Tag: invatamant

  • Anda, profa “altfel”, poate revoluţiona învăţământul clujean

    Elevii o îmbrăţişează când o văd în şcoală. Vin la ea şi îi cer sfaturi, o servesc cu dulciuri, ba chiar o întreabă dacă nu vrea să mănânce şi ea din sandvişul lor. Face parte din generaţia tânără de profesori. E plină de energie, e într-o continuă creaţie de idei, proiecte, se implică cot la cot cu elevii săi şi se dezvoltă personal, alături de ei. Din 2008 este cadru didactic la Liceul “Onisifor Ghibu” din Cluj. Anda Culişir, profesoara de biologie este “altfel”. A învăţat să fie “altfel” de la proprii elevi.

    “Am învăţat de la copii să am încredere în mine, să mă racordez cu lumea în care trăiesc, să mă bucur de micile plăceri ale vieţii, cum trebuie să mă comport când o să am familia mea. Îmi cunosc rolul, ştiu la ce sunt bună, la ce nu sunt bună şi mă regăsesc în ceea ce fac”, spune Anda.

    În aplauzele elevilor

    Clasa a VI-a, lecţie despre ţesuturi. Elevii se luminează la feţe când Anda intră în sală. O elevă din prima bancă o serveşte pe profesoară cu biscuţi. Anda nu refuză şi mănâncă cu poftă biscuitele. Pentru 50 de minute copiii ştiu că vor învăţa, distrându-se. Totul este interactiv, elevii sunt stimulaţi să se implice în discuţii, se râde, se glumeşte, se învaţă. Lucrurile noi sunt explicate pe înţelesul lor.

    Un copil este comparat cu o celulă, o clasă de copii cu un ţesut, şcoala cu un organ, toate şcolile cu un sistem de organe, toate şcolile alături de toate secţiile de poliţie, de toate spitale şi de alte instituţii sunt comparate cu organismul. Anda împarte elevii în cinci grupe, fiecare grupă primeşte câte o sarcină. Munca în echipă le place copiilor, îi stimulează să dea tot ce-i mai bun în ei.

    O echipă are de creat o poezie despre un anumit ţesut, altă echipă are de făcut o scenetă, alta să-l descrie în cuvinte, altele două trebuie să realizeze desene. Fiecare echipă merge în faţa clasei, prezintă colegilor sarcina şi aceştia trebuie să ghicească despre ce ţesut e vorba. Se aplaudă, se pare că toţi au înţeles lecţia.

    “Anda e cea mai tare profă. Abia aşteptăm orele cu ea. Aşa bine ne explică. Mi-ar place ca toţi profii să fie ca ea”, spune Andreea, o roşcată din prima bancă. “În primăvară ne-a promis că ne duce într-o excursie”, spune o altă elevă. Cititi mai multe pe www.transilvaniareporter.ro

     

  • Cum vrea mediul privat să sprijine profesorii

    „Profesorii trebuie să devină mentori şi să colaboreze între ei. În sistemul actual de învăţământ copiii învaţă să concureze între ei, iar noi ca angajatori, avem nevoie de oameni care să colaboreze”, a spus Dragoş Anastasiu, director general Eurolines şi unul dintre iniţiatorii SuperTeach.

    Proiectul îşi propune să creeze în cinci ani o comunitate de 1.000 de profesori care, formaţi cu instrumente inovatoare de dezvoltare personală, să aibă impact asupra altor 30.000 de profesori şi să schimbe sistemul din interior, astfel încât elevii acestora să aiba acces la educaţie în pas cu standardele la zi şi în ritm cu nevoile pieţei.

    „Până să facă „sistemul” ceva, noi, comunitatea de business, putem genera schimbări profunde pentru educaţia viitoarelor generaţii. Având profesori deschişi la minte şi suflet vom reuşi să inspirăm şi să educăm copiii pentru viaţa reală, care devine din ce în ce mai competitivă”, a spus Felix Tătaru, preşedintele GMP Group şi unul dintre iniţiatorii proiectului.

    SuperTeach va organiza o serie de conferinţe inspiraţionale şi motivaţionale pentru profesori, la care vor participa speakeri români şi internaţionali din domeniile cultură, antreprenoriat, educaţie. Conferinţele vor fi urmate de workshop-uri care vor constitui baza de selecţie pentru profesorii care vor participa la traininguri oferite de Institutul Arbinger, lider mondial în traininguri pentru schimbarea mentalităţii.

    „Cea mai mare problemă a sistemului este mentalitatea. Rolul profesorului nu este doar să predea şi să corecteze, ci să asculte, să construiască relaţii, să se conecteze cu elevul, iar asta nu pot obţine decât printr-o schimbare profundă de mentalitate”, a spus Cristina Gheorghe, director general la Institutul Dezvoltării Personale, reprezentantul Arbinger în România şi iniţiator al proiectului.

    Prima conferinţă SuperTeach va avea loc pe 25 noiembrie la Universitatea Româno-Americană din Bucureşti, iar cea de-a doua pe 27 ianuarie la Iaşi.

    „Educaţia înseamnă şi acţiune, nu doar cunoaştere. Astăzi profesorii se axează prea mult pe a transmite cunoştinţe şi a pune note şi prea puţin pe a forma abilităţi de viaţă la elevi”, a spus Alexandru Ghiţă, Preşedinte Educativa şi iniţiator al proiectului.

    „PIB-ul României ar creşte cu 1.200 miliarde de dolari dacă aceşti copii, peste 14 ani când vor fi evaluaţi, nu ar mai fi în zona de analfabetism funcţional”, a explicat Măriuca Talpeş, liderul proiectului Merito care şi-a declarat, de asemenea, susţinerea pentru proiectul SuperTeach.

    Conform studiului realizat  Open-I, 55% din profesori consideră că prioritatea MEC trebuie să fie infrastructura şi dotarea şcolilor, iar 45% cadrul legislativ.

    Cu toate acestea, profesorii consideră că sunt lucruri de îmbunătăţit în sistemul de învăţământ de către ei înşişi, astfel încât acesta să fie mai performant, în special cu privire la modul în care informaţia este transmisă copiilor. Profesorii ar vrea să folosească mai multe metode interactive de predare (67%), să-i ajute pe elevi să-şi dezvolte abilităţile de viaţă (66%) şi să utilizeze tehnologia în predare (55%).

    „Atitudinea profesorilor români este echilibrată între aşteptările pe care le au de la MEC şi efortul pe care consideră că trebuie să-l facă ei pentru a progresa. Deschiderea lor de a schimba modul în care comunică cu copiii este un semnal optimist mai ales că o mare parte din profesori fac această meserie din pasiune, 77% consideră lucrul cu copiii principalul factor motivator, în ciuda nemulţumirii pe care o au faţă de remuneraţia primită, 42% demotivaţi de acest aspect.” a spus Adina Nica, Managing Partner Open-I.

    SuperTeach este organizat de RBL în partneriat cu Educativa şi IDP. Iniţiatorii SuperTeach sunt Dragoş Anastasiu, Felix Tătaru, Cristina Gheorghe şi Alexandru Ghiţă.

  • Învăţătoare din România: „Anul acesta am simţit un mare şut primit în spatele educaţiei, am simţit cum se grăbeşte prăbuşirea ei şi, inevitabil, dispariţia culturii din România

    Pe Facebook, Mara Luana Rauca a scris: „Că tot este Ziua Educaţiei, îmi permit să scriu câteva gânduri.
    Am o mare apăsare pe suflet…Sunt atât de multe de spus când vine vorba despre acest subiect. Învăţământul din România este pe marginea prăpastiei şi mă întreb cât timp va mai trece până se va prăbuşi în ea…10, 20 de ani? Poate chiar mai puţin. Suntem ca nişte oi fără păstor.

    Fiecare îşi caută drumul prin hăţişul birocraţiei, zbătându-se să reziste în lupta pentru supravieţuire. Când spun supravieţuire, mă refer la încrâncenarea de a ţine educaţia în echilibru pentru a nu cădea în prăpastia care se întinde sub ea.

    Şi totuşi, cu toţii am contribuit mai mult sau mai puţin la ameţeala aceasta din învăţământ. Nici acum în al 12-lea ceas, nu-mi dau seama cât conştientizează societatea română că a greşit şi cât se străduieşte să repare.

    Anul acesta am simţit un mare şut primit în spatele educaţiei, am simţit cum se grăbeşte prăbuşirea ei şi, inevitabil, dispariţia culturii din România.
    Educaţia este o forţă, pe care dacă o îngenunchezi, devii rapid stăpânul unui popor. Un popor needucat, slab şi şovăielnic poate fi uşor manipulat şi câştigat de alte popoare dornice de cucerire. Istoria noastră este presărată de astfel de încercări de supunere a poporului român şi suntem mândri că am reuşit să le depăşim în cea mai mare parte. Suntem mândri de strămoşii noştri care şi-au vărsat sângele pentru ca noi să fim liberi. Dar oare unde ne-a dispărut patriotismul, unde sunt zilele în care luptam pentru identitatea noastră naţională, pentru drepturile noastre şi pentru o viaţă de calitate?

    Câţi dintre noi înţeleg că suntem cu un picior în groapă şi că se doreşte îndobitocirea poporului român? Stăm prost la toate capitolele. Nu mai avem economie, şcoala este subiectul zilei în sens negativ, sistemul sanitar se clatină şi el din ce în ce mai tare, dar noi continuăm să ne amăgim că este doar un vis urât.
    Aş vrea ca astăzi să pot să spun lucruri frumoase despre educaţie, dar nu pot. Caut motive să mă bucur, dar nu găsesc.

    Din educaţie şi prin educaţie funcţionează un stat. Din ea derivă celelalte forţe ale statului: economia, sistemul medical, cultura, armata şi tot ceea ce este vital pentru supravieţuirea unei naţii.

    Îmi este milă de colegii mei din sistem, care se zbat să reziste experimentelor care se fac asupra educaţiei. Îmi este milă de elevii, care nu mai văd nicio plăcere în a veni la şcoală şi care nu ştiu cum să evolueze şi încotro să se îndrepte. Îmi este milă de părinţii, care nu mai văd niciun viitor în ţară pentru copiii lor. Îmi este milă de ţara asta, care este ca un vas lăsat să plutească în derivă, fără căpitan şi cu un echipaj slab pregătit şi dezinteresat de urmările catastrofale care se apropie.

    Pe vremea când eram eu o mică şcolăriţă percepeam altfel educaţia. Şcoala mi se părea atât de frumoasă. Nu aş fi lipsit sub nicio formă şi abia aşteptam să mă întâlnesc cu colegii mei şi cu profesorii. Învăţam mult, mult mai mult decât învaţă elevii din ziua de azi şi nu ne plângeam. Ştiam că aşa vom deveni ceea ce visam. Eu am visat să fiu învăţătoare încă din clasa I şi ştiam că voi avea mult de muncă pentru a putea ajunge într-o zi la catedră. Şi am muncit, fiindcă aveam o ţintă precisă.

    Astăzi dacă întrebi un copil ce vrea să devină când va fi mare, nu va şti să răspundă. La fel şi un licean. Oare de ce? Înainte ştiau toţi că se vor face doctori, avocaţi, poliţişti şi profesori. Acum niciun tânăr nu poate să răspundă pentru că aceste domenii sunt în dizgraţie şi a devenit o ruşine să visezi la ele. Mass-media a contribuit enorm la blamarea domeniilor de bază ale societăţii româneşti, iar noi restul am tăcut sau am participat la ruşinarea lor.

    Sunt multe de spus, mult prea multe şi nimic frumos nu-mi vine în minte…
    La mulţi ani, dragă educaţie, oriunde ai fi tu, în cine mai tresalţi şi trezeşti pasiune! La mulţi ani, dragi colegi care încă rezistaţi şi vă purtaţi cu demnitate titlul de dascăl! La mulţi ani, dragi părinţi, care sunteţi alături în rezistenţa noastră! La multi ani, dragi elevi, care deşi nu înţelegeţi de ce vi se întâmplă vouă toate acestea, învăţaţi în continuare şi nu vă plângeţi!

    La multi ani tuturor cobailor din educaţie! Suntem încă un experiment şi vom fi atât cât vom permite”.

  • Învăţătoare din România: „Anul acesta am simţit un mare şut primit în spatele educaţiei, am simţit cum se grăbeşte prăbuşirea ei şi, inevitabil, dispariţia culturii din România

    Pe Facebook, Mara Luana Rauca a scris: „Că tot este Ziua Educaţiei, îmi permit să scriu câteva gânduri.
    Am o mare apăsare pe suflet…Sunt atât de multe de spus când vine vorba despre acest subiect. Învăţământul din România este pe marginea prăpastiei şi mă întreb cât timp va mai trece până se va prăbuşi în ea…10, 20 de ani? Poate chiar mai puţin. Suntem ca nişte oi fără păstor.

    Fiecare îşi caută drumul prin hăţişul birocraţiei, zbătându-se să reziste în lupta pentru supravieţuire. Când spun supravieţuire, mă refer la încrâncenarea de a ţine educaţia în echilibru pentru a nu cădea în prăpastia care se întinde sub ea.

    Şi totuşi, cu toţii am contribuit mai mult sau mai puţin la ameţeala aceasta din învăţământ. Nici acum în al 12-lea ceas, nu-mi dau seama cât conştientizează societatea română că a greşit şi cât se străduieşte să repare.

    Anul acesta am simţit un mare şut primit în spatele educaţiei, am simţit cum se grăbeşte prăbuşirea ei şi, inevitabil, dispariţia culturii din România.
    Educaţia este o forţă, pe care dacă o îngenunchezi, devii rapid stăpânul unui popor. Un popor needucat, slab şi şovăielnic poate fi uşor manipulat şi câştigat de alte popoare dornice de cucerire. Istoria noastră este presărată de astfel de încercări de supunere a poporului român şi suntem mândri că am reuşit să le depăşim în cea mai mare parte. Suntem mândri de strămoşii noştri care şi-au vărsat sângele pentru ca noi să fim liberi. Dar oare unde ne-a dispărut patriotismul, unde sunt zilele în care luptam pentru identitatea noastră naţională, pentru drepturile noastre şi pentru o viaţă de calitate?

    Câţi dintre noi înţeleg că suntem cu un picior în groapă şi că se doreşte îndobitocirea poporului român? Stăm prost la toate capitolele. Nu mai avem economie, şcoala este subiectul zilei în sens negativ, sistemul sanitar se clatină şi el din ce în ce mai tare, dar noi continuăm să ne amăgim că este doar un vis urât.
    Aş vrea ca astăzi să pot să spun lucruri frumoase despre educaţie, dar nu pot. Caut motive să mă bucur, dar nu găsesc.

    Din educaţie şi prin educaţie funcţionează un stat. Din ea derivă celelalte forţe ale statului: economia, sistemul medical, cultura, armata şi tot ceea ce este vital pentru supravieţuirea unei naţii.

    Îmi este milă de colegii mei din sistem, care se zbat să reziste experimentelor care se fac asupra educaţiei. Îmi este milă de elevii, care nu mai văd nicio plăcere în a veni la şcoală şi care nu ştiu cum să evolueze şi încotro să se îndrepte. Îmi este milă de părinţii, care nu mai văd niciun viitor în ţară pentru copiii lor. Îmi este milă de ţara asta, care este ca un vas lăsat să plutească în derivă, fără căpitan şi cu un echipaj slab pregătit şi dezinteresat de urmările catastrofale care se apropie.

    Pe vremea când eram eu o mică şcolăriţă percepeam altfel educaţia. Şcoala mi se părea atât de frumoasă. Nu aş fi lipsit sub nicio formă şi abia aşteptam să mă întâlnesc cu colegii mei şi cu profesorii. Învăţam mult, mult mai mult decât învaţă elevii din ziua de azi şi nu ne plângeam. Ştiam că aşa vom deveni ceea ce visam. Eu am visat să fiu învăţătoare încă din clasa I şi ştiam că voi avea mult de muncă pentru a putea ajunge într-o zi la catedră. Şi am muncit, fiindcă aveam o ţintă precisă.

    Astăzi dacă întrebi un copil ce vrea să devină când va fi mare, nu va şti să răspundă. La fel şi un licean. Oare de ce? Înainte ştiau toţi că se vor face doctori, avocaţi, poliţişti şi profesori. Acum niciun tânăr nu poate să răspundă pentru că aceste domenii sunt în dizgraţie şi a devenit o ruşine să visezi la ele. Mass-media a contribuit enorm la blamarea domeniilor de bază ale societăţii româneşti, iar noi restul am tăcut sau am participat la ruşinarea lor.

    Sunt multe de spus, mult prea multe şi nimic frumos nu-mi vine în minte…
    La mulţi ani, dragă educaţie, oriunde ai fi tu, în cine mai tresalţi şi trezeşti pasiune! La mulţi ani, dragi colegi care încă rezistaţi şi vă purtaţi cu demnitate titlul de dascăl! La mulţi ani, dragi părinţi, care sunteţi alături în rezistenţa noastră! La multi ani, dragi elevi, care deşi nu înţelegeţi de ce vi se întâmplă vouă toate acestea, învăţaţi în continuare şi nu vă plângeţi!

    La multi ani tuturor cobailor din educaţie! Suntem încă un experiment şi vom fi atât cât vom permite”.

  • Problemele educaţiei: “Şcoli în care se face carte pe apucatelea şi analfabetismul funcţional”

    “Manualul unic înseamnă toceală. Asta am trăit eu în adolescenţa mea, nu aş vrea copiii noştri să retrăiască acelaşi lucru. (…) Din testările internaţionale a reieşit că elevii din România sunt de departe cei mai demotivaţi în ce priveşte învăţătura. Nu ne comparăm cu nimeni din jur, nu ne comparăm cu bulgarii, nu ne comparăm cu ungurii, sârbii şi aşa mai departe. Nu mai suntem doar coada plutonului, suntem departe, departe de toţi ceilalţi. Ăsta este un motiv de îngrijorare. Ce face ministerul în această conjunctură? Găseşte un ţap ispăşitor. De toate astea sunt de vină, evident, editorii, manualele şi aşa mai departe, noi cu învăţământul suntem perfecţi”, a afirmat Papadima, la o dezbatere.

    În opinia sa, revenirea la manualul unic şi restricţionarea materialelor auxiliare nu constituie rezolvări pentru problemele şi aşa “suficient de grave” cu care se confruntă învăţământul românesc, deci nu se va produce o descreştere a abandonului şcolar, o ridicare a performanţelor elevilor din România comparativ cu aceia din alte ţări, ci dimpotrivă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Toţi spun că nimeni nu tebuie să dea bani la şcoală; culmea e că părinţii tuturor elevilor aduc bani de acasă

    Asa se face ca, incepand cu clasa pregatitoare, parintii ajung sa dea bani fie pentru dulapuri in sala de clasa, fie pentru jaluzele, fie pentru imprimante sau multifunctionale, pentru ca invatatoarele sa poata pregati fise copiilor. Se mai adauga apoi bani pentru hartie xerox, cartus la imprimanta, servetele, hartie igienica, sapun. 
     
    Anul acesta ministrul Educatiei, Liviu Pop, a anuntat ca auxiliarele neacreditate sunt interzise, asa ca dascalii s-au ferit sa mai ceara bani si pentru ele, asa cum se intampla anii trecuti, cand, la clasa zero, copilul avea mai multe caiete auxiliare decat zilele saptamanii. Am aflat insa, de la parinti, ca au fost clase unde li s-a spus ca auxiliarele ar fi bune, doar ca, pentru achizitionarea lor, ar fi nevoie ca parintii sa dea in scris declaratii cum ca solicita aceste materiale didactice. 
     
