BusinessMagazin

Tag: jocuri de noroc

  • (P) 2020, cinci ani de la reglementarea pieţei româneşti de gambling

    Anul viitor se împlinesc deja cinci ani de la reglementările legislative implementate pe piaţa autohtonă a jocurilor de noroc în a doua jumătate a anului 2015, iar aşteptările statului român au fost confirmate. Doar în 2018 (raportul aferent anului în curs încă nu este finalizat), valoarea pieţei de gambling din ţara noastră a fost estimată la aproximativ 1 miliard de euro. Asta după ce, în 2017, bugetul de stat încasa din taxele plătite de operatorii de jocuri de noroc 1.314 miliarde ron.

    În mediul offline numărul operatorilor licenţiaţi de slot machines se apropia de 300 la finalul anului 2018, cu peste 65.000 de aparate electronice de tip slot-machine licenţiate pe întreg teritoriul României.

    Segmentul online este în continuare atrăgător

    Şi în mediul online lucrurile au evoluat în permanenţă. De la 10 operatori ce au obţinut în 2016 licenţa ONJN clasa I pe 10 ani, astăzi avem 24 astfel de operatori de jocuri de cazino sau pariuri, iar piaţa rămâne una destul de atractivă, îmbogăţindu-se an de an. Astfel, pare destul de clar că nu se poate încă vorbi despre o saturaţie a pieţei, iar cea mai bună dovadă în acest sens este evoluţia primului cazino online cu specific românesc, Vlad Cazino.

    Lansat în 2018 de gigantul suedez Kindred Group special pentru jucătorii din ţara noastră, Vlad Cazino şi-a câştigat rapid locul în topul preferinţelor jucătorilor din România, diversificându-şi treptat oferta de jocuri. Iniţial, clienţii aveau acces la aproximativ 150 de sloturi, mese clasice de ruletă şi blackjack, dar şi bingo. Astăzi, numărul sloturilor a depăşit 300, a fost inclusă secţiune de Live Casino şi chiar în cursul lunii decembrie a fost lansată secţiunea poker la Vlad Cazino în cadrul căreia clienţii pot juca turnee de tip Hexapro – turnee rapide de doar 3 jucători la finalul cărora câştigătorul primeşte un premiu cu o valoare cuprinsă 1.5 şi 1.000 de ori miza.

    Vlad Cazino nu este ultimul operator licenţiat ONJN, fiind urmat de încă 4 branduri, unul în 2018 şi 3 chiar în cursul acestui an.

    3 avantaje induse de reglementarea pieţei de gambling din 2015

    Pe lângă sumele importante pe care statul român le încasează din 2015 încoace, la capitolul plusuri se mai adaugă şi numărul semnificativ de angajaţi din domeniu, peste 45.000 la nivelul anului 2018, dar şi faptul că nivelul de protecţie al jucătorilor este acum la cele mai înalte standarde. De exemplu, în mediul online, spre deosebire de perioada de dinainte de 2015, în care jucătorii aveau acces la orice site de jocuri de noroc din lume, astăzi accesul către operatori nelicenţiaţi de către ONJN este restricţionat, iar cei licenţiaţi au trecut prin ample procese de verificare şi sunt supravegheaţi cu atenţie de organele de control din ţară dar şi din străinătate.

    Legislaţia autohtonă privind jocurile de noroc se numără printre cele mai apreciate în Europa

    La nivel european, trebuie precizat faptul că industria de gambling nu este reglementată în mod unitar, fiecare ţară stabilindu-şi un cadru propriu de reglementare. Îmbucurător este faptul că industria jocurilor de noroc din România, alături de cele ale unor ţări precum Marea Britanie sau Malta, sunt percepute drept foarte bine reglementate din punct de vedere legislativ, fapt ce se datorează în mare parte modului în care Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc a comunicat după anul 2013 (anul în care a fost înfiinţată această instituţie) cu majoritatea factorilor implicaţi în acest sector, pentru a pune la punct varianta finală a pachetului de reglementări din domeniu. 

  • Unde merge România? În mediul rural sunt 15.000 de agentii de pariuri sI jocuri de noroc, de trei ori mai multe decat farmacii

    In mediul rural numarul de agentii de pariuri sI jocuri de noroc a crescut cu 2.000 intre 2015 sI 2018, pana la circa 15.000 de unitatI, in schimb numarul de farmacii a scazut cu 200, pana la circa 4.500.

    Chiar daca par doua subiecte total diferite, evolutia comparativa pentru perioada 2015 – 2018 a numarului punctelor de desfacere din domeniul vanzarilor cu amanuntul a produselor farmaceutice si a numarului unitatilor avand ca obiect de activitate jocurile de noroc scoate in evidenta caracteristici interesante.

    Chiar daca perioada este scurta, din analiza seriilor de date se observa evolutii relativ diferite a celor doua domenii la nivelul mediul urban si rural, atat la nivel national dar si pe judete. Intrebarea este: cine determina aceste evolutii? Cererea sau oferta produselor oferite.

    Pe parcursul acestei prezentari vor fi oferite date statistice pentru caracterizarea dinamicii a doi indicatori importanti pentru cele doua domenii: numarul intreprinderilor, dar si numarul punctelor de desfacere. Datele vor fi urmarite atat la nivel national si pe judete, pe total dar si pe cele doua medii, urban si rural. Pentru a evalua, chiar si cu o precizie mai mica, cererea pentru cele doua produse, datele ce caracterizeaza cele doua domenii sunt evaluate impreuna cu date referitoare la dinamica si structura populatiei.

    Evolutii diferite in mediul urban si rural. Oferta sau cererea celor doua produse reprezinta cauza celor doua dinamici diferite?

    In cele ce urmeaza sunt prezentate datele privind evolutia numarului de intreprinderi si a punctelor de desfacere cu amanuntul pentru produsele farmaceutice. Conform datelor din tabelul 1, la nivel national in anul 2018 au fost inregistrate 4097 intreprinderi avand ca obiect principal de activitate comertul cu amanuntul a produselor farmaceutice. Numarul acestora s-a redus in 2018 cu aproape 16%, reprezentand o scadere cu 774 intreprinderi in raport cu anul 2015. In schimb, numarul punctelor de desfacere s-a redus intr-un ritm mult mai incet, cu numai 2,7%, reprezentand o scadere cu aproximativ 300 in aceasta perioada. Urmare a acestor tendinte a avut loc o crestere a numarul mediu al punctelor de desfacere pe o intreprindere, de la 2.2 unitati/intreprindere in anul 2015, la 2,6 in anul 2018.

    Tabelul 1. Indicatori la nivelul anilor 2015 si 2018

     Indicator

    UM

    Urban

    Rural

    Total

    Numar de unitati de Farmacii (2015)

    Unitati

    6160

    4675

    10835

    Numar de unitati de Farmacii (2018)

    Unitati

    6079

    4466

    10545

    Numar de unitati de Jocuri de noroc (2015)

    Unitati

    30176

    13154

    43330

    Numar de unitati de Jocuri de noroc (2018)

    Unitati

    26724

    15086

    41810

    Populatia rezidenta (2015)

    Persoane

    10703051

    9172491

    19875542

    Populatia rezidenta (2018)

    Persoane

    10478744

    8993328

    19472072

    In mod evident, asa cum se observa din analiza datelor, exista diferente semnificative intre mediul urban si rural in raport cu numarul mediu al punctelor de desfacere gestionat de o intreprindere din domeniu: 1.7, respective 4.0 in 2015 si 2.0, respective 4.1 in anul 2018. Astfel, pe parcursul acestei perioade se observa la nivel national o crestere a numarului mediu a punctelor de desfacere gestionate de o intreprinderi, de la 2.2 puncte/intreprindere in anul 2015, la 2.6 puncte/intreprindere in anul 2018.

    Figura 1. Numarul unitatilor de farmacie si a jocurilor de noroc la nivel national in anii 2015 si 2018

    Intrebrea fireasca este: cum s-a realizat aceasta crestere a dimensiunii intreprinderilor din acest domeniu, prin sporirea numarului punctelor de desfacere sau prin reducerea numarului de intreprinderi? Calculele realizate si prezentate in graficul din figura 2 ne arata o scadere, atat a numarului de intreprinderi, dar si a punctelor de de desfacere, cu mentiunea ca aceasta scadere este mult mai pronuntata in cazul numarului de intreprinderi.

    Figura 2. Rata modificarii numarului de intreprinderi si unitati locale din domeniul vanzarilor cu amanuntul a produselor farmaceutice, pe total si pe cele doua medii, in 2018 fata de 2015

    In domeniul jocurilor de noroc serviciul catre populatie este realizat de un numar relative mic de intreprinderi, dar care au un numar relative mare de unitati de lucru. Tendinta la nivel national este de reducere a numarului de intreprinderi, de la 813 in 2015 la 675 in 2018. De asemenea, se observa o tendinta de descrestere a numarului unitatilor de lucru, de la 43330 in anul 2015 la 41810 in anul 2018. Pe fondul acestor evolutii se inregistreaza o crestere a dimensiunii intreprinderilor care ofera aceste servicii, daca avem in vedere numarul unitatilor de lucru: in anul 2015 valoarea indicatorului a fost 53.3 unitati de lucru/intreprindere, acesta inregistrand o crestere la 61.9 unitati de lucru/intreprindere in anul 2018.

    Figura 3. Rata modificarii numarului de intreprinderi si unitati locale din domeniul jocurilor de noroc, pe total si pe cele doua medii, in 2018 fata de 2015

     

    Daca in domeniul comertului cu amanuntul dinamica numarului de intreprinderi si puncte de desfacere pe cele doua medii, urban si rural, ne arata o scadere, in schimb in domeniul jocurilor de noroc evolutiile in raport cu cei doi indicatori ne arata un comportament diferit in mediul urban si rural (figura 3):

    ·         in mediul urban a scazul numarul unitatilor jocurilor de noroc cu 11.4%, dar in mediul rural s-a inregistrat o crestere cu 14.7%;

    daca in mediul urban s-a redus si numarul punctelor de lucru cu peste 11%, in mediul rural s-a inregistrat o crestere a punctelor de lucru, de la 13154 in anul 2015, la 15086 in anul 2018 (figura 4). In cifre relative cresterea numarului punctelor de lucru pentru jocurile de noroc a fost pe parcursul celor patru ani de 14.7%, cea ce echivaleaza cu o crestere anuala de 4.7%

    Figura 4. Modificarea numarului de unitati locale de farmacie si jocuri de noroc

    in anul 2018 fata de anul 2015

     

    Evolutia indicatorilor caracteristici celor doua domenii de activitate pe cele doua medii, urban si rural, se recomanda sa fie urmarita si in raport cu evolutia populatiei pe total si modificarea structurii populatiei pe cele doua medii. In graficul din figura 5 se prezinta dinamica populatiei, numarului unitatilor punctelor de desfacere cu amanuntul a produselor farmaceutice si a punctelor de lucru pentru jocurile de noroc, la nivel national si pe cele doua medii. In graficul din figura 6 se prezinta structurile pe cele mediul urban si rural pentru cele doua caracteristici la nivelul celor doi ani. Rezultatele obtinute permit formularea urmatoarelor comentarii:

    • populatia rezidenta a scazut pe parcursul acestei perioade cu 2%, modificarea fiind in valori relative egale pe cele doua medii;
    • numarul unitatilor farmaceutice a scazut intr-o proportie mai mica in mediul urban (-1.3%) in raport cu scaderea populatiei rezidente (-2.1%). In schimb, scaderea in mediul rural a numarul unitatilor farmaceutice (-4.5%) este mai accentuata decat scaderea populatiei rezidente (-1.9%);
    • numarul unitatilor locale pentru jocurile de noroc a scazut in mediul urban (-11.4%) cu mult mai mult decat a scazut populatia rezidenta din urban. In schimb, in mediul rural cresterea unitatilor locale pentru jocurile de noroc a crescut cu aproape 14.7%;
    • asa cum este firesc structura populatiei rezidente pe o perioada scurta de timp ramane neschimbata sau aceste modificari sunt de dimensiuni reduse, ceea ce s-a intamplat si in cazul Romaniei. Totusi, trebuie precizat ca in cazul Romaniei ponderea populatiei rezidente din mediul rural este una mult mai mare decat in cazul celorlalte tari din Uniunea Europeana;
    • schimbarile structurale din domeniul comertului cu amanuntul de produse farmaceutice sunt nesemnificative pe parcursul celor patru ani;
    • in schimb modificarea distribuirii unitatilor de lucru din domeniul jocurilor de noroc intre urban si rural in anul 2018 in raport cu 2015 este semnificativa. Pe parcursul a patru ani, pe fondul cresterii numarului unitatilor de lucru din domeniul jocurilor de noroc din mediul rural cu 14.7%, a crescut semnificativ pondrea activitatii acestor activitati desfasurate in mediul rural, de la 30.4% in anul 2015 la 36.1% patru ani mai tarziu.

    Figura 5. Indicii de crestere a Populatiei, Numarului de farmacii si a Numarului de unitati de jocuri de noroc in 2018 in raport cu anul 2015 pe total si cele doua medii

    Figura 6. Structura populatiei rezidente, numarului unitatilor de farmacie si a jocurilor de noroc pe mediul urban si rural la nivelul anilor 2015 si 2018

    O analiza socioeconomic cu privire la cauzele extinderii retelei unitatilor de lucru din domeniul jocurilor de noroc in mediul rural va scoate, cu siguranta  concluzii interesante. Tinand seama de evolutiile din perioada 2015 – 2018 intrebarea fireasca este cat de mult se poate dezvolta practica jocurilor de noroc si cat de mult va afecta valorile persoanelor, mai ales a celor din colectivitati de dimensiuni mici specifice mediului rural. 

     

  • Cum vor băncile să îi ajute pe dependenţi să renunţe la jocurile de noroc

    Mai multe bănci importante de pe High Street (Londra) şi-au propus să dezvolte o soluţie împotriva jocurilor de noroc anul acesta printr-o măsură radicală: vor să le interzică clienţilor să îşi cheltuie banii pe site-urile de profil.
    Astfel, bănci precum Lloyds, Santander şi Royal Bank of Scotland plănuiesc să blocheze plăţile către agenţiile de pariuri de pe cardurile de debit, prIn schimbarea aplicaţiilor de banking astfel încât să permită clienţilor controlul asupra modului în care banii lor pot fi cheltuiţi, potrivit dailymail.co.uk.


    Decizia vine dypă ce Barclays a devenit primul creditor care permite clienţilor să blocheze anumite categorii de cheltuieli.
    Companiile de pariuri sunt sub o presiune constantă, în condiţiile unei dependenţe în creştere, cu mai mult de două milioane de persoane aflate sub riscul de dezvoltare a unei dependenţe faţă de jocurile de noroc.
    Platformele de pariuri permit deja utilizatorilor îngrijoraţi că cheltuie prea mult să îşi blocheze detaliile legate de plăţi. Dar băncile iau acum măsuri pentru a oferi un strat suplimentar de protecţie.


    Cineva care îşi blochează cardul va avea la dispoziţie cel puţin o pauză în care să se gândească înainte să cheltuie nechibzuit – punct în care s-ar putea să se răzgândească.
    Barclays permite clienţilor să îşi blocheze cardurile de debit pentru cinci categorii: cumpărături şi supermarketuri, restaurante, livrări la domiciliu, puburi şi baruri, staţii de benzină, jocuri de noroc precum şi site-uri online premium (care necesită costuri) sau linii de telefon similare.


    RBS, cu 30 de milioane de clienţi, şi-a propus să introducă măsuri de control similare anul acesta: „Oferim de anul acesta posibilitatea clienţilor să îşi îngheţe cardurile de credi şi să îşi seteze un buget de cheltuieli pe aplicaţia de mobil. Căutăm constant noi modalităţi prin care să îi ajutăm pe clienţi să îşi facă managementul banilor”, spune un purtător de cuvânt al RBS, citat de dailymail.co.uk.

  • Povestea omului care şi-a pierdut nevasta şi cei doi copii la jocurile de noroc. Ce a făcut soţia acestuia când câştigătorul a venit să colecteze premiul

    Banii i-au luat minţile unui bărbat din New Delhi. Acesta a recurs la o miză extremă pentru a-şi satisface dependenţa de jocurile de noroc, iar poliţia nu a mişcat un deget. 

    Moshin, un cunoscut împătimit al jocurilor de noroc, şi-a pus la bătaie propria familie, în timpul unei partide contra unui bărbat pe nume Imran. După ce a pierdut, Imran a venit să îşi ridice premiul – soţia lui Moshin şi cei doi copii ai acestuia. 

    Disperată, femeia a apelat la panchayat, un consiliu local, care a decis într-un final că Imran poate lua un singur copil. După ce a divorţat de Moshin, ea a apelat la poliţie pentru a-şi recupera copilul, însă aceştia au refuzat să înceapă o anchetă.

    Timp de doi ani, aceasta nu a obţinut niciun răspuns, şi abia de curând, după ce a completat o petiţie, autorităţile au pornit o investigaţie împotriva bărbatului, care momentan e dat dispărut.

  • Schimbări majore în lumea jocurilor de noroc: Deputaţii au interzis afişarea stradală a promoţiilor la jocuri de noroc

    Iniţiativa mai prevede că toate câştigurile neridicate de participanţii la jocurile de noroc organizate de Loteria Română devin venituri ale instituţiei. 

    „Se interzice afişarea în exteriorul locaţiilor de jocuri de noroc a valorilor sau bunurilor acordate prin bonusuri, promoţii sau «jack-pot»-uri reale sau simulate”, prevede un articol nou introdus de deputaţi în Legea privind adoptarea OUG 42/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul jocurilor de noroc.

    Potrivit iniţiatorilor, modificarea urmăreşte „protecţia consumatorilor din domeniu, în sensul în care prin afişarea in exteriorul locaţiilor a unor promoţii reale sau simulate, jucătorilor li se induce senzaţia ca pot câştiga mult mai mult la unii operatori, ceea ce duce la practici de încurajare a jocului”.

    De asemenea, aceste practici au fost considerate ca fiind neuniforme şi reprezintă „situaţii care pot da naştere la aspecte de neconcurenţialitate intre operatori”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Patima JOCURILOR DE NOROC: O dependenţă periculoasă ce afectează în special TINERII. Ce consecinţe pot apărea şi cum se poate trata

    Medicii Institutului de Psihiatrie “Socola” din Iaşi se confruntă în fiecare an cu cazuri de persoane care sunt dependente de jocuri de noroc. Specialiştii afirmă că jocul patologic de noroc este o afecţiune biopsihosocială complexă ce poate avea repercusiuni devastatoare asupra individului şi familiei acestuia.

    Chiar dacă mulţi români suferă de această afecţiune, puţini îşi iau inima în dinţi şi cer ajutorul psihiatrilor. Medicii ieşeni dau ca exemplu persoanele dependente de pariuri sportive, care – pur şi simplu – nu se pot abţine de la această activitate, fiind în stare să facă orice pentru a-şi satisface plăcerea.

    “Un astfel de pacient nu poate concepe viaţa fără jocurile de noroc! Un dependent de jocuri de noroc prezintă ca principală caracteristică pierderea logicii în timpul parierii: are convingeri iraţionale distorsionate în etapele jocului, se foloseşte de algoritmi şi are paşi calculaţi empiric. De asemena, prezintă o capacitate empatică: persoana se consideră suficient de specială, încât să i se întâmple miracolul câştigului”, a declarat corespondentului Mediafax, dr.Elena Popescu, medic specialist psihiatru în cadrul Institului de Psihiatrie ”Socola” din Iaşi.

    Potrivit acesteia, speranţa şi nevoia de câştig sunt de nestăpânit la astfel de persoane, iar când dependenţa pune stăpânire pe mintea individului, cu toate că la nivel conştient realizează că tot ceea ce face nu este bine şi de multe ori jură că nu va mai juca, tentaţia devine mult mai puternică, prăbuşind barierele raţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine a fost spionul real, dependent de femei sexy, jocuri de noroc şi alcool, care l-a inspirat pe James Bond

    Astfel, spionul spionilor a fost inspirat de un agent dublu al Serviciilor Secrete Britanice şi… Germane! Deşi pare paradoxal, individul în cauză a jucat la două capete cu aceşti doi inamici ireconciliabili în timpul celui de-al doilea război mondial şi a câştigat! Fleming l-a cunoscut personal, folosindu-l drept model pentru fenomenalul personaj de roman şi ulterior de film pe care avea să-l creeze! Pentru început a avut grijă să-i schimbe numele, şi bine a făcut! Imaginează-ţi numai cum ar fi sunat numele original rostit de vocea inconfundabilă a lui Sean Connery: “POPOV. DUSKO POPOV!”

    De origine din fosta Iugoslavie, acest Dusko Popov (sau Duşan Popov) nu numai că a fentat de zeci de ori moartea, dar a dus o viaţă de huzur după război până în 1981, dedicându-se cu voluptate celorlalte două pasiuni ale sale, dincolo de spionajul dublu, şi anume femeile şi alcoolul!

    Potrivit lui Fleming, Popov era de o carismă deopotrivă fascinantă şi diabolică, reuşind să le câştige încrederea totală atât englezilor, cât şi nemţilor!
    În 1941, pe când era asistentul special al Directorului Serviciilor Secrete Navale, soarta i l-a scos în cale lui Ian Fleming pe însuşi Dusko Popov!

    Născut într-o familie bogată, tânărul Fleming experimentase mai multe profesii fără să bănuiască vreodată că după război va deveni scriitor! Însă întâlnirea cu misteriosul spion dublu iugoslav avea să-l determine să-şi găsească adevărata sa chemare. Iar în anul de graţie 1941, viitorul autor al celor mai tari best-seller-uri de spionaj din toate timpurile şi-a găsit scânteia care i-a aprins peste ani focul creaţiei! Totul s-a întâmplat la Casino Estoril din Portugalia, episod care l-a inspirat pe Fleming să scrie mai târziu ”Casino Royale”.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Povestea omului care şi-a pierdut nevasta şi cei doi copii la jocurile de noroc. Ce a făcut soţia acestuia când câştigătorul a venit să colecteze premiul

    Banii i-au luat minţile unui bărbat din New Delhi. Acesta a recurs la o miză extremă pentru a-şi satisface dependenţa de jocurile de noroc, iar poliţia nu a mişcat un deget. 

    Moshin, un cunoscut împătimit al jocurilor de noroc, şi-a pus la bătaie propria familie, în timpul unei partide contra unui bărbat pe nume Imran. După ce a pierdut, Imran a venit să îşi ridice premiul – soţia lui Moshin şi cei doi copii ai acestuia. 

    Disperată, femeia a apelat la panchayat, un consiliu local, care a decis într-un final că Imran poate lua un singur copil. După ce a divorţat de Moshin, ea a apelat la poliţie pentru a-şi recupera copilul, însă aceştia au refuzat să înceapă o anchetă.

    Timp de doi ani, aceasta nu a obţinut niciun răspuns, şi abia de curând, după ce a completat o petiţie, autorităţile au pornit o investigaţie împotriva bărbatului, care momentan e dat dispărut.

  • Viaţa nebună a tânărului care a făcut peste 100 de milioane de dolari din poker. “Ăsta cred că este motivul pentru care mă comport aşa” – GALERIE FOTO

    Dan Bilzerian este un tânăr investitor american, actor şi jucător de jocuri de noroc, cu o avere netă estimată la 100-150 de milioane de dolari. Bilzerian s-a născut în Tampa Bay, Florida şi s-a alăturat Marinei americane în 1999. A fost însă exclus din program după o neînţelegere cu unul dintre superiorii lui cu câteva săptămâni înainte de absolvire.

    Autointitulatul “Rege al Instagramului” are aproape 16 milioane de urmăritori şi fiecare postare a acestuia atrage mii de like-uri comentarii care-i laudă stilul de viaţă extravagant şi alţii care-l condamnă. În foarte multe fotografii este încojurat de femei semi-dezbrăcate în club sau în diferite locuri exotice. Acesta a spus într-un interviu pentru GQ că motivul pentru care se comportă aşa este faptul că atunci când era mic nu a primit destulă atenţie. “Astă cred că este motivul pentru care mă comport aşa”, a spus el.

    Dan este cunoscut astăzi şi pentru abilităţile lui de jucător de poker. A câştigat mai multe turnee, iar în cel mai recent a câştigat 10,8 milioane de dolari după ce a jucat un singur joc de poker Heads-Up, cu mize cuprinse între 5.000 şi 10.000 de dolari. După ce a câştigat, Bilzerian a zburat cu un avion privat spre Mexic pentru a sărbători. Averea lui Dan Blizerian este estimată la 100-150 milioane de dolari.

    Aroganţe de milionar: viaţa lui Dan Bilzerian în fotografiile postate de el însuşi pe Instagram

    Cel mai de succes turneu la care a participat a fost Campionatul Mondial de Poker din 2009. A fost poreclit “Cel mai amuzant jucător de poker de pe Twitter” de publicaţiile americane şi este cofondatorul Victory Poker. Bilzerian nu este însă doar jucător de poker, este şi un actor cunoscut prin rolurile din filmele “Olympus Has Fallen”, “Lone Survivor”, “The Other Woman” şi “Equalizer”. Ultimul său rol este în filmul “Extraction”, ce-l are pe Bruce Willis în rol principal. Filmul are nota 3.8 pe IMDB şi 25/100 pe site-ul Metacritic.

    Tânărul a ajuns însă la un nivel ridicat de notorietate mai ales datorită fotografiilor postate pe reţeaua socială Instagram care descriu viaţa extravagantă a tânărului, care l-ar face gelos şi pe Hugh Heffner. Stilul lui de viaţă este atât de nebunesc, încât a avut trei atacuri de cord până la vârsta de 32 de ani.  De la maşini Ferrari lovite, arme şi grămezi de bani până la femei dezbrăcate care joacă rol de farfurie, viaţa de pe Instagrama a lui Bilzerian oferă imaginea unui bărbat care are banii şi timpul de partea lui. Pe lângă maşini şi bijuterii, Blizerian are în fiecare cameră din casa sa o armă încărcată, fie că este vorba de un pistol sau o mitralieră.

    Tatăl lui Dan, Paul Bilzerian a fost un investitor important la începutul anilor ’80. Până la vârsta de 36 de ani, câştigase o avere de 40 de milioane de dolari. În 1988, Paul a fost condamnate pentru fraudă fiscală. În acea perioadă, Dan avea şase ani. Paul Bilzerian a declarat falimentul în 2001 pretinzând că are doar 15.000 de dolari în bunuri şi mai bine de 140 de milioane de dolari datorie.

    Pentru ca viaţa lui Dan Blizerian să fie completă, acesta a decis să se lanseze în cursa prezidentială.

     

  • Un englez a rămas falit după ce soţia lui a pierdut la jocurile de noroc toţi banii pe care ii aveau

    Christopher Forte a întâlnit-o pe soţia sa Julia Posman în 2010, când lucrau într-o companie de IT, iar în 2014 s-au căsătorit. Bărbatul a spus că a observat că nevasta sa avea o problemă cu jocurile de noroc abia după ce s-au despărţit, chiar dacă în trecut i-a dispărut suma de 169.000 de lire sterline. De asemenea, femeia le datora unor oameni de afaceri suma de 2.5 milioane de lire sterline, conform Metro

    Aceştia au mai făcut o a doua nuntă pentru rudele femeii, din Asia, iar după aceea au plecat în luna de miere în Bali. Totuşi, la scurt timp, căsnicia lor a început să se destrame. Femeia a început să le ceară bani cu împrumut soţului şi părinţilor lui, susţinând că are nevoie de active în valoare de 5 milioane de lire sterline pentru a obţine viză.

    La un moment dat, bărbatul a primit o scrisoare din partea unui om de afaceri, Roiter, în care i-a precizat că el şi alt partener de afaceri, Kaye, i-au împrumutat lui Posman suma de 2.5 milioane de lire sterline. Soţia să se afla în Indonezia atunci, dar când s-a întors în Londra, i-a dezvăluit totul.