grecia). Dacă asociem această declaraţie cu altele recente care dezavuau categoric orice nou “haircut” asumat de creditorii privaţi, rezultă că orice nouă prescriere a unei părţi din datoria grecească ar trebui să fie suportată de statele creditoare. De altfel, premierul elen Antonis Samaras a şi cerut aceasta în septembrie.

    Datele preliminare ale Eurostat arată că economia Greciei a scăzut cu 7,2% în trimestrul al treilea faţă de trimestrul al doilea, un record negativ pentru zona euro. Şomajul în rândul grecilor a atins 25,4% în august, faţă de 18,4% cu un an în urmă.

  • Christine Lagarde: UE are un termen foarte scurt să dea semnale puternice

    “Într-un termen foarte scurt, poate mai puţin de trei luni, este necesar ca europenii, în special cei din cadrul zonei euro, să dea semnale puternice privind voinţa lor colectivă de a-şi consolida uniunea monetară”, a declarat Lagarde pentru cotidianul francez Libération. “Ceea ce este necesar este o hotărâre colectivă de a avansa către o etapă puternică a construcţiei zonei euro”, a subliniat ea. În opinia şefei Fondului Monetar Internaţional (FMI), este necesar să se “depăşească uniunea monetară, pentru a fi puse în comun politici bugetare, însoţite totodată de instrumente de supervizare a sectorului financiar în sens larg şi de mecanisme de soluţionare a crizelor bancare”.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Lagarde, grecilor: A venit timpul să plătiţi, nu vă aşteptaţi la compasiune

    Într-un interviu fără compromisuri acordat publicaţiei britanice, Lagarde a insistat că a venit timpul ca Grecia să plătească şi a afirmat foarte clar că FMI nu are intenţia să atenueze termenii programului de austeritate. Lagarde a spus, cu cel mai direct limbaj din ultimii doi ani şi jumătate de criză, că părinţii greci trebuie să îşi sume responsabilitatea, în cazul în care copiii lor sunt afectaţi de reducerea cheltuielilor. “Părinţii trebuie să îşi plătească taxele”, a spus ea.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Christine Lagarde: Economia mondială a intrat într-o fază periculoasă şi nesigură. Există riscul unei spirale de instabilitate financiară

    ” Dacă nu acţionăm împreună, economia mondială riscă să intre într-o spirală de incertitudine şi instabilitate financiară “, a avertizat Lagarde, referindu-se la criza datoriilor şi la ameninţările de recesiune, în cadrul unui discurs rostit la începutul unei vizite de două zile în China. “Economia mondială a intrat într-o fază periculoasă şi nesigură “, a subliniat directoarea Fondului Monetar Internaţional (FMI), adăugând că “Asia nu este la adăpost”. “China are nevoie de o monedă mai puternică”, a afirmat Lagarde, în timp ce principalii parteneri comerciali ai Chinei se plâng de o rată de shimb slabă a yuanului, responsabilă, în opinia lor, de enorme excedente comerciale acumulate de Beijing.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lagarde: Rezervele FMI pălesc în comparaţie cu posibilele nevoi de finanţare ale ţărilor vulnerabile

    FMI a anunţat, într-un comunicat transmis sâmbătă, că va decide până în aprilie dacă resursele de care dispune sunt suficiente pentru a preveni o criză globală a creditelor, dacă criza datoriilor de stat din Europa s-ar răspândi în întreaga lume. Miniştrii Finanţelor din întreaga lume, reuniţi în acest weekend la Washington pentru întâlnirea anuală FMI-Banca Mondială, şi-au exprimat temerile că FMI ar putea avea nevoie de capital suplimentar pentru a putea oferi o plasă de siguranţă ţărilor vulnerabile la extinderea crizei din Grecia, Irlanda şi Portugalia către economiile mai mari din zona euro şi către alte părţi ale lumii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economistul-şef al FMI: Băncile europene au nevoie urgent de recapitalizare, posibil cu sprijinul statelor

    “Este esenţial să fie majorat capitalul băncilor. Dacă nu vom face asta, băncile vor încerca să-şi suplimenteze capitalul prin vânzarea de active şi scăderea numărului de credite. Aceasta ar fi foarte periculos, dintr-un punct de vedere macroeconomic”, a comentat Blanchard, citat de Wall Street Journal.

    Băncile vor încerca să-şi majoreze capitalul apelând la pieţele financiare şi, dacă nu vor reuşi să facă asta, statul ar putea interveni. “Nu e vorba de o naţionalizare, ci doar ca statul să preia participaţii la bănci spre a le permite să-şi majoreze capitalul”, a spus Blanchard. Aceasta ni se pare foarte important şi foarte urgent.”

    Ţările europene sunt acum mai dispuse să accepte ideea că băncile de pe continent au nevoie de capital suplimentar, pentru a face faţă potenţialelor pierderi de pe urma crizei datoriilor suverane, a adăugat economistul-şef al FMI.

    Luna trecută, apelul făcut de şefa instituţiei, Christine Lagarde, pentru recapitalizarea masivă a băncilor europene a stârnit o reacţie negativă din partea guvernelor europene şi a Băncii Centrale Europene, mai ales că FMI şi-a însoţit apelul cu estimarea că nevoia de capital suplimentar ar fi de 200 de miliarde de euro.

    Ulterior, FMI şi-a retras estimarea, afirmând că respectiva cifră nu era decât un “rezultat preliminar” dintr-un document de lucru.