BusinessMagazin

Tag: intrare

  • O veste bună pentru industrie: România va ajunge să producă aproape 9% din producţia europeană de polioli, după ce Chimcomplex a extins capacitatea de producţie din cadrul platformei Oltchim. Valoarea investiţiei trece de 40 mil. euro

    Chimcomplex (CRC), cel mai mare combinat de produse chimice din România, cu platforme industriale la Oneşti şi Râmnicu Vâlcea, a inaugurat o instalaţie de producţie de polioli speciali în cadrul platformei Oltchim, după o investiţie de 40 mil. euro.

    Instalaţia face parte dintr-un proiect de 101 milioane de euro, şi a fost realizată din fonduri proprii, investiţia urmând să fie amortizată în maximum patru ani, arată datele transmise de oficialii companiei.

    Principalele utilizări ale poliolilor produşi aici sunt spumele flexibile şi semiflexibile, spumele rigide, agenţii de etanşare, cernelurile, elastomerii şi adezivii, cea mai mare parte a producţiei devenind ulterior componente ale automobilelor, ale panourilor termoizolante sau piele ecologică, mobilier, saltele şi izolaţii.

    În urma extinderii, România va ajunge să producă aproape 9% din producţia europeană de polioli, ceea ce va clasa compania pe locul 6 în topul producătorilor din Europa.

    “În trei ani de la achiziţia activelor Oltchim am scos din conservare această investiţie, stagnată de 14 ani, am reproiectat-o şi am investit în ea ca să o transformăm într-o fabrică de referinţă pentru Europa”, spune Ştefan Vuza, Preşedinte Chimcomplex.

    Noua instalaţie, cea mai mare investiţie realizată cu capital autohton în România, se întinde pe o suprafaţă de 5,6 hectare şi are o capacitate de patru ori mai mare decât cea a fabricii de polioli speciali existente.

    Proiectul permite funcţionarea cu o eficienţă tehnologică şi energetică cu 30% mai mare decât instalaţiile actuale, întrucât utiliajele şi echipamentele de ultimă generaţie au fost proiectate pe baza celor mai moderne tehnologii specifice.

    “Ne-am orientat strategia de dezvoltare spre eficienţa tehnologică, eficienţa energetică şi spre chimia verde şi sustenabilă, aceasta este direcţia noastră şi mergem cu paşi repezi înainte”, adaugă Ştefan Vuza.

    Chimcomplex este principalul producător şi furnizor de substanţe chimice vitale din regiune, specializat în polioli, clorosodice şi Oxo-Alcooli. Compania operează două platforme industriale la Oneşti şi Râmnicu Vâlcea.

    În 2021, Chimcomplex a raportat afaceri de 2,2 miliarde de lei.

     

     

  • Întrebarea care nu lasă Occidentul să închidă un ochi: Mai poate câştiga Rusia războiul contra Ucrainei? Radiografia unui conflict cu mize imense intrat în şah

    Conflictul ruso-ucrainean se apropie de intrarea în a 5 a lună de desfăşurare şi încă „nu au început luptele serioase”, spunea Vladimir Putin după ce trupele sale au caputrat ultimul oraş din estul Luganskului, scrie Finacial Times.

    Capturarea Lysychanskului este o reuşită importantă pentru liderul de la Kremlin şi un pas semnificativ ăn capturarea întregii regiuni ucrainene a Donbasului. Totodată, reuşita militară a ridicat moralul trupelor ruseşti de la pământ, după luni de lupte fără rezultate majore. În timp ce unele dintre forţele Moscovei au fost recompensate cu o perioadă de odihnă, altele au primit ordin pentru organizarea şi începerea unei noi ofensive.

    Kremlinul a avut nevoie de trei luni pentru a ocupa o cincime din teritoriul provinciei Lugansk, după ce în aprilie a început o nouă strategie ce presupunea concentrarea forţelor în estul ţării. Strategia iniţială presupune încercuirea şi capturarea forţelor ucrainene pentru acapararea Donbasului, însă eşecul acesteia a produs întârzieri, pierderi şi o schimbare a tacticii de război ruseşti.

    Forţele ruseşti au desfăşurat un bombardament necruţător, utilizând de-alungul războiului aproximativ 50.000 de obuze pe zi, distrugând forţele ucrainene şi obligându-le să se retragă. Kievul a pierdut undeva între 100 şi 200 de soldaţi pe zi, inclusiv profesionişti, ceea ce a însemnat o lovitură puternică pentru moralul armatei.

    Războiul intră în  într-o fază critică de luptă până la epuizare. Tacticienii sunt de părere că maşinăria de război rusească ar putea avansa periculos şi chiar ar putea să obţină controlul deplin al Donbasului, din care controlează trei sferturi.

    După cucerirea completă a Donbasului, Putin ar putea fi liber să-şi declare victoria şi să propună o pace sub condiţiile Moscovei. În acest scenariu Kievul ar putea fi forţat să încheie un acord nefavorabil, împins fiind din spate de Occident peste umerii căruia presiunea crizei energetice apasă din ce în ce mai greu.

    În ultimele săptămâni, Ucraina a chiziţionat rachete cu rază lungă de acţiuni din SUA, cu care loveşte liniile de aprovizionare şi artieria rusească. Modul în care Kievul va folosi acest echipament ar putea decide soarta acestui război.

    În ciuda progresului lent şi a pierderilor încasate, Rusia ar putea miza pe superioritatea artileriei sale – generalii ucraineni spun că este vorba de un raport de 10 tunuri ruseşti pentru 1 soldat ucrainean – ca sa câştige Kievul.

    Ucraina se confruntă de asemena şi cu alte probleme pe lângă focul artilerie ruseşti. Ţara duce lipsă de infanterie calificată şi vehicule blindate pentru ofensivă, dar şi de echipamentul necesar pentru a detecta şi elimina instrumentele de război electronic pe care le foloseşte Rusia.

    Pe plan militar, în ciuda celei mai recente reuşite ale armatei ruse, războiul este blocat în şah. Niciuna dintre cele două forţe nu au obţinut în ultimele luni victorii semnificative pentru finalizarea conflictului.

    Cel mai mai puternică poziţie în care se află Rusia nu are legătură cu câmpul de război. Blocada instituită în Marea Neagră strangulează economia ucraineană şi loveşte de asemenea şi în economia globală, aruncând preţurile alimentelor în aer şi punând presiune pe liderii lumii.

    Mai mult, Ucraina se confruntă cu un dezastru economic pe fondul războiului şi cu pierderea unor fluxuri importante de venit. Banca Centrală a Ucrainei a folosit aproape 10% din rezervele sale valutare doar în iunie.

    Pe lângă dezastrul provocat în Ucraina, Putin alimentează o criză energetică acută în Europa, ameninţând cu oprirea completă a robinetulu de gaz rusesc. Această decizie s-ar solda cu închiderea unor industrii importante care sunt totodată mari consumatoare de gaz rusesc. Închiderea industriei, mai ales în ţări precum Germania, ar putea provoca un cataclism economic.

    Kremlinul joacă în acest război pe cărţile crizei de gaz şi inflaţiei care a atins niveluri record. În acest fel el vrea să pună presiune pe liderii occidentali pentru a forţa Kievul să încheie o pace favorabilă Moscovei.

    Totuşi, specialiştii sunt de părere că Putin subestimează hotărârea Vestului, aşa cum a făcut la începutul invaziei, când a presupus că  ţările occidentale nu se vor aduna în jurul Ucrainei.

    Finalul războiului rămâne încă imprevizibl, deşi s-ar părea la o primă privire că Rusia ar putea câştiga acest conflict. Cea mai mare problemă a Occidentului rămâne felul în care Rusia se joacă cu preţurile, inflaţia şi energia de care Europa are nevoie.

  • Armele Occidentului ar putea cădea în mâini nepotrivite: UE şi NATO au intrat în panică după ce au realizat că ajutorul militar de 10 miliarde de euro destinat Ucrainei poate ajunge în buzunarele traficanţilor

    În contextul invaziei Rusiei în Ucraina, Occidentul a promis Ucrainei sprijin militar de peste 10 miliarde de dolari, contorizat în lansatoare de rachete, blindate, arme de foc şi muniţie. Recent, aliaţii au tras un semnal de alarmă privind scenariul contrabandei cu echipamentul militar, scrie Financial Times.

    La această problempă Ucraina a răspuns cu institiuirea unui sistem mai extins de monitorizare şi urmărire a livrărilor de arme, cu sprijinul ţărilor occidentale.

    „Toate aceste arme ajung în sudul Poloniei, ajung la graniţă, iar apoi sunt transportate în diverse vehicule. Din acel moment noi pierdem orice detaliu despre locaţia lor, traseul lor şi nu ştim nici dacă sunt folosite sau dacă rămân în ţară”, a declarat sub anonimat un oficial.

    Şansele ca armele americane trimise în Ucraina să cadă în mâini greşite „sunt mari, având în vedere situaţia din ţară şi de pe teren”, este de părere Bonnie Jenkins, subsecretarul SUA pentru controlul armelor şi securitate internaţională.

