BusinessMagazin

Tag: japonia

  • Ţara unde starea de urgenţă a avut un impact limitat asupra economiei: „Restricţiile sunt moderate şi afectează în mare parte sectorul de entertainment şi industria de restaurante, adică 3% din PIB”

    Ultima stare de urgenţă din Japonia, aplicată în câteva părţi din ţară, va avea un impact limitat asupra economiei, spun analiştii, conform CNBC.

    „Efectul economic al ultimelor măsuri va fi mai mic prin comparaţie cu ultimul episod”, spune Shigeto Nagai, şeful diviziei japoneze de cercetare din cadrul Oxford Economics.

    Prima perioadă de stare de urgenţă din arhipelagul nipon a durat aproximativ două luni, din aprilie până la finalul lui mai 2020. Cea mai recentă perioadă de stare de urgenţă, anunţată săptămâna trecută de prim-ministrul Yoshihide Suga, va dura până pe 7 februarie, reprezentând un nou efort de controlare a infecţiilor cu coronavirus.

    Japonia a înregistrat până acum peste 290.000 de infecţii cu virusul SARS-CoV-2 şi circa 4.100 de decese, însă ne raportăm în acest caz la o populaţie de 126 de milioane de oameni. Prin comparaţie, România – cu nici 20 de milioane de locuitori – numără peste 680.000 de cazuri de COVID-19 şi aproape 17.000 de morţi, potrivit datelor colectate de Worldometers.

    Nagai a citat mai mulţi factori pentru nivelul redus al contracţiei pe care o va suferi economia, incluzând aici faptul că restricţiile aplicate mediului de afaceri iau în vizor doar restaurantele şi barurile din zonele cu o rată îngrijorătoare de infecţie.

    „Restricţiile sunt moderate şi afectează în mare parte sectorul de entertainment şi industria de restaurante, adică 3% din PIB”, a declarat Marcel Thieliant, senior economist în divizia japoneză a companiei de consultanţă şi cercetare Capital Economics.

    De asemenea, numărul oamenilor care vor lucra de la birou va fi redus cu 70% prin programele de muncă în regim remote, iar şcolile şi grădiniţele vor rămâne deschise de această dată.

    „Credem totuşi că starea de urgenţă se va înăspri şi va fi extinsă la nivel naţional, fiind închise toate magazinele şi restaurantele”, spun economiştii din cadrul Capital Economics, adăugând că nivelul de consum va scădea în acest scenariu cu 1,5% în T1 faţă de ultimele trei luni din 2020.

     

  • Ţara unde starea de urgenţă a avut un impact limitat asupra economiei: „Restricţiile sunt moderate şi afectează în mare parte sectorul de entertainment şi industria de restaurante, adică 3% din PIB”

    Ultima stare de urgenţă din Japonia, aplicată în câteva părţi din ţară, va avea un impact limitat asupra economiei, spun analiştii, conform CNBC.

    „Efectul economic al ultimelor măsuri va fi mai mic prin comparaţie cu ultimul episod”, spune Shigeto Nagai, şeful diviziei japoneze de cercetare din cadrul Oxford Economics.

    Prima perioadă de stare de urgenţă din arhipelagul nipon a durat aproximativ două luni, din aprilie până la finalul lui mai 2020. Cea mai recentă perioadă de stare de urgenţă, anunţată săptămâna trecută de prim-ministrul Yoshihide Suga, va dura până pe 7 februarie, reprezentând un nou efort de controlare a infecţiilor cu coronavirus.

    Japonia a înregistrat până acum peste 290.000 de infecţii cu virusul SARS-CoV-2 şi circa 4.100 de decese, însă ne raportăm în acest caz la o populaţie de 126 de milioane de oameni. Prin comparaţie, România – cu nici 20 de milioane de locuitori – numără peste 680.000 de cazuri de COVID-19 şi aproape 17.000 de morţi, potrivit datelor colectate de Worldometers.

    Nagai a citat mai mulţi factori pentru nivelul redus al contracţiei pe care o va suferi economia, incluzând aici faptul că restricţiile aplicate mediului de afaceri iau în vizor doar restaurantele şi barurile din zonele cu o rată îngrijorătoare de infecţie.

    „Restricţiile sunt moderate şi afectează în mare parte sectorul de entertainment şi industria de restaurante, adică 3% din PIB”, a declarat Marcel Thieliant, senior economist în divizia japoneză a companiei de consultanţă şi cercetare Capital Economics.

    De asemenea, numărul oamenilor care vor lucra de la birou va fi redus cu 70% prin programele de muncă în regim remote, iar şcolile şi grădiniţele vor rămâne deschise de această dată.

    „Credem totuşi că starea de urgenţă se va înăspri şi va fi extinsă la nivel naţional, fiind închise toate magazinele şi restaurantele”, spun economiştii din cadrul Capital Economics, adăugând că nivelul de consum va scădea în acest scenariu cu 1,5% în T1 faţă de ultimele trei luni din 2020.

     

  • Japonia îşi propune să elimine vehiculele pe benzină până la mijlocul anilor 2030

    Japonia îşi propune să elimine vehiculele pe benzină în următorii 15 ani, a anunţat guvernul vineri, într-un plan de a atinge zero emisii de carbon şi de a genera aproape 2.000 de miliarde de dolari pe an în creştere verde până în 2050, anunţă Reuters.

    „Strategia de creştere ecologică”, care vizează hidrogenul şi industriile auto, este văzută drept un plan de acţiune pentru realizarea angajamentului prim-ministrului Yoshihide Suga din octombrie de a elimina emisiile de carbon până la mijlocul secolului.

    Suga a făcut din investiţiile ecologice o prioritate absolută pentru a ajuta la revigorarea economiei afectate de pandemia COVID-19 şi pentru a aduce Japonia în linie cu Uniunea Europeană, China şi alte economii care şi-au stabilit obiective ambiţioase de emisii.

    Guvernul va oferi stimulente fiscale şi sprijin financiar companiilor,vizînd o creştere economică suplimentară de 90 de miliarde de yeni (870 miliarde de dolari) pe an prin investiţii ecologice până în 2030 şi 190 de miliarde de yeni (1,8 miliarde de dolari) până în 2050.

    Un fond verde de peste 19 miliarde de dolari va sprijini investiţiile companiilor în tehnologie ecologică.

    Planul urmăreşte retragerea de la vînzare a vehiculelor pe benzină până la mijlocul anilor 2030 şi înlocuirea acestora cu vehicule electrice, inclusiv hibride şi cu celule de combustibil.

    Pentru a accelera răspândirea vehiculelor electrice, guvernul vizează reducerea costului bateriilor vehiculelor cu mai mult de jumătate, până la 10.000 de yeni sau mai puţin pe kilowatt-oră până în 2030.

    (1 dolar = 103.5500 yeni)

  • Ţara unde pandemia face ravagii. Autorităţile îndeamnă populaţia să poarte mască inclusiv în propria locuinţă

    Japonia se chinuie să gestioneze pandemia exact înaintea sărbătorilor de iarnă, iar anumiţi lideri locali au început să îi îndemne pe cetăţeni să poarte masca de protecţie inclusiv în propriile lor locuinţe, potrivit Bloomberg.

    Yuriko Koike, guvernatoarea Tokyo-ului, şi omologii ei din trei prefecturi învecinate au transmis un mesaj comun prin care îi îndeamnă pe cei în vârstă şi pe cei vulnerabili să poarte masca în propria casă în timpul vacanţei de iarnă. Şi alte prefecturi, precum Fukushima şi Niigata, au lansat separat indicaţii similare.

    Japonia se confruntă cu un nou val al pandemiei de Covid-19 pe măsură ce iarna îşi intră în drepturi, iar numărul de noi cazuri zilnice a atins un nivel record.

    Autorităţile nu au puterea de a impune lockdown strict şi au dificultăţi în a convinge populaţia să rămână acasă.

    Odată lăudată pentru abilitatea de a gestiona pandemia fără a impune măsuri dure de distanţare socială, Japonia începe să pună la îndoială modelul pe care l-a ales pentru traversarea situaţiei epidemiologice.

    De asemenea, statisticile din realitatea economică arată că oamenii se reîntorc încet spre marile oraşe. În timp ce traficul din cunoscuta zonă de shopping Ginza din Tokyo era cu 19% mai jos duminică faţă de media anului trecut, acesta a înregistrat o creştere de 3% faţă de săptămâna anterioară, conform televiziunii FNN, care citează date de la operatorul telecom NTT Docomo.

    Guvernatoarea Koike le-a cerut cetăţenilor din Tokyo să rămână acasă de Revelion, un moment în care familiile se adună de obicei.

    Cu toate acestea, Tokyo a atins săptămâna trecută un record de cazuri zilnice noi, cu 821 de infectări într-o singură zi.

  • Banca centrală a Japoniei devine principalul acţionar al companiilor ţării

    În momentul de apogeu al crizei actuale, banca centrală a Japoniei şi-a accelerat achiziţiile de acţiuni, notează Les Echos.

    Aceasta deţine astfel acţiuni japoneze de peste 355 miliarde de euro, fiind de fapt principalul acţionar al ţării, cu peste 6% din piaţă.

    BoJ este singura bancă centrală care intervine direct pe pieţele de acţiuni.

  • Tara care vrea să interzică vânzarea de autovehicule pe benzină sau motorină în urmatorii anii

    Japonia plănuieşte să interzică vânzarea de autovehicule noi pe benzină sau motorină în următorii aproximativ 15 ani în cadrul eforturilor de atingere a neutralităţii în materie de emisii de carbon până în 2050, notează Le Figaro.

    Guvernul nipon şi constructorii de autovehicule urmează să poarte discuţii pe marginea acestui proiect care ar urma să fie anunţat în scurt timp.

  • Şeful bursei din Tokyo şi-a anunţat oficial demisia după dezastrul din luna octombrie

    Koichiro Miyahara, şeful bursei din Tokyo, şi-a dat dimisia în urma dezastrului de luna trecută, când procesele de tranzacţionare au fost suspendate, fapt ce a generat cea mai gravă întrerupere suferită de a treia cea mai mare piaţă bursieră din lume în ultimii 21 de ani, notează Reuters.

    Pe lângă faptul că oprirea a frustrat investitorii, incidentul a apărut într-o perioadă în care capitala niponă spera să atragă tot mai multe bănci şi administratori de fonduri din Hong Kong, pe fondul unei noi legi impuse de autorităţile chineze.

    Conducerea a dat vina pe o problemă hardware la sistemul de tranzacţionare „Arrowhead” şi a subliniat eşecul trecerii la un dispozitiv de rezervă.

    „Regretabil este faptul că incidentul a avut loc într-o perioadă în care Japonia plănuia să îşi îmbunătăţească poziţia în centrul financiar global”, spune Akira Kiyota, următorul CEO al bursei din Tokyo.

    Kiyota va accepta o reducere de 50% a salariului timp de patru luni, în timp ce salariile a doi executivi vor scădea cu 10% şi 20%.

    Conform unui clasament realizat de Business Insider, bursa din Tokyo ocupă locul trei la nivel mondial în funcţie de capitalizarea de piaţă, ajungând până acum la o valoare de 5,7 trilioane de dolari.

    Pe primele două locuri se află Nasdaq, cu 13,8 trilioane de dolari, şi New York Stock Exchange, cu o capitalizare de piaţă de 19,3 trilioane.

     

  • Se strânge lanţul în jurul marilor companii de tehnologie: Japonia îşi uneşte forţele cu Europa şi SUA pentru a reglementa Big Tech

    Japonia îşi uneşte forţele cu Europa şi Statele Unite pentru a contracara abuzurile de piaţă ale marilor companii de tehnologie, a anunţat autoritatea de concurenţă din Tokyo, ceea ce arată un front unit în lupta pentru reglementarea operatorilor de platforme digitale, potrivit Reuters.

    Kazauyuki Furuya, preşedintele autorităţii de concurenţă din Japonia (FTC), a mai spus că Tokyo ar putea lansa o anchetă în cazul oricărei fuziuni sau achiziţii, atunci când dimensiunea tranzacţiei o cere.

    „Dacă dimensiunea oricărei tranzacţii este foate mare, putem lansa o investigaţie pentru practici anti-concurenţiale asupra procesului de achiziţie”, a spus el pentru Reuters.

    Autorităţile anti-concurenţă ale Uniunii Europene au lansat o investigaţie în luna august asupra tranzacţiei de 2,1 miliarde dolari prin care Google vrea să cumpere Fitbit pentru a concura cu Apple şi Samsung pe această piaţă.

    Japonia pregăteşte terenul pentru a reglementa operatorii de platforme digitale. Printre acestea se numără marii giganţi de tehnologie Google, Apple, Amazon şi Facebook.

    Giganţii din sectorul de tehnologie utilizează aceleaşi practici de business în toată lumea, ceea ce înseamnă că o coordonare globală este crucială, a spus Furuya.

  • Cei mai bogaţi 2.200 de oameni ai planetei au ajuns la o avere cumulată de circa 10 trilioane de dolari, de peste două ori mai mult decât PIB-ul Japoniei, ţară cu aproape 130 de milioane de locuitori

    Averea miliardarilor a crescut cu circa 27,5% în timpul crizei provocate de coronavirus. În consecinţă, cei mai bogaţi oameni ai planetei au ajuns la o avere cumulată de peste 10 trilioane de dolari pentru prima dată în istorie, potrivit CNBC.

    Un studiu realizat de banca elveţiană UBS şi firma de consultanţă şi audit PwC spune că averea miliardarilor a crescut până la 10,2 trilioane de dolari între aprilie şi iulie, cu două trilioane mai mult faţă de perioada de la începutul anului.

    Prin contrast, produsul intern brut (PIB) al Japoniei – a treia economie la nivel mondial – este de aproape 4,9 trilioane de dolari, iar ţara are o populaţie de peste 127 de milioane de locuitori.

    Ultimul record – 8,9 trilioane – a fost înregistrat la sfârşitul lui 2017. Numărul miliardarilor ajunge în prezent la 2.189, faţă de 2.158 în urmă cu trei ani.

    UBS şi PwC au declarat că raportul acoperă 43 de pieţe de pe întreg teritoriul planetei şi reprezintă aproape aproximativ 98% din averea totală a miliardarilor.

    Anul trecut, organizaţia de caritate Oxfam scotea la iveală faptul că cei mai bogaţi 26 de oameni din lume valorează mai mult decât cea mai săracă jumătate a populaţiei planetei.

    În prezent, fondatorul Amazon Jeff Bezos este cel mai bogat om la nivel mondial, cu o avere netă de 183 de miliarde de dolari, înregistrând o creştere de 68 de miliarde de dolari anul acesta, potrivit Bloomberg Billionaires Index. CEO-ul este urmat de fondatorul Microsoft Bill Gates (123 de miliarde), şeful Tesla Elon Musk (101 miliarde) şi directorul executiv al Facebook – Mark Zuckerberg (98,1 miliarde).

     

  • Drumul unui tânăr de la lucrător în supermarket, la înfiinţarea unui imperiu cu peste 2.000 de magazine în toată lumea

    Tadashi Yanai, fondatorului brandului Uniqlo, spune că a făcut multe greşeli de-a lungul timpului, dar totuşi, nu s-a lăsat descurajat de niciuna. În opinia sa, oamenii îşi iau eşecurile prea în serios, când, de fapt, ar trebui să îşi păstreze optimismul şi să o ia de la capăt până vor găsi succesul. Filosofia lui a dat roade: a ajuns cel mai bogat om din Japonia şi al 41-lea cel mai bogat om din lume, cu o avere de 28 de miliarde de dolari, în fruntea unei companii evaluate la peste 9 miliarde.

    Tadashi Yanai s-a născut pe 7 februarie 1949 în Ube, Yamaguchi, Japonia. El a urmat cursurile universităţii Waseda, pe care a absolvit-o în 1971, cu o diplomă în economie şi ştiinţe politice. În acelaşi an, Yanai s-a angajat în cadrul celui mai mare lanţ de hypermarketuri japonez, JUSCO (Japan United Stores Company). După un an, a demisionat şi s-a alăturat tatălui său, care conducea o croitorie stradală, însă ulterior a decis că e timpul să îşi pornească propriul business, deschizând, în 1984, în Hiroshima, primul magazin Uniqlo (Unique Clothing Warehouse).

    Iniţial, numele brandului urma să fie înregistrat ca o abreviere – UNICLO – a cuvintelor unique clothing (haine unicat). Cu toate acestea, în 1988, personalul desemnat să se ocupe de această sarcină în Hong Kong a citit greşit litera „c” drept „q”. Tadashi Yanai a schimbat astfel numele mărcii în „Uniqlo”. Până în aprilie 1994, existau peste 100 de magazine Uniqlo în Japonia, iar în 2001 compania şi-a început expansiunea internaţională.

    Antreprenorul a ocupat, timp de 18 ani, poziţia de director independent al conglomeratului japonez Softbank, şi are două lucrări publicate – „Un câştig, nouă pierderi” (1991) şi „Pierderea succesului într-o zi” (2009). În 2010 el a câştigat premiul „Retailerul internaţional al anului”, iar în 2012 a fost inclus în lista „50 Most Influential” realizată de revista Bloomberg Markets.

    Yanai este căsătorit şi are doi fii, Kazumi şi Koji. În prezent locuieşte în Tokio, într-o casă de 50 de milioane de dolari, având o avere de 28,3 miliarde de dolari.
    În 2018, numărul angajaţilor companiei Uniqlo ajunsese la peste 44.000, iar din punctul de vedere al numărului de magazine, portofoliul businessului număra, anul trecut, aproape 2.250 de unităţi în 21 de ţări. Potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, Uniqlo este evaluată în prezent la 9,2 miliarde de dolari.