BusinessMagazin

Tag: investitii

  • UBS numeşte principalii conducători ai băncii de investiţii în urma procesului de integrare a fostului rival Credit Suisse

    UBS Group AG l-a numit pe Patrick Grob în funcţia de şef al diviziei de gestionare a averilor la nivel mondial, una dintre zecile de noi funcţii de conducere în cadrul băncii sale de investiţii, în condiţiile în care creditorul elveţian continuă să integreze fostul rival Credit Suisse, raportează Bloomberg

    Printre numirile anunţate în memo-urile adresate angajaţilor se numără un număr mic de bancheri de la Credit Suisse, inclusiv Olivier Charhon, care a fost numit ofiţer operaţional pentru gestionarea riscurilor şi a resurselor pentru banca de investiţii UBS. Neil Hosie, fost şef al departamentului global de acţiuni la Credit Suisse, a fost numit codirector al distribuţiei pieţelor globale.

    Un purtător de cuvânt al UBS a confirmat conţinutul memorandumului.

    Numirile fac parte din cea de-a treia rundă de schimbări la nivelul conducerii efectuate în urma preluării Credit Suisse. UBS şi-a numit echipa de conducere cheie în luna mai, aproape toate rolurile de top fiind ocupate de membri existenţi ai consiliului de administraţie sau de lideri de lungă durată ai UBS.

    Rob Karofsky şi-a păstrat rolul de şef al băncii de investiţii, iar George Athanasopoulos şi Jason Barron au fost numiţi co-şefi ai pieţelor globale. Banca l-a numit pe Michael Ebert, care a venit de la Credit Suisse, pentru a conduce divizia de investiţii bancare din America.

    UBS a manifestat un apetit scăzut pentru banca de investiţii a Credit Suisses de când a fost anunţată preluarea prin intermediul guvernului, în martie. Aceasta a insistat că îşi va continua propria strategie de a avea o unitate de titluri de valoare mai mică şi cu capital redus.

    În schimb, angajaţii din unitatea de avere a Credit Suisse au fost anunţaţi să se pregătească pentru potenţiale roluri de conducere odată ce a treia rundă de numiri va fi finalizată, potrivit Bloomberg.

    Echipa de conducere pentru activitatea bancară globală va fi anunţată la sfârşitul acestei luni, conform memorandumului.

  • Michal Mrowiec, şeful Ursus Breweries: Ne concentrăm pe investiţia de 50 mil. euro de la Braşov, dar ne uităm şi la alte investiţii. Depinde însă de piaţă

    Michal Mrowiec, managerul care a fost numit la conducerea Ursus Breweries, liderul pieţei de bere, la începutul acestui an, spune că cea mai mare provocare din acest an este scăderea pieţei, declin care a început la jumătatea anului 2022. Compania are în derulare o investiţie de 50 mil. euro în unitatea de la Braşov, care are ca scop diverse lucrări de modernizare, cea mai importantă fiind înlocuirea uneia dintre liniile de îmbuteliere cu una mai performantă. „Aceasta este cea mai importantă investiţie pe care am făcut-o însă ne uităm să vedem cum putem îmbunătăţi şi liniile de producţie a berii fără alcool şi în doză, dar sunt planuri pe termen lung care sunt conectate foarte mult cu ce se întâmplă în piaţă. Industria berii este într-o perioadă cu provocări şi ne uităm cu atenţie la aceste două elemente: capabilitatea de a face investiţii şi dezvoltarea categoriilor”, a spus Michal Mrowiec, preşedintele Ursus Breweries, un jucător cu afaceri de peste 2,27 mld. lei în 2022.


     

     

  • În faţa impactului Brexitului, unele firme britanice investesc în Europa

    Sătul de întârzieri la vamă şi creşterea birocraţiei înregistrate de la ieşirea Marii Britanii din UE, Farrat, un mic producător din apropierea oraşului Manchester, îşi creşte investiţiile în Germania, scrie Reuters.

    Iar aceasta nu este nici pe departe singura companie britanică care a decis să investească mai mult în Europa după Brexit.

     

  • Antreprenori locali. Horaţiu Ţepeş, Bilka: Investiţia estimată la 20 mil. euro pentru noua fabrică va ajunge de fapt la 35 mil. euro, din cauza scumpirilor

    Producătorul de acoperişuri Bilka din Braşov, care are în derulare construcţia unei noi fabrici, se concentrează anul acesta pe finali­zarea proiectului, care ar fi trebuit deja să fie funcţional, şi aproape de momentul bilanţului estimează o valoare finală a investiţiei cu 75% peste ceea ce fusese prognozat.