    „SUA ia foarte în serios responsabilitatea de a proteja propriile tehnologii de apărare şi de a preveni furtul acestora. Suntem încrezători în angajamentul guvernului ucrainean de a proteja în mod corespunzător armele SUA” a declarat Jenkins.

    Problema traficului de arme din Ucraina a fost discutată în cadrul reuniunii miniştrilor de interne ai UE din această săptămână. Totodată UE a lansat „EU Support Hub” în Moldova, unde se oferă expertiză şi cooperare în combaterea problemelor precum cea a traficului de armament.

    „Este greu să evităm traficul sau contrabanda – nu am reuşit nici în cazul Iugoslaviei şi probabil că nu vom putea evita acest fenomen nici în cazul Ucrainei”, a declarat Jana Jana Černochová, ministrul ceh al apărării.

    Europol şi-a exprimat de asemenea îngrijorearea privind fenomenul traficului de arme, cu atât mai mult cu cât investigaţiile sale au arătat că armamentul pleacă din Ucraina către Europa şi ajung de cele mai multe ori pe mâna grupărilor de crimă organizată. Totodată, agenţia consideră că această problemă s-ar putea transforma la o ameninţare la adresa securităţii UE.

    De cealaltă parte, oficialii ucraineni neagă informaţiile conform cărora Ucraina s-ar fi transformat într-un centru important de contrabandă. Potrivit acestora la mijloc este vorba doar de războiul informaţional al Rusiei care are scopul de a descuraja Occidentul pentru a nu mai furniza armamentul necesar ţării.

  • Atenţie, şoferi: De astăzi intră în vigoarem, timp de aproape o lună, restricţiile de circulaţie pentru unul dintre cele mai tranzitate drumuri din România

    Autorităţile anunţă că se vor institui restricţii de circulaţie, începând de luni-04.07.2022, odată cu reînceperea lucrărilor de reparaţii şi înlocuire rosturi dilataţie – pe DN 1 pe sectorul de drum km 8Ă530 – km 9Ă235 dreapta – Calea 2, Poieşti – Bucureşti, conform celui mai recent comunicat al CNAIR.

    Conform Compania Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), lucrările se vor executa în 3 etape, iar circulaţia rutieră se va desfăşura  astfel:

    Etapa I – În perioada 04.07.2022 – 13.07.2022 se va restricţiona traficul rutier pe banda 3 de circulaţie DN 1 km 8Ă530 – km 9Ă235, sensul de deplasare Ploieşti – Bucureşti (calea2) cu asigurarea a două benzi de circulaţie cu lăţime de 3,50 (benzile 1 şi 2).

    Etapa II – în 14.07.2022- 23.07.2022 se va restricţiona traficul rutier pe banda 2 de circulaţie a DN 1 km 8Ă530 km 9Ă235, sensul de deplasare Ploieşti – Bucureşti (Calea 2) cu asigurarea a două benzi de circulaţie cu lăţime de 3,50 (benzile 1 şi 3).

    Etapa III – în perioada 24.07.2022 – 02.08.2022 se va restricţiona traficul rutier pe banda 1(banda marginala) de circulaţie  a DN 1 km 8Ă530 -km 9Ă235, sensul de deplasare Ploieşti – Bucureşti (calea 2) cu asigurarea a două benzi de circulaţie  cu lăţime de 3,50 (benzile 2 si 3)

    Conducătorii auto sunt rugaţi să respecte restricţia de circulaţie instituită şi semnalizarea rutieră temporară.

     

     

  • Încă un faliment zguduie industria crypto: Three Arrows Capital, un cunoscut fond de crypto, a depus cererea de faliment

     Three Arrows Capital a solicitat intrarea în faliment în baza capitolului 15 la New York, la câteva zile după ce lichidarea fondului a început în Insulele Virgine Britanice, scrie FT. 

    Lichidarea şi depunerea ulterioară a cererii de faliment au loc în contextul unei prăbuşiri a pieţei criptografice, care a afectat creditorii, bursele şi investitorii. Principalele monede, cum ar fi bitcoin şi ether, au scăzut cu aproximativ 70% de când au înregistrat cele mai mari valori din toate timpurile în timpul perioadei de creştere de anul trecut.

    Firma de consultanţă Teneo a fost desemnată drept lichidator comun al fondului Three Arrows Capital, iar directorii Russell Crumpler şi Christopher Farmer au fost desemnaţi să supravegheze lichidarea.

    Tot în această săptămână, Autoritatea Monetară din Singapore a acuzat Three Arrows de furnizarea de informaţii false şi de încălcarea unui prag al activelor administrate. Fondul a fost gestionat iniţial în Singapore, înainte de a fi mutat în Insulele Virgine Britanice în septembrie.

    Autoritatea de reglementare a serviciilor financiare din Singapore a adăugