“Mergi si aseaza-te pe ultimul scaun din autobuz, pentru ca mirosi urat, esti o tarfa romanca. Si sa nu te misti fara permisiunea mea. Altfel te bat”, i-a spus Savoni unei romance de 27 de ani, in iunie 2013, intr-un autobuz din capitala italiana.
Ieri, judecătorii italieni i-au dat pedeapsa: a fost condamnat la noua luni de munca agricola, relateaza Corriere della Sera, citat de hotnews.ro.
Judecatorul l-a condamnat pe Michel Savoni sa “lucreze pamantul in urmatoarele noua luni”, la Roma. Tanarul a fost gasit vinovat pentru insulte rasiste. El isi incepe vineri pedeapsa.
UNJR a transmis o scrisoare preşedintelui României în care solicită clarificări despre implicarea SRI în numirile din Justiţie, după ce, la data de 29 iulie, Klaus Iohannis a precizat declaraţiile celor care pun sub semnul întrebării funcţionalitatea statului de drept sunt lipsite de credibilitate.
“Uniunea Naţională a Judecătorilor din România i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să clarifice public în baza cărei legi Serviciul Român de Informaţii face verificări prealabile numirilor politice sau candidaţilor pentru funcţiile de conducere în sistemul judiciar, atât de la parchete, cât şi de la instanţe, inclusiv în cazul candidaţilor pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, transmite uniunea printr-un comunicat de presă.
Solicitarea vine în contextul în care la data de 29 iulie, Klaus Iohannis a transmis un punct de vedere instituţiilor de presă în care a afirmat că “statul de drept este funcţional” în România iar declaraţiile celor care pun sub semnul întrebării acest lucru “sunt lipsite de credibilitate”, deoarece sunt făcute de “persoane puse sub învinuire sau trimise în judecată”.
“Exact genul acesta de răspuns, care discreditează orice critici, în loc să răspundă obiectiv şi motivat la acestea, arată ca statul de drept în România nu e funcţional la parametrii democratici”, susţin judecătorii, precizând că “statul de drept este statul în care nu doar cetăţenii, ci şi instituţiile statului se supun legii. Mai mult, într-un stat de drept funcţional, cei care conduc instituţiile sunt obligaţi să dea socoteală în faţa oricărui cetăţean cu privire la activitatea lor, să răspundă oricăror critici formulate şi să verifice orice posibile abateri de la lege”.
Dacă ne-am imagina care au fost cele mai negre aspecte ale vieţii în Evul Mediu, cu siguranţă igiena personală, medicina primitivă, foametea sau bolile contagioase ar ocupa un loc fruntaş printre opţiunile noastre. Dar, fără îndoială, nici unul dintre aceste aspecte nu putea egala ingeniozitatea strămoşilor noştri europeni atunci când era vorba de crearea dispozitivelor de tortură. Iar dacă v-a stârnit interesul, Descoperă va invită să aflaţi mai multe despre inventivitatea macabră a judecătorilor medievali şi a celor care reprezentau legea în acea perioadă.
Un video postat pe Youtube o arată pe Krisztina Morvai, europarlamentar ungar ales pe lista neo-fasciştilor de la Jobbik, certându-i pe angajaţii Tribunalului Covasna pentru faptul că nu vorbesc limba maghiară şi nu au pliante în limba maghiară, ne infomează jurnalistul Dan Tanasă.
„Cu toţii trebuie să cunoască limba pe care o vorbesc locuitorii acestor teritorii iar în această localitate maghiarii au o pondere de 70-80%”, le striga europarlamentarul Krisztina Morvai angajaţilor Tribunalului Covasna potrivit traducerii în limba română a filmului postat pe internet în urmă cu câteva zile. Autorii postării susţin că acest film a fost realizat în primăvara anului 2016 şi că va fi adus în atenţia instituţiilor europene „cu scopul de a prezenta in mod real adevarul despre situatia juridica si sociala ale maghiarilor din Transilvania, contrara situatiei idilice prezentata de Romania in fata tarilor europene”.
Morvai, care susţine că are acceptul conducerii Tribunalului Covasna pentru a filma în instituţie, se arată deranjată de faptul că toate informaţiile din incinta Tribunalului Covasna din municipiul Sfântu Gheorghe sunt doar în lima română.
Comportându-se de parcă amiralul fascist Horthy Miklos ar fi încă la putere în Ardealul de Nord, Krisztina Morvai urlă la angajaţii Tribunalului Covasna afirmând, în mod mincinos, că ar exista o legislaţie care îi obligă să vorbească în limba maghiară şi să pună la dispoziţia cetăţenilor formulare în limba maghiară. Evident, Morvai, intrată în Parlamentul European pe lista neo-fasciştilor de la Jobbik, nu are nicio problemă să mintă, legislaţia românească în domeniul utilizării limbii materne în instituţiile publice fiind cât se poate de clară (detaliiaici). Krisztina Morvai are norocul să întâlnească chiar şi o doamnă în vârstă care nu cunoaşte limba oficială de stat a ţării în care susţine că s-a născut.
Gestul acestei doamne este inacceptabil. Un cetăţean ungar îşi permite să intre într-o instituţie publică a statului român pentru a-i certa pe angajaţii acestei instituţii pentru că nu vorbesc limba maghiară sau pentru că nu pun la dispoziţia cetăţenilor formulare tipizate în limba maghiară. Solicit public Ministerului Afacerilor Externe să o declare persona non grata pe această doamnă.
Un video postat pe Youtube o arată pe Krisztina Morvai, europarlamentar ungar ales pe lista neo-fasciştilor de la Jobbik, certându-i pe angajaţii Tribunalului Covasna pentru faptul că nu vorbesc limba maghiară şi nu au pliante în limba maghiară, ne infomează jurnalistul Dan Tanasă.
„Cu toţii trebuie să cunoască limba pe care o vorbesc locuitorii acestor teritorii iar în această localitate maghiarii au o pondere de 70-80%”, le striga europarlamentarul Krisztina Morvai angajaţilor Tribunalului Covasna potrivit traducerii în limba română a filmului postat pe internet în urmă cu câteva zile. Autorii postării susţin că acest film a fost realizat în primăvara anului 2016 şi că va fi adus în atenţia instituţiilor europene „cu scopul de a prezenta in mod real adevarul despre situatia juridica si sociala ale maghiarilor din Transilvania, contrara situatiei idilice prezentata de Romania in fata tarilor europene”.
Morvai, care susţine că are acceptul conducerii Tribunalului Covasna pentru a filma în instituţie, se arată deranjată de faptul că toate informaţiile din incinta Tribunalului Covasna din municipiul Sfântu Gheorghe sunt doar în lima română.
Comportându-se de parcă amiralul fascist Horthy Miklos ar fi încă la putere în Ardealul de Nord, Krisztina Morvai urlă la angajaţii Tribunalului Covasna afirmând, în mod mincinos, că ar exista o legislaţie care îi obligă să vorbească în limba maghiară şi să pună la dispoziţia cetăţenilor formulare în limba maghiară. Evident, Morvai, intrată în Parlamentul European pe lista neo-fasciştilor de la Jobbik, nu are nicio problemă să mintă, legislaţia românească în domeniul utilizării limbii materne în instituţiile publice fiind cât se poate de clară (detaliiaici). Krisztina Morvai are norocul să întâlnească chiar şi o doamnă în vârstă care nu cunoaşte limba oficială de stat a ţării în care susţine că s-a născut.
Gestul acestei doamne este inacceptabil. Un cetăţean ungar îşi permite să intre într-o instituţie publică a statului român pentru a-i certa pe angajaţii acestei instituţii pentru că nu vorbesc limba maghiară sau pentru că nu pun la dispoziţia cetăţenilor formulare tipizate în limba maghiară. Solicit public Ministerului Afacerilor Externe să o declare persona non grata pe această doamnă.
Judecătorii CCR au decis miercuri în unanimitate că legea potrivit căreia aleşii condamnaţi cu suspendare îşi pierd mandatul admiţând astfel contestaţia formulată de preşedintele Klaus Iohannis. În privinţa dezincriminării conflictului de interese, judecătorii au amânat o şedinţă pentru 13 septembrie.
Curtea Constituţională a decis, cu unanimitate de voturi, să admită sesizarea făcută de preşedintele Klaus Iohannis la legea privind statutul aleşilor locali, astfel încât cei condamnaţi cu suspendare îşi vor pierde şi ei mandatul, la fel ca cei care sunt condamnaţi cu executare.
”O singură decizie am luat astăzi, în unanimitate, aceea de a admite sesizarea preşedintelui cu privire la legea 393/2004, pe care am declarat-o în totalitate neconstituţională. Am avut în vedere că s-a creat un regim discriminatoriu şi că soluţia pe care a ales-o Parlamentul ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apăra integritatea, responsabilitatea funcţiei de ales local. Suspendarea este tot o formă de executare a pedepsei. S-ar fi creat inechităţi”, a declarat Valer Dorneanu, preşedintele interimar al Curţii Constituţionale.
Alexander Adamescu, fiul omului de afaceri Dan Adamescu, a fost dus marţi în faţa unei instanţe din Londra, pentru confirmarea mandatului european de arestare, emis de Tribunalul Bucureşti, asta după ce fusese reţinut luni seară de poliţişti.
Judecătorii au hotărât că nu se impune arestarea lui Alexander Adamescu şi că acesta să fie lăsat în libertate, până la soluţionarea cererii de extrădare în cazul său, a declarat avocatul Cătălin Breazu, apărătorul bărbatului.
O bombă de presă a adus în faliment un site celebru. Acesta a publicat un material compromiţător cu o supervedetă care însă i-a dat în judecată caştigând daune de 140 de milioane de euro. Compania era fondată în 2002 de către jurnalistul Nick Denton, iar în urma acestui scandal a fost scoasă la vânzare prin licitaţie. Potrivit The Guardian, preţul cerut de proprietar este 100 de milioane de dolari.
Judecătorii i-au respins în mai dreptul la nou proces.
Omul de afaceri Dan Adamescu a fost condamnat definitiv la patru ani şi patru luni de închisoare în dosarul în care este acuzat că a intervenit la judecători în dosare de insolvenţă, alături de el fiind condamnaţi şi patru magistraţi la pedepse cuprinse între 3,4 ani şi 12 ani şi două luni.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis, vineri, definitiv, condamnarea omului de afaceri Dan Adamescu la patru ani şi patru luni de închisoare, acesta fiind acuzat că a intervenit la judecători în dosare de insolvenţă. Astfel, în ceea ce îl priveşte pe Adamescu, magistraţii hotărât menţinerea pedepsei care a fost dispusă în prima instanţă.
Judecătorul Mircea Moldovan, de la Tribunalul Bucureşti, a primit cea mai grea pedeapsă din dosar, 12 ani şi două luni, acesta fiind însă redusă de la 22 de ani de închisoare, aşa cum hotărâse iniţial Curtea de Apel Bucureşti.
Judecătorul Elena Rovenţa a primit o pedeapsă de patru ani şi şase luni, fiind redusă de la cinci ani şi zece luni de închisoare. În cazul magistratului Sorin Viziru, a fost dispusă o pedeapsă de patru ani şi patru luni, în prima instanţă acesta fiind condamnat la cinci ani. Şi în ceea ce îl priveşte pe judecătorul Ion Stanciu pedeapsa a fost redusă de la trei ani şi opt luni la trei ani şi patru luni.
Gabriel Oprea, fost ministru al Afacerilor Interne, în prezent senator în Parlamentul României, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, alături de Gheorghe Nicolae, fostul şef al Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), acuzat de complicitate la abuz în serviciu şi de deturnare de fonduri.
În acelaşi dosar vor fi judecaţi Gabriel-Nicolae Pavel, la data comiterii faptelor având funcţia de şef al Serviciului Juridic din cadrul DIPI, sub acuzaţia de complicitate la abuz în serviciu, Nelu Zărnică, subsecretar de stat la data faptelor, sub acuzaţia de deturnare de fonduri şi Marian-Dănuţ Iacob, şeful unei structuri administrative la data faptei, fiind cercetat pentru deturnare de fonduri.