BusinessMagazin

Tag: jocuri de noroc

  • Cât şi cine mai joacă la “păcănele”?

    Acesta este rezultatul unui studiu realizat de compania de  cercetare de piaţă GfK România la iniţiativa Asociaţiei Organizatorilor de sloturi Romslot, în contextul în care piaţa jocurilor de slot-machine s-a ridicat anul trecut la 400 milioane de euro, iar în această industrie sunt angajaţi circa 30.000 de oameni, potrivit spuselor lui Dan Iliovici, directorul executiv Romslot. Totodată, el a spus că valoarea taxelor direcţionate către stat din întreaga industrie a jocurilor de noroc ajung la 160 de milioane de euro.

    Estimarea lui Iliovici se referă la cele 60.000 de aparate de tip slot-machine răspândinte în cele circa 10.000 de locaţii de joc din ţară. Dacă includem şi piaţa neagră, vorbim despre o valoare a pieţei de circa 650 de milioane de euro – dintre care 300 de milioane de euro sunt venituri ilegale din cele aproximativ cele 30.000 de aparate din ţară care funcţionează la negru, conform calculelor lui Sorin Constantinescu, preşedintele Asociaţiei Cazinourilor din România – într-un interviu anterior acordat  Business Magazin. Aceste date indică faptul că păcănelele sunt cea mai mare afacere din industria jocurilor de noroc (calculată de Business Magazin pe baza stimărilor din piaţă la 1, 3  miliarde de euro), depăşind chiar jocurile online dacă în calcul intră şi piaţa neagră.

    Totuşi, doar 3% dintre români participă la jocurile de sloturi, în timp ce la LOTO joacă 20% ,  la pariuri sportive au jucat în ultimul an 6%, 4% la bingo,  3% la jocurile din online, 3% la jocurile de cărţi(poker şi black jack) şi 1% la bingo, potrivit cercetării GfK.   

    .

    Conform aceluiaşi studiu, jucătorii de sloturi sunt într-o proporţie de 92% bărbaţi şi au o vârstă medie de 29 de ani. Numărul mediu de persoane din gospodaria participanţilor la joc este de 3, 60% dintre aceştia lucrează full – time, 65% sunt necăsătoriţi, 84% au internet în gospodărie şi 74% nu au niciun copil în gospodărie. De asemenea, venitul personal mediu lunar al participantului la jocurile de sloturi este de 1274 Ron, în timp ce venitul mediu pe gospodărie este de 2178 Ron pe lună.

    În ceea ce priveşte percepţia asupra jocurilor de noroc, jucătorii români asociază sloturile cu beneficii precum socializare, distracţie, relaxare, plăcerea jocului şi câştig. Jocurile de slot – machines sunt cel mai puternic asociate cu socializarea şi petrecerea timpului liber şi mai putin cu riscul şi adrenalina, în timp ce ruleta şi jocul de cărţi sunt cel mai puternic asociate conceptului clasic de joc de noroc.

    În studiu, au fost intervievate 855 de persoane la nivelul întregii ţări şi a inclus şi jucători de pe piaţa neagră – într-un procent de circa 15% , potrivit spuselor directorului executiv Romslot, Dan Iliovici.

    Cele aproximativ 10.000 de locaţii legale unde românii pot merge să joace la slot machines sunt împărţite între baruri cu cel mult cinci aparate pe care operatorul le plasează în parteneriat cu proprietarul – în proporţie de 85%, iar restul sunt săli de jocuri unde, pe lângă păcănele care trebuie să fie minimum 15, se găsesc şi alte jocuri electronice care nu necesită dealeri şi crupieri.

    Un aparat de jocuri poate genera în fiecare lună de la câteva sute de euro până la peste 1.200 de euro, bani care reprezintă de fapt diferenţa dintre sumele introduse şi cele retrase de jucători, deşi la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului sunt raportate drept cifră de afaceri doar intrările, ceea ce duce industria la sume fabuloase care nu sunt însă reale, după spusele lui Cristian Pascu, preşedintele executiv al Asociaţiei Organizatorilor  şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România. Media câştigului brut din piaţă este undeva în jurul a 500 de euro pe lună pentru fiecare aparat, în timp ce profitul efectiv rămas companiilor este greu de calculat, pentru că dincolo de licenţe există o serie de cheltuieli variabile cu spaţiul, angajaţii sau mentenanţa.

    Cei 500 de euro în medie sunt echivalentul a aproximativ 20% din suma care intră de fapt pe perioada unei luni într-un aparat, adică 2.500 de euro. Diferenţa însă este reprezentată de sume care sunt retrase de jucători sub formă de câştig sau, în foarte multe cazuri, pentru diminuarea pierderii, când retrag o parte din banii pe care iniţial i-au pus la bătaie. În termeni financiari, aparatele returnează acest procent de 80% din sumele pe care le înghit, însă există o nuanţă care nu trebuie ignorată. Mecanica din spatele unui slot machine spune că acesta este programat să dea înapoi jucătorilor în jur de 92-94% din punctele jucate. Concret, un jucător care introduce 1.000 de lei în aparat, primeşte în schimbul acestei sume nişte puncte pe care le poate miza la fiecare apăsare de buton. După câteva ore de joc, el constată că banii i s-au înjumătăţit. De fapt, ar trebui să ia în calcul că „în cele câteva ore de joc, aparatul a rotit de fapt mult mai mulţi bani, cam 10.000 de lei, în sensul că i-a oferit jucătorului mult mai multe puncte decât cele cu care a pornit„, explică Pascu. Statul impune un impozit de 25% din câştigul jucătorilor. Situaţia este însă destul de gri, pentru că nu poate fi măsurat câştigul unui jucător şi diferenţiat de asumarea unei pierderi şi retragerea banilor mai puţini decât avea când a intrat în sala de joc.

    Conform statisticilor internaţionale, numărul participanţilor la joc în alte ţări europene este de peste patru ori mai mare, în Marea Britanie spre exemplu – ţară recunoscută pentru o  cultură dezvoltată  a  jocurilor de noroc – 13% din populaţie a participat la jocurile de sloturi în 2010.

  • Oficiul pentru Jocuri de Noroc va avea un Consiliu Consultativ al oamenilor de afaceri din domeniu

     Actul normativ stabileşte normele de aplicare a OU 20/2013 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc.

    “Pentru buna organizare şi funcţionare a Oficiului, precum şi pentru îmbunătăţirea activităţii Comitetului de Supraveghere s-a instituit crearea unui Consiliu Consultativ al oamenilor de afaceri din domeniul jocurilor de noroc, care va avea posibilitatea să informeze autoritatea cu privire la aspectele din domeniul de referinţă”, informează Guvernul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romslot: Dacă vor fi eliminate zonele legale de automate de jocuri de noroc, numărul celor ilegale va exploda

     Într-un comunicat de presă transmis vineri, Dan Iliovici, director executiv Romslot, Asociaţia Organizatorilor de Sloturi, spune că respectă dorinţa deputatului Korodi Attila de a aduce completări legii care reglementează activitatea jocurilor de noroc în România, dar că, deşi “măsurile propuse de Korodi sunt bazate pe cele mai bune intenţii, ele pot duce mai degrabă la rezultate distructive decât la unele constructive”.

    Reprezentanţii asociaţiei precizează că, potrivit unui studiu derulat la începutul anului de către GFK România, doar 3% din români participă la joc în locuri care deţin aparate de tip slot-machines, în timp ce la alte jocuri de noroc, precum LOTO, participă aproape de şapte ori mai mulţi – 20% din populaţia ţării care îndeplineşte condiţiile legale de vârstă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Regele păcănelelor” controlează o piaţă de 350 de milioane de euro: “Jocurile de noroc sunt în continuare privite ca o vacă de muls”

    Extravaganţa şi luxul unei industrii în plină ascensiune, care nu părea să mai poată fi atinsă de ceva, a pălit în ultimii ani. Acum mai există 456 de organizatori de jocuri de noroc de orice fel, dintre care 422 de jocuri tip slot machine, 16 case de pariuri, 7 cazinouri şi 14 săli de bingo, conform datelor oficiale, cei mai mulţi grupaţi într-o serie de asociaţii (două pentru cazinouri, două a operatorilor de aparate de joc şi una a pariorilor). Chiar şi aşa, jocurile de noroc sunt în continuare privite ca o vacă de muls, după cum spune Cristian Pascu, preşedintele executiv al Asociaţiei Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România. Asta pentru că în acest moment, doar 3-4% din populaţia ţării joacă vreun soi de joc de noroc, pe când în alte ţări ponderea e mai mare

    După jocurile de noroc pe internet, maşinile cu câştiguri electronice cunoscute mai degrabă drept slot machines, sloturi sau aparate de joc şi denumite popular păcănele, un termen acceptat deocamdată doar în dicţionarele de argou, sunt cea mai mare afacere din această industrie. Ba chiar depăşeşte jocurile online dacă în calcul intră şi piaţa neagră. În total, este vorba de 650 de milioane de euro anul trecut, dintre care 300 de milioane de euro sunt venituri ilegale din cele aproximativ 30.000 de aparate din ţară care funcţionează la negru, conform calculelor lui Constantinescu. Aceasta cu toate că domeniul este destul de bine reglementat, iar interesele operatorilor sunt apărate de două entităţi – Asociaţia Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România (AOPJNR) cu aproximativ 80 de membri şi Romslot – Asociaţia Organizatorilor de Sloturi, cu 15 membri, cumulat aproape un sfert din numărul total de companii din piaţă.

    „Ca şi la cazinouri, după cutremurul legislativ din 2009, s-a întâmplat o reaşezare a pieţei, mai tristă pentru noi întrucât a dus la diminuarea domeniului”, spune Cristian Pascu, preşedintele executiv al AOPJNR. Din 1.200 de operatori cu 60.000 de aparate de joc, câţi erau în 2009, la finele anului trecut mai erau doar 411, cifră care acum se situează în jurul a 422 cu 63.000 de aparate. „Cei care au dispărut erau foarte mici, cu doar câteva aparate„, punctează Pascu. Structura pieţei este şi acum dominată tot de cei mici şi mijlocii, în total 350, majoritatea cu capital românesc, dat fiind că doar aproximativ 30 sunt străini, însă din punct de vedere al aparatelor operate, restul au cele mai mari cote de piaţă. Mai exact, 9% dintre operatorii de aparate de jocuri de tip slot machine deţineau anul trecut 37,5% dintre cele aproape 58.000 de aparate. Restul de 91% aveau 62,5%, adică aproximativ 33.370 de aparate, conform calculelor AOPJNR.

    În ţară există peste 12.000 de spaţii unde românii pot merge să joace la slot machines, dintre care aproximativ 85% sunt de fapt baruri cu cel mult cinci aparate pe care operatorul le plasează în parteneriat cu proprietarul, plătind o chirie pentru spaţiu sau un comision din încasări, de regulă între 35 şi 50%. Restul sunt săli de jocuri unde, pe lângă păcănele care trebuie să fie minimum 15, se găsesc şi alte jocuri electronice care nu necesită dealeri şi crupieri.

    „Afacerea aparatelor electronice nu prea mai este profitabilă„, afirmă Cristian Pascu. Deşi echipamentele la mâna a doua s-au ieftinit în ultima perioadă de două trei ori până la 2.000-3.000 de euro, ca urmare a închiderii unor pieţe precum Rusia sau Ucraina, lucru care a susţinut de altfel revenirea din ultima vreme a numărului de aparate din ţară, iar investiţiile de pornire a unei afaceri în domeniu sunt mult mai mici, banii s-au împuţinat semnificativ. Şi echipamentele noi au preţuri tot mai mici, între 1.000 şi 6.000 de euro, după cum spune Dragoş Buriu, proprietarul Newton Slots, companie cu o cotă de 12,5% din piaţă, care distribuie pe plan local de patru ani asemenea aparate, în competiţie cu DGL Pro şi Smartex, cu precizarea că „în provincie predomină sloturile cu vechime chiar de zece ani, pe când în Capitală e cerere în mare parte pentru echipamente de ultimă generaţie”.

    „Piaţa este cumva saturată„, mai spune reprezentantul AOPJNR. Dincolo de faptul că românii nu mai bagă mâna în buzunar pentru asemenea jocuri la fel de mult ca înaintea crizei, iar cei care o fac sunt de regulă dintre aceia care visează să se îmbogăţească, taxele tot mai ridicate şi-au pus amprenta asupra profiturilor, iar industria, deşi foarte tentantă pe motivul percepţiei că se pot face uşor bani, nu va reveni probabil prea curând la rulajele de altădată.
     

  • Nebunia păcănelelor – câţi bani aruncă anual românii pe aparatele de jocuri

    Ba chiar depăşeşte jocurile online dacă în calcul intră şi piaţa neagră. În total, este vorba de 650 de milioane de euro anul trecut, dintre care 300 de milioane de euro sunt venituri ilegale din cele aproximativ 30.000 de aparate din ţară care funcţionează la negru, conform calculelor lui Constantinescu. Aceasta cu toate că domeniul este destul de bine reglementat, iar interesele operatorilor sunt apărate de două entităţi – Asociaţia Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România (AOPJNR) cu aproximativ 80 de membri şi Romslot – Asociaţia Organizatorilor de Sloturi, cu 15 membri, cumulat aproape un sfert din numărul total de companii din piaţă.

    „Ca şi la cazinouri, după cutremurul legislativ din 2009, s-a întâmplat o reaşezare a pieţei, mai tristă pentru noi întrucât a dus la diminuarea domeniului„, spune Cristian Pascu, preşedintele executiv al AOPJNR. Din 1.200 de operatori cu 60.000 de aparate de joc, câţi erau în 2009, la finele anului trecut mai erau doar 411, cifră care acum se situează în jurul a 422 cu 63.000 de aparate. „Cei care au dispărut erau foarte mici, cu doar câteva aparate”, punctează Pascu. Structura pieţei este şi acum dominată tot de cei mici şi mijlocii, în total 350, majoritatea cu capital românesc, dat fiind că doar aproximativ 30 sunt străini, însă din punct de vedere al aparatelor operate, restul au cele mai mari cote de piaţă. Mai exact, 9% dintre operatorii de aparate de jocuri de tip slot machine deţineau anul trecut 37,5% dintre cele aproape 58.000 de aparate. Restul de 91% aveau 62,5%, adică aproximativ 33.370 de aparate, conform calculelor AOPJNR.

    În ţară există peste 12.000 de spaţii unde românii pot merge să joace la slot machines, dintre care aproximativ 85% sunt de fapt baruri cu cel mult cinci aparate pe care operatorul le plasează în parteneriat cu proprietarul, plătind o chirie pentru spaţiu sau un comision din încasări, de regulă între 35 şi 50%. Restul sunt săli de jocuri unde, pe lângă păcănele care trebuie să fie minimum 15, se găsesc şi alte jocuri electronice care nu necesită dealeri şi crupieri.

    „Există o barieră legislativă care limitează foarte mult piaţa şi o forţează în anumite direcţii”, spune Cristian Pascu. Dincolo de spaţiile cu până la cinci aparate, următorul prag permis este de minimum 15, cifră care până în 2010 era chiar de 20, însă demersurile AOPJNR au reuşit să determine scăderea ei. Implicit, multe spaţii cu săli de jocuri sunt nevoite să se limiteze la cinci aparate pentru că, deşi ar mai putea adăuga 2-3, nu au nevoie sau costul e prea mare pentru încă 10. „Piaţa, mai ales din provincie, este împinsă în jos din cauza acestei limitări„, mai spune Pascu, pe agenda căruia se află o nouă iniţiativă de a diminua pragul la zece aparate. Criza economică, tradusă implicit în scăderea banilor direcţionaţi de români către industria de noroc şi a aparatelor, este doar unul din factorii pentru care piaţa a scăzut. „Modificările legislative de după 2009 sunt un alt motiv„, spune Dan Iliovici, executive manager al Romslot, făcând referire la taxele pentru licenţa de operare pe piaţă, de 8.000 de lei pe an pentru fiecare aparat, de introducerea biletului de intrare, dar şi de taxa anuală pentru autorizarea aparatelor. Drept urmare, au fost necesare „măsuri de reorganizare şi un management strict al costurilor, în contextul în care competiţia s-a ascuţit”, adaugă Iliovici.

    „Afacerea aparatelor electronice nu prea mai este profitabilă„, afirmă Cristian Pascu. Deşi echipamentele la mâna a doua s-au ieftinit în ultima perioadă de două trei ori până la 2.000-3.000 de euro, ca urmare a închiderii unor pieţe precum Rusia sau Ucraina, lucru care a susţinut de altfel revenirea din ultima vreme a numărului de aparate din ţară, iar investiţiile de pornire a unei afaceri în domeniu sunt mult mai mici, banii s-au împuţinat semnificativ. Şi echipamentele noi au preţuri tot mai mici, între 1.000 şi 6.000 de euro, după cum spune Dragoş Buriu, proprietarul Newton Slots, companie cu o cotă de 12,5% din piaţă, care distribuie pe plan local de patru ani asemenea aparate, în competiţie cu DGL Pro şi Smartex, cu precizarea că „în provincie predomină sloturile cu vechime chiar de zece ani, pe când în Capitală e cerere în mare parte pentru echipamente de ultimă generaţie”.

    „Piaţa este cumva saturată”, mai spune reprezentantul AOPJNR. Dincolo de faptul că românii nu mai bagă mâna în buzunar pentru asemenea jocuri la fel de mult ca înaintea crizei, iar cei care o fac sunt de regulă dintre aceia care visează să se îmbogăţească, taxele tot mai ridicate şi-au pus amprenta asupra profiturilor, iar industria, deşi foarte tentantă pe motivul percepţiei că se pot face uşor bani, nu va reveni probabil prea curând la rulajele de altădată.

  • Directorul Direcţiei Financiare din Loterie, numit la conducerea Oficiului pentru Jocuri de Noroc

     Guvernul a decis, la sfârşitul lunii martie, prin ordonanţă de urgenţă, înfiinţarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, instituţie care va asigura şi suportul tehnic pentru astfel de activităţi, statul estimând că va realiza venituri suplimentare pentru buget.

    Noul Oficiu va exercita controlul tehnic, monitorizarea şi supravegherea pentru jocurile de noroc de tip pariuri on-line organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă, jocurile bingo organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă, jocuri de noroc on-line organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă ori mobilă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerele Sportului şi Culturii vor avea reprezentanţi în board-ul Oficiului Jocurilor de Noroc

     “Mi s-a explicat că, în Europa, o sursă importantă de finanţare pentru sport o reprezintă tocmai veniturile loteriilor şi ale celorlalte tipuri de jocuri. Nu jocuri sportive, ci jocuri de noroc, că acolo întotdeauna sunt bani, la jocurile sportive nu prea sunt, aşa că îi mai luăm de acolo încoace”, a spus Ponta într-o conferinţă privind domeniul sportului.

    El a confirmat că Guvernul a decis, miercuri, prin ordonanţă de urgenţă, înfiinţarea acestui oficiu.

    Surse oficiale au declarat, miercuri, agenţiei MEDIAFAX, că Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă, înfiinţarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, instituţie care va asigura şi suportul tehnic pentru astfel de activităţi, statul estimând că va realiza venituri suplimentare pentru buget.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul dă drumul jocurilor de noroc online, odată cu înfiinţarea Oficiului pentru Jocuri

     “Până în prezent, deşi există cadrul legal de autorizare şi desfăşurare a activităţii de jocuri de noroc online în România, nu a fost acordată nicio autorizaţie de operator de monitorizare şi raportare în vederea realizării controlului tehnic, monitorizării şi raportării pentru jocurile de noroc on-line. De asemenea, nu a fost identificată o autoritate sau o instituţie de stat căreia să-i fie atribuite competenţele de monitorizare şi raportare pentru jocurile de noroc on-line. Modelul implementat în o serie de state membre ale Uniunii Europene, care exploatează cu succes jocurile de noroc, este cel al autorităţii de monitorizare şi raportare pentru jocurile de noroc”, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de ordonanţă de urgenţă privind înfiinţarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN).

    Cu alte cuvinte, statul va investi în crearea infrastructurii pentru monitorizarea jocurilor de noroc, întrucât nicio companie privată nu a fost atrasă de această activitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul reautorizează jocurile bingo derulate în emisiuni televizate

     Guvernul va reintroduce jocurile de noroc de tip bingo organizate prin intermediul sistemelor reţelelor de televiziune în categoria jocurilor de noroc reglementate, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă prin care se modifică OUG 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările şi completările ulterioare.

    Organizatorii jocurilor bingo televizate vor plăti o taxă de licenţă anuală de 300.000 de lei şi o taxă pentru autorizarea de exploatare a acestor jocuri de 5 % din veniturile totale obţinute din vânzările de bilete de participare la joc, dar nu mai puţin de 500.000 lei.

    Totodată, operatorii trebuie să aibă un capital minim de un milion de lei atunci când solicită obţinerea licenţei de organizare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Infograficul săptămânii: Jocurile de noroc online