    „Planul iniţial pentru fabrica nouă a fost de 20 mil. euro, însă la final vom ajunge cu investiţia la 35 mil. euro. Asta pentru că între timp s-au scumpit utilajele, materialele de construcţii, mâna de lucru, am refăcut contractele şi am acceptat noi termeni de nenumărate ori“, a spus Horaţiu Ţepeş.

    Fabrica nouă este parte a unui plan mai amplu de investiţii, demarat după ce în urmă cu câţiva ani compania a achiziţionat platforma industrială Hidromecanica 2 Braşov, din vecinătatea halelor deja deţinute, pentru a se extinde.

    Bilka a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 1,15 mld. lei după o creştere de 3% comparativ cu anul precedent.

     


     

     

  • Cine sunt românii care cu ideea lor de afacere au atras atenţia unora dintre cei mai mari investitori din lume în domeniul lor

    Ideea unei echipe de români de a crea o platformă prin care să conecteze mai multe exchange-uri de criptomonede şi să automatizeze plasamentele în acest tip de active a atras atenţia unuia dintre cele mai mari acceleratoare de start-up-uri tech din lume  ̵  Techstars din SUA  ̵  şi a unui fond de investiţii din Italia. Ce i-a atras pe investitori la proiectul gândit în România şi de ce a fost considerată ideea lor una cu potenţial?

    Programul de accelerare a început în ianuarie şi s-a terminat în aprilie şi ne-a ajutat din foarte multe perspective. Programul a avut loc în SUA şi aşa am început să vedem şi piaţa de investiţii din afara României, ceea ce ne-a ajutat foarte mult. Ne-a ajutat atât din punctul de vedere al înţelegerii pieţei, al întâlnirii de mentori foarte bine pregătiţi în zona de crypto, de Web3 şi în zona de start-up-uri în general. Am intrat în contact cu alţi fondatori care sunt la fel de energici şi îşi doresc să-şi atingă obiectivele.

    E o lume şi e de fapt o experienţă pe care o recomand oricărui antreprenor la început de drum. Şi din fericire, această experienţă nu ne-a ajutat doar cu «knowledge», dar ne-a ajutat şi cu o investiţie în primul rând din partea lor şi ne-au ajutat să aducem şi un al doilea partener, un al doilea fond de investiţii alături de noi. Aşadar în momentul ăsta suntem susţinuţi de Techstars şi de o bancă din Italia, Banca Sella. Este o bancă foarte inovativă, o bancă care are deja o divizie de capital markets, dar are şi o diviziie de fond de investiţii. Au investit în noi prin această divizie de fond de investiţii“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Update, Alin Breabăn, cofondator, Vestinda.

    Pornit încă din 2020, proiectul Vestinda a început să prindă contur în ultimul an, până acum start-up-ul finanţându-se din surse proprii. Acum, însă, echipa Vestinda, care dezvoltă o platformă de management al investiţiilor automatizate, a reuşit să atragă în total o primă finanţare în valoare de 300.000 dolari. O parte din această sumă a venit ca investiţie a Techstars, organizaţia americană fiind unul dintre cei mai mari investitori în etapa pre-seed a start-up-urilor de tehnologie, finanţând până în prezent în peste 3.500 de companii aflat la început de drum, iar o altă parte a fost obţinută de la banca italiană Sella prin fondul său de investiţii dedicat. În total, start-up-ul vizează însă să atragă 600.000 de dolari, discutând în continuare tot cu investitori din străinătate pentru a obţine şi restul banilor necesari. „De o lună şi jumătate am deschis activ discuţiile cu investitorii, în special cu cei din afara ţării, investitori din toată lumea. Acum pornim următoarele discuţii şi vrem să închidem runda cât mai repede.“

    Majoritatea conversaţiilor sunt cu fonduri de investiţii din Europa, SUA şi chiar şi Asia. În România am început să discutăm doar cu câţiva business angels şi asta pentru că runda noastră este o rândă de pre-seed. Este o rundă în care nu vrem doar bani. Deja avem bani să stăm liniştiţi şi să construim încă 14 luni de acum înainte.” Platforma Vestinda le oferă utilizatorilor care vor să intre în lumea investiţiilor financiare sau a celor care sunt deja investitori cu experienţă posibilitatea de a-şi automatiza investiţiile şi de a-şi gestiona tot portofoliul de active dintr-un singur loc. Start-up-ul a pornit anul trecut pe zona de criptomonede, însă treptat va adăuga şi active tradiţionale. „Facem puţină curăţenie în zona asta de comunităţi de trading, vrem să ajutăm oamenii la început de drum şi să le dăm un conţinut «curated», adică ales de echipa Vestinda, avem analiştii care lucrează în piaţă şi în platformă, oamenii la început de drum care pot să îşi găsească un partner de trading sau o comunitate de la care să înveţe. Ei au acces şi la această platformă în regim SaaS, în care pot să construiască sau să testeze strategii de trading fără niciun fel de cunoştinţe de limbaje de programare sau fără să fie foarte tehnici”, a explicat Alin Breabăn cum funcţionează platforma Vestinda. Momentan, aceasta este integrată cu exchange-uri şi platforme de criptomonede, însă echipa lucrează şi la dezvoltarea şi integrarea altor tipuri de platforme pentru investiţii. „Ne dorim ca până la finalul anului să avem deja primii brokeri integraţi. E foarte posibil că în mai puţin de patru luni să avem o parte din brokeri şi anume în zona de backtesting. Adică cineva va putea să creeze strategii şi să le şi testeze în baza unor date anterioare pe active tradiţionale.” În prezent, platforma Vestinda are peste 3.000 de utilizatori, o parte fiind şi plătitori, start-up-ul ajungând în prezent la venituri recurente anuale de 10.000 dolari.„De la începutul anului şi până acum avem o creştere de 150% în numărul de conturi create. Numai în ultima lună am dublat numărul de utilizatori activi şi creşte foarte bine şi numărul de utilizatori care plătesc”, a precizat el. Investiţia totală de 600.000 de dolari vizată în prezent va fi alocată pentru atingerea obiectivelor start-up-ului pentru jumătatea sau sfârşitul anului viitor, când echipa îşi doreşte să atragă o rundă de finanţare de tip seed. „Vrem să ajungem la venituri recurente de 30.000 de dolari pe lună şi la circa 30.000-40.000 de utilizatori”, a subliniat cofondatorul Vestinda.  

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Bogdan Almaşi, Assetto

    Ce face? Dezvoltă o platformă de investiţii alternative în imobiliare

    „Assetto este o platformă de investiţii alternative, care îşi propune să vină cu o nouă abordare în ceea ce priveşte felul în care putem să investim în real estate. Folosind tehnologia, am reuşit să construim un model de business care va face disponibile active imobiliare care până acum erau doar un vis pentru un om normal: de exemplu, un mall, o clădire de birouri, un parc logistic. Prin utilizarea tehnologiei, pe platforma Assetto vei putea să investeşti sume începând cu 100 de euro în asemenea active imobiliare care vor avea potenţial foarte bun în ceea ce priveşte randamentul pe care îl vor genera. Randament care se va distribui către investitorii noştri lunar sau trimestrial în funcţie de imobilul de care vom vorbi.”

    2. Vlad Ghiţă, Instant.ro

    Ce face? A dezvoltat o platformă AI pentru intermedierea vânzărilor de maşini rulate

    „Proiectul a demarat în ianuarie 2022, dar eu pot să zic că am avut acest gând cu mult timp înainte, când locuiam şi lucram în Statele Unite, pentru divizia de maşini autonome a Google, care se numeşte Waymo. Acolo am văzut cu adevărat impactul şi această revoluţie AI, în sensul că inteligenţa artificială a putut să contribuie la dezvoltarea unui prototip de maşină care se conduce singură – masina autonomă, fără şofer. Atunci când m-am întors în România, în 2020, chiar înainte de pandemie, m-am gândit că aş vrea să aduc această viziune şi în ţara noastră. Şi astfel, platforma Instant.ro a fost dezvoltată din experienţa pe care am avut-o acolo şi din dorinţa de a contribui, de a aducem plus de valoare societăţii, oamenilor care doresc să-şi vândă şi să cumpere maşini, cât mai uşor.“

    Rubrica „Start-up Update”

     

    Alin Breabăn, cofondator şi CEO al Vestinda – platformă de management al investiţiilor automatizate

    Ce e nou? Start-up-ul local a fost acceptat şi a parcurs anul acesta programul de accelerare american Techstars – unul dintre cele mai mari acceleratoare pentru start-up-uri tech din lume, reuşind să atragă astfel şi o primă finanţare cumulată în valoare de 300.000 dolari.

     

    Rubrica „Investor Watch”

    Mălin Ştefănescu, preşedintele TechAngels – cea mai mare asociaţie de investitor de tip business angel din România, cu focus pe start-up-uri tech

    Pulsul investiţiilor locale în start-up-uri de tehnologie

    „Tendinţa de creştere cred că va continua şi cred că pe măsură ce vor exista, şi n-au de ce să nu existe, în continuare succese şi start-up-uri care să meargă bine, din ce în ce mai mulţi oameni vor fi inte­resaţi să pună un capital de risc acolo, parte evident din ce capitaluri dispun pentru a in­vesti în start-up-uri.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot. Până acum s-au difuzat peste 700 de ediţii ale ZF IT Generation.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Ce investiţii presupune extinderea pe plan internaţional pentru o agenţie de marketing digital

    Parteneră în cadrul summitului GYDA de la Londra, agenţia autohtonă de marketing digital adLemonade se numără printre businessurile româneşti care îşi oferă serviciile peste hotare. Potrivit reprezentanţilor afacerii, agenţiile româneşti de servicii digitale sunt din ce în ce mai recunoscute pe plan european pentru calitatea serviciilor lor şi abordarea lor inovatoare şi centrată pe client. „Ele sunt percepute ca agenţii competitive şi profesionale, care oferă soluţii creative şi eficiente pentru clienţi din diverse industrii. Noi, la adLemonade, în calitate de Google Premier Partner, ne mândrim să fim parte din top 3% agenţii partenere Google la nivel mondial. Momentan există doar 3.026 agenţii Google Premier Partner în toată lumea, iar noi suntem una dintre acestea.”

    Potrivit lor, expansiunea pe plan internaţional a necesitat investiţii semnificative în oamenii din agenţie, în tool-uri, precum şi în tehnici avansate de marketing digital. „Am investit, de asemenea, în stabilirea parteneriatelor strategice şi în extinderea reţelei noastre internaţionale de clienţi.”

    Aproximativ 40% dintre clienţii adLemonade provin din străinătate, iar 60% sunt din România. „Avem clienţi din diverse ţări şi continente, cu o prezenţă semnificativă în Marea Britanie, Germania, Franţa şi Statele Unite ale Americii. Cei mai mulţi clienţi internaţionali provin din Marea Britanie din domenii precum home&deco, lifestyle, imobiliare, constructii, tehnologie si financiar”, menţionează Anabela Luca, CEO adLemonade.

    În Marea Britanie, serviciile cele mai căutate de către clienţii agenţiei includ paid media şi paid social. „Dintre platformele pe care rulăm reclame, cele mai căutate sunt Google Ads, Meta Ads (Facebook şi Instagram), Bing Ads, dar vedem o cerere tot mai mare pentru Tiktok Ads şi Linkedin Ads. Clienţii internaţionali ai adLemonade provin dintr-o gamă variată de domenii de business, inclusiv home&deco, lifestyle, imobiliare, constructii, tehnologie si financiar. Avem expertiza necesară pentru a răspunde nevoilor specifice ale fiecărui domeniu şi a aduce rezultate eficiente cu ajutorul unei echipe dedicate de experţi cu peste 10 ani experienta in digital marketing”, spune Laura Popa, Head of International Clients la adLemonade.

    În cadrul evenimentului care a adus în prim-plan viitorul agenţiilor de marketing digital la nivel european, agenţia autohtonă de marketing digital adLemonade, care a participat în calitate de partener, a evidenţiat trei tendinţe de top în digital marketing, care vor defini, potrivit reprezentanţilor businessului, viitorul agenţiilor digitale: personalizarea şi experienţa utilizatorului, inteligenţa artificială şi automatizarea şi colaborarea şi parteneriatele strategice.

     

  • ZF Live. Lucian Alexandru Toader, fondator & CEO, Alt.Real: Intenţia noastră este ca peste un an şi jumătate să avem peste 50 mil. euro investiţi în proiecte fotovoltaice instalate şi peste 3.000 de proiecte finalizate

    ♦ Platforma de tip one-stop shop pentru soluţii fotovoltaice a pornit în toamna anului trecut, după investiţii de câteva sute de mii de euro, iar până astăzi a ajuns la câteva zeci de proiecte finalizate şi a strâns o echipă de 12 firme de instalare colaboratoare.

    Alt.Real, un marketplace de tip one-stop shop pentru soluţii fotovol­taice complete, ce oferă informaţii, consultanţă şi listează furnizori de servicii, îşi propune să ajungă în ur­mă­toarele 18 luni la 3.000 de proiecte finalizate şi la peste 50 mil. euro in­vestiţi în proiecte fotovoltaice.

    Proiectul a pornit în toamna anu­lui trecut, după investiţii de câteva sute de mii de euro, iar până astăzi a ajuns la câteva zeci de proiecte fina­lizate şi a strâns o echipă de 12 firme de instalare colabo­ratoare.

    „Alt.Real este o platformă de tip one-stop shop pentru soluţii fotovol­taice complete. Piaţa fotovoltaicelor din România este în continuă dezvol­tare, dar este şi o piaţă emergentă. Noi suntem un hub care integrează firme de instalare, clienţi, consultanţi de fonduri europene, instituţii finan­ciare, ideea fiind să oferim cea mai bună opţiune pentru clienţi, persoa­ne fizice sau juridice. Avem pe piaţă foarte multe firme de instalare noi care nu au neapărat expertiza nece­sară, consumatorul nu ştie exact care este preţul corect, întrucât sunt foar­te multe opţiuni. Noi venim cu firme validate, oferim consultanţă clien­ţilor, astfel încât să aibă acces la infor­maţiile firmelor de instalare şi la opţiuni de finanţare. Facem şi partea de educaţie pentru clienţi“, a spus Lucian Alexandru Toader, fondator & CEO, Alt.Real, la ZF Live.

    Acesta a locuit patru ani în Olan­da, acolo unde a lucrat şi şi-a ter­minat studiile în domeniul IT. El şi-a dorit să urmeze exemplul olande­zilor, care au în prezent cea mai dezvoltată ţară pe zona de energie solară, cu peste 1 KW per cap de locuitor.

    Spre comparaţie, România este astăzi în punctul în care se afla Olanda acum 10-15 ani în ceea ce priveşte energia solară. Olanda are o putere instalată totală de circa 20 de GW, în timp ce România îşi propune să ajungă, până în 2030, la 6 GW.

    Lucian Alexandru Toader a pornit proiectul Alt.Real împreună cu asociatul său, Michel Cojocaru, iar finanţarea a venit de la Cosmin şi Ingrid Manea, doi antreprenori care au făcut un exit dintr-un marketplace din Dubai şi care acum investesc în businessuri din România care se axează pe sustenabilitate.

    „Platforma a fost dezvoltată intern şi a necesitat o investiţie de câteva sute de mii de euro. Urmărim să mai atragem o investiţie de câteva sute de mii de euro în următoarele şase luni“, a mai adăugat CEO-ul Alt.Real.

    Segmentul principal al platformei este cel între 0-400 KW, adică prosumatorii, însă aceasta activează şi în zona de parcuri fotovoltaice. Modelul de business, explică el, se bazează pe succesul proiectelor, întrucât un procent din valoarea proiectului finalizat de către o firmă de instalare merge către Alt.Real.

    Odată ce clientul intră pe platformă şi face o cerere, mai spune acesta, primeşte un set de estimări cu firmele cele mai potrivite pentru situaţia în care se află. Clientul trebuie să introducă în platformă consumul şi adresa locaţiei în care doreşte să instaleze panouri fotovoltaice.

    „În primă etapă, se face o estimare. Se intorduce consumul de energie, fie în lei, fie în KWh, iar pe baza lui oferim dimensiunea unui sistem, împreună cu nişte informaţii financiare – câţi bani pot clienţii să economisească sau în cât timp îşi recuperează investiţia – şi apoi recomandăm cele mai bune variante.“

    În prezent, cele 12 firme de instalare colaboratoare, menţionează Lucian Alexandru Toader, au o capacitate de implementare de câteva sute de proiecte pe lună.

    La nivel naţional, se găsesc firme care oferă servicii de instalare a panourilor fotovoltaice, însă per total, există un deficit de de personal în acest domeniu. La nivelul Uniunii Europene, afirmă el, ar mai fi nevoie de circa 400.000 de noi locuri de muncă în industria fotovoltaică.

    „Cererea este foarte mare. Prin programul Casa Verde, avem peste 80.000 de dosare de noi prosumatori. În ţară, avem aproximativ 63.000 de prosumatori, iar ANRE estimează că vor fi peste 100.000 până la finalul anului. Obiectivul pe România, până în 2030, este de jumătate de milion de prosumatori“, a mai adăugat CEO-ul Alt.Real.

     

  • Un nou campion: Oraşul care depăşeşte Cluj, Bucureşti sau Timişoara şi ajunge noul pol de creştere economică în România

    ♦ Oradea şi judeţul Bihor atrag tot mai multe investiţii de produse finite care vin în completarea celor de subansambluri. ♦ De la începutul anului au atras 125 mil. euro de la Stihl, 650 mil. euro de la Nokian şi urmează o a treia mare investiţie, de 50 mil. euro.

    Proximitatea faţă de vest, conexiunea pe autostradă alături de nodurile intermodale dintre rutier, feroviar şi aerian alături de disponibilitatea terenurilor şi deschiderea autorităţilor locale susţinute de la Bucureşti au făcut din Oradea în 2022 cel mai fierbinte punct de pe harta investiţiilor atrase de România.

    „Proiectul Nokian are o investiţie iniţială de 650 mil. euro şi are trei faze. Dacă se vor realiza toate trei, vorbim de o investiţie totală de 1,5 mld. euro. Investiţia merge la Oradea datorită infrastructurii. Merge datorită terenului care are putere instalată, gaz, canalizare şi apă curentă. Sunt oameni locali, dincolo de primarul Florin Birta şi Ilie Bolojan, precum Alina Silaghi de la ADLO sau Mihai Jurca, city managerul care ne-au oferit informaţiile necesare. Când analizezi 150 de terenuri micile diferenţe se adună“, a explicat Viorel Opaiţ, business development di­rector în cadrul companiei de consultanţă JLL şi care a fost implicat direct în investiţia celor de la Nokian, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România! Un proiect ZF şi CEC Bank.

    Judeţul Bihor are cea mai mare creştere a cifrei de afaceri dintre primele zece cele mai puternice judeţe din businessul românesc.

    Astfel, în 2021, cifra de afaceri totală a celor 29.000 de firme înregistrate în judeţul Bihor a ajuns în 2021 la 46,1 mld. lei (9,4 mld. euro), cu 21% mai mare faţă de 2019, arată o analiză ZF. Acesta este cel mai puternic avans raportat de un judeţ dintre cele aflate în top zece, unde se află Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş, Argeş, Prahova, Constanţa, Braşov, Bihor şi Sibiu.

    Viorel Opaiţa, business development director, JLL

    Urmăriţi emisiunea Investiţi în românia! cu Viorel Opaiţ aici.

    Mai mult, în ultimii ani, Bihorul a depăşit perfor­man­ţele realizate din companiile din Sibiu şi Mureş, două judeţe care în 2014-2015 se aflau în faţa regiunii de la graniţa de nord-vest a României.

    „Încheiem anul 2022 cu investiţii de peste 800 mil. euro în Oradea. Din 2008 şi prezent mai avem investiţii de 600 mil. euro în parcurile industriale la care se adaugă cele anunţate anul acesta – în total peste 1,4 mld. euro. Astfel de investiţii nu se pot face

    într-un oraş, indiferent de facilităţile oferite, dacă nu ar exista colaborare guvernamen­tală“, a spus Florin Birta, primarul muni­ci­pi­ului Oradea, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România! Un proiect ZF şi CEC Bank

    „Această investiţia este una dintre cele mai mari din România ultimilor ani şi atunci orice investiţie are nevoie de ajutorul statului şi noi beneficiem de o bună colaborare cu guvernul şi cei de la Nokian au fost asiguraţi de sprijinul Executivului.“

    El a subliniat că “la final de lună vom mai anunţa o nouă investiţie de 50 mil. euro în Parcul Industrial din Oradea. Anul 2022 a fost unul foarte bun pentru investiţiile în Oradea şi de aceea ne-am şi axat pe extinderea parcurilor industriale. Doar anul acesta primăria a achiziţionat 35 de hectare pentru că marea problemă este de a asigura terenul necesar investiţiilor”.

    Oradea este conectată la infrastructura europeană de autostrăzi şi este la trei ore de Budapesta.

    “Ungaria a venit cu autostradă până la graniţă şi România a construit 5 km de autostradă şi suntem la 10 minute de autostradă. Acum implementăm un proiect prin care centura municipiului va fi legată direct de autostradă printr-o şosea cu patru benzi şi de pe centură ajungi imediat în reţeaua de autostrăzi a Europei. În parteneriat cu Consilul Judeţean se construieşte în Oradea un terminal cargo pe aeroportul din Oradea care a contat mult şi în negocierile cu Nokian. Suntem în procedura de licitaţie a unui terminal intermodal în Oradea aproape de autostrada A3”, a spus primarul. Potrivit acestuia investiţiile ultimilor 10 ani în parcurile industriale construite în Oradea au creat peste 10.000 de locuri de muncă în Oradea. O medie de 1.000 de noi locuri de muncă anual.

    “Noi în Oradea susţinem construcţia de noi locuinţe şi noi ca municipalitate construim locuinţe pentru angajaţii companiilor din parcurile industriale deoarece aici vin oameni din tot judeţul să muncească sau chiar din alte judeţe şi noi ne pregătim să le oferim condiţiile necesare de muncă şi cazare. Orice primărie care vrea să atragă investiţii trebuie să dezvolte partea de infrastructură din municipiu. Să dezvolte partea de spitale, spaţii verzi, de bunăstare a cetăţenilor ca aceştia să nu plece. Trebuie să fim precum un motor care să amorseze mediul privat, să atragem aceşti investitori pentru ca nivelul salarial să crească”, a explicat Florin Birta.

    Politica de investiţii a municipiului Oradea a început în 2008, odată cu deschiderea primului parc industrial pe o suprafaţă de 80 de hectare, iar acum cele patru parcuri industriale au ajuns la 250 ha. Mulţi primari la nivel naţional se plâng că muncipalităţile nu mai deţin terenuri iar investitorii trebuie să apeleze la piaţa liberă unde de multe ori tranzacţiile sunt îngreunate de speculanţi care cresc artificial preţurile, profitând de fragmentarea terenurilor.

    Florin Birta, primarul municipiului Oradea

     

    Citiţi mai multe detalii din interviurile acordate de Florin Birta, primarul municipiului Oradea şi Viorel Opaiţ Business Development Director, JLL în următoarele ediţii ale ZF.

  • Energie regenerabilă. Anul în care se dă din nou start

    În ciuda efervescenţei, România va termina anul acesta cu cel mult 1.000 MW montaţi în energie verde, fiind vorba mai ales despre proiecte mici, care nu presupun un efort financiar foarte ridicat. Pentru moment, banii de acasă ai investitorilor sunt esenţiali, nu poţi porni la drum altfel, piaţa de contracte pe termen lung este dificilă, dar apar platforme de contractare speciale.

    Mai departe, există optimism pe zona de fonduri europene, iar produse precum contractele pentru diferenţă (CfD) ar putea fi în sfârşit utilizate, spre bucuria băncilor. Totodată, este de aşteptat ca actuala scădere a preţului energiei să-i cearnă din nou pe investitorii serioşi de speculatori. „Investitorii serioşi nu se uită la preţurile de acum un an, de azi sau de mâine, ci la previziunile analiştilor pe termen lung. Lucrurile nu arată grozav, dar acum se face din nou diferenţa dintre speculatorii imobiliari şi cei care chiar ştiu să investească.

    Pentru aceştia din urmă este business as usual. Băncile cu care lucrăm au aceeaşi gândire ca noi, sunt pregătite pentru acest scenariu“, spune Radu Voinescu, managing partner, Sol Associates, dezvoltator de proiecte regenerabile la cheie. De doi ani, România este într-o fierbere în ceea ce priveşte avizarea de proiecte solare sau eoliene, mii de megawaţi obţinând avizele tehnice de racordare la reţea sau chiar contractele de racordare. Concret însă, România nu a mai văzut un proiect eolian finalizat de mai bine de 10 ani. Singurele investiţii care au mişcat au fost cele ale prosumatorilor. Astfel, la finalul lunii martie România a ajuns la 55.244 de prosumatori, cu o capacitate instalată de 636 MW, circa 5.000 de prosumatori fiind înregistraţi în Ilfov, judeţ în care se află cea mai mare comunitate de mici producători-consumatori de energie din România.

    Practic, în fiecare zi din primele trei luni din 2023, în medie 167 de consumatori de energie au devenit prosumatori. Creşterea faţă de începutul anului este semnificativă, în contextul în care pe 1 ianuarie tot datele ANRE arătau că la acel moment erau înregistraţi circa 40.000 de prosumatori cu o capacitate instalată de 423 MW. În ipoteza menţinerii trendului de creştere înregistrat a numărului de prosumatori în anul 2022, ANRE prognozează pentru finalul anului 2023 existenţa a circa 140.000 de prosumatori, pentru finalul anului 2025 existenţa a 236.000 de prosumatori, iar pentru anul 2030 existenţa a 300.000 – 350.000 de prosumatori.

    Până la finalul anului 2025, planul UE este de a dubla capacitatea parcurilor solare aflate în funcţiune, până la nivelul de 320 GW, pentru ca la finalul anului 2030 puterea acestora să ajungă la 600 GW. La nivelul anului 2020, energia produsă de panourile solare a reprezentat circa 5% din totalul UE, accelerarea investiţiilor în acest domeniu fiind cel mai ambiţios plan european din punct de vedere energetic, cu implicaţii semnificative în zona industrială, a forţei de muncă şi a redesenării sistemelor energetice din statele membre. Iar în acest plan european, trasat prin strategia solară europeană publicată recent, prosumatorii au un loc central.

  • În lupta pentru industria viitorului, subvenţiile contează. Poate şi geopolitica?

    Polonia, Israel, Germania: colosul american Intel s-a lansat recent într-o cursă a investiţiilor gigantice ca parte a eforturilor producătorului de semiconductori de a-şi diversifica bazele de producţie în contextul războiului pentru tehno­logie dintre SUA şi China. Israel, Polonia şi Germania sunt aliaţi majori ai SUA.  Că Intel este o companie cu importanţă strategică atât pentru Washington, cât şi pentru industria occidentală a microcipurilor şi pentru statele unde compania produce nu încape îndoială. In­ves­tiţiile din viitoarele fabrici din Polonia şi Germania sunt cele mai mari investiţii directe străine pentru aceste state, iar ele ridică ştacheta pentru alţi producători de semi­con­duc­tori. Dar şi subvenţiile date de guverne companiei Intel sunt pe măsură.

    Intel a anunţat în weekend un acord de principiu pentru construcţia unei noi fabrici, de 25 miliarde de dolari, în Israel, aceasta fiind cea mai mare investiţie străină din această ţară, notează Bloomberg.

    În cadrul noii facilităţi vor fi fabricate plăcuţe de siliciu, un segment unde Israelul este deja unul dintre cei patru mari furnizori ai Intel. Extinderea marchează acce­lerarea efortului CEO-ului com­paniei Pat Gelsinger de localizare a unei părţi mai însemnate din producţie în afara Asiei, care domină pro­ducţia de semiconductori. Gelsinger se luptă de asemenea pentru a reda poziţia de lider a com­paniei după ce companii ca Nvidia şi Taiwan Semiconductor Manufacturing i-au eclipsat capabilităţile.

    Anunţul din weekend al Intel marchează o perioadă activă pentru industria semiconductorilor. Un alt producător din sector, Micron Technology, se apropie de un acord privind o investiţie de cel puţin un miliard de dolari în India. De asemenea, acesta a venit după ce Intel anunţase că va investi 4,6 miliarde de dolari într-o unitate din Wroclaw, Polonia.

    Companiile profită de asemenea de subvenţiile oferite de guverne dornice să se asigure că aprovizionarea cu semiconductori pe propriile teritorii este sigură şi atrage locuri de muncă. SUA oferă stimulente de aproximativ 52 miliarde de dolari, iar Europa face un efort similar.

    Ca parte a acordului cu Israelul, Intel este probabil eligibil pentru un grant guvernamental semnificativ reprezentând 12,8% din investiţiile sale totale.

    Germania a încheiat ieri un acord prin care va acorda Intel subvenţii de 10 miliarde de euro pentru construcţia unei fabrici gigant de semiconductori.

    Acordul înseamnă că gigantul american va primi în plus 3 miliarde de euro pe lângă subvenţiile de 6,8 miliarde de euro deja anunţate de Berlin. Intel argumentase că pachetul iniţial de susţinere de stat devenise insuficient din cauza inflaţiei şi scumpirii energiei.

    Legat de investiţia din Polonia, Intel a refuzat să precizeze valoarea subvenţiilor pe care le va primi din partea Varşoviei, declarând că „va urmări stimulente adecvate pentru a se asigura că operaţiunile sale sunt competitive la nivel mondial“, potrivit Financial Times.

    Premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunţat că „termenii detaliaţi ai acordului“ vor fi prezentaţi ulterior.

    Intel a anunţat de asemenea că poartă discuţii pentru construcţia unei a doua unităţi de asamblare în Italia.

    În cazul Germaniei, proiectul Intel va fi una dintre cele mai mari investiţii străine directe de pe plan local, iar în cel al Poloniei investiţia gigantului american este cea mai mare investiţie greenfield in istoria ţării.

    În acelaşi sector al semiconductorilor, un consorţiu americano-franco-italian format din GlobalFoundries şi STMicro urmează să construiască o facilitate de 5,7 miliarde de euro în Alpii francezi.

    Potrivit Reuters, Franţa a anunţat că va oferi ajutor de stat de 2,9 miliarde de euro pentru susţinerea investiţiei respective

    Blocul speră de asemenea să atragă angajamente din partea altor doi giganţi, TSMC din Taiwan şi Samsung din Coreea de Sud.