    Li s-a sugerat, practic, parintilor, sa isi asume ei cumparatul auxiliarelor.Cu privire la uniformele scolare, sunt scoli unde, din prea mult exces de zel, probabil, parintii au de cumparat camasi de mai multe culori, pentru ca elevii sa se imbrace trei zile din saptamana intr-un fel, iar alte doua in alt fel. 
     
    Daca tragem linie si adunam, anului scolar iti ia din buzunar in prima vreo 200 lei, bani decartati la scoala, intr-un sistem de invatamant gratuit. Cam o suta de lei de copil e pretul pentru dulapuri, la fel ca anul trecut, inca o suta se mai aduna pentru restul: imprimanta, jaluzele, etc. Iar asta fara a pune la socoteala cheltuielile pe care le au, oricum, parintii cu rechizitele, imbracamintea, incaltamintea si multe altele.
     
    Inspectoratul Scolar Judetean Salaj a anuntat in ultima vreme ca dezavueaza orice cheta in randul elevilor, indiferent de scopul acesteia. La scoala nu se cotizeaza, a fost mesajul transmis de mai multe ori de la varful invatamantului salajean. Desi colectarea e interzisa, porofesorii cer si colecteaza, iar parintii dau, scrie graiulsalajului.ro
     
  • Comerţul bilateral dintre România şi Austria a ajuns la 1,5 mld. euro în primul semestru al anului

    „Indicatorii comerciali din prima jumătate a anului 2017 sunt foarte pozitivi, încă o dovadă a relaţiei strânse dintre Austria şi România”, a spus Gerd Bommer, Consilierul Comercial al Ambasadei Austriei. „Comunitatea de business austriacă îşi doreşte să extindă angajamentul pe termen lung faţă de piaţa locală şi, astfel, majoritatea companiilor austriece iau în considerare extinderea operaţiunilor în următoarea perioadă. Există, aşadar, premise bune pentru creştere economică, dar stabilitatea, predictabilitatea fiscală şi statul de drept sunt imperative pentru a ne asigura că aceste planuri vor deveni realitate”.  

    În ultimul deceniu, peste 7.200 de companii cu capital austriac au creat peste 100.000 de locuri de muncă în ţară. Un studiu recent efectuat de Advantage Austria,  Secţia Comercială a Ambasadei Austriei, indică un climat potrivit pentru investiţii, în timp ce 77% din companiile austriece prezente în România iau în considerare posibilitatea de a-şi continua investiţiile, concentrându-se, în special, pe modernizarea şi dezvoltarea capacităţilor deja existente. Obiectivul principal al acestor măsuri este creşterea eficienţei şi productivităţii activităţii lor, creând, astfel, o bază solidă pentru a susţine noi angajări şi creşteri salariale.

    Acelaşi studiu arată cum companiile austriece şi-ar dori un dialog deschis cu statul român, cerând măsuri concrete care să ducă la reducerea birocraţiei ca premisă esenţială pentru o creştere susţinută, asigurarea predictibilităţii fiscale şi susţinere pentru crearea unui cadru instituţional puternic pentru cursuri profesionale.

    De altfel, educaţia reprezintă un subiect de mare interes pentru Advantage Austria, care s-a implicat activ în susţinerea şi promovarea conceptului de învăţământ dual în România. Astfel, tineri din Bucureşti şi Cluj care termină gimnaziul pot beneficia de cooperarea dintre comunitatea de business şi instituţiile de învăţământ din România prin programele oferite de ADVANTAGE AUSTRIA, ce combină teoria şi practica pentru acele cariere care necesită ucenicie. În Bucureşti, Şcoala Comercială Austriacă, organizată în parteneriat cu Colegiul Economic „Costin C. Kiriţescu” şi opt dintre cei mai mari agenţi economici de pe piaţa locală, oferă cursuri de pregătire pentru profesia de comerciant vânzător în multiple domenii, de la modă la telecomunicaţii. Similar, Şcoala Tehnică Austriacă din România – Transilvania (STAR-T), în parteneriat cu Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu” din Cluj, le predă elevilor bazele teoretice şi practice necesare pentru meseria de sudor.

    Advantage Austria plănuieşte să extindă programa de învăţământ dual în mai multe oraşe din România, prin cursuri dedicate celor care vor să se specializeze în meserii legate de mecanică, mecatronică sau logistică.

  • FSLI ameninţă cu proteste din 2 octombrie dacă Guvernul nu rezolvă problemele salariale

    “Colegiul Naţional al Liderilor Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, întrunit în şedinţă în data de 4.09.2017, a decis să înceapă protestele din 2 octombrie, în cazul în care Guvernul nu acceptă încheierea unui acord scris, prin care se angajează să soluţioneze mai multe probleme cu care se confruntă salariaţii din învăţământ.(…) Membrii de sindicat reclamă faptul că sporurile salariale se calculează prin raportare la salariile de bază de anul trecut, ceea ce conduce la obţinerea unor venituri salariale mai mici decât ar trebui de fapt. Concret, angajaţii din învăţământ pierd, în medie, peste 3 la sută din venitul brut, iar procentul poate fi mai mare, dacă au mai multe sporuri”, reiese dintr-un comunicat de presă transmis de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI).

    Sindicaliştii explică faptul că Guvernul a inclus în legea bugetului şi banii pe care angajaţii din educaţie ar trebui să îi primească în urma sentinţelor judecăreşti.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Educaţiei propune noi schimbări: Elevul de serviciu pe şcoală trebuie să dispară

    “Vă mărturisesc că nu sunt susţinător al acelui elev de serviciu. Elevul de serviciu pe şcoală trebuie să dispară, ca noţiune. Pentru că scoatem un elev din timpul actului de educaţie ca să facă intrare-ieşire. Cred că putem găsi la nivelul unităţilor de învăţământ cadre didactice auxiliare care să stea la poartă şi să facă evidenţa elevilor, nu să stea doi elevi de serviciu, care uneori pot fi expuşi dacă nu avem pază în şcoală. Eu cred că la începutul anului şcolar vom putea să eliminăm noţiunea de elev de serviciu pe şcoală. Elevul e trimis la şcoală să facă ore, există suficient personal care poate să se ocupe de accesul în şcoală”, a declarat Liviu Pop în cadrul festivităţii de absolvire a promoţiei 2017 a Academiei Forţelor Tereste din Sibiu.

    Ministrul Educaţiei s-a arătat îngrijorat de faptul că o parte din primării au anunţat că nu vor să mai asigure paza în şcoli pe timpul zilei, ci numai după terminarea orelor să asigure paza unităţii de învăţământ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Educaţiei propune noi schimbări: Elevul de serviciu pe şcoală trebuie să dispară

    “Vă mărturisesc că nu sunt susţinător al acelui elev de serviciu. Elevul de serviciu pe şcoală trebuie să dispară, ca noţiune. Pentru că scoatem un elev din timpul actului de educaţie ca să facă intrare-ieşire. Cred că putem găsi la nivelul unităţilor de învăţământ cadre didactice auxiliare care să stea la poartă şi să facă evidenţa elevilor, nu să stea doi elevi de serviciu, care uneori pot fi expuşi dacă nu avem pază în şcoală. Eu cred că la începutul anului şcolar vom putea să eliminăm noţiunea de elev de serviciu pe şcoală. Elevul e trimis la şcoală să facă ore, există suficient personal care poate să se ocupe de accesul în şcoală”, a declarat Liviu Pop în cadrul festivităţii de absolvire a promoţiei 2017 a Academiei Forţelor Tereste din Sibiu.

    Ministrul Educaţiei s-a arătat îngrijorat de faptul că o parte din primării au anunţat că nu vor să mai asigure paza în şcoli pe timpul zilei, ci numai după terminarea orelor să asigure paza unităţii de învăţământ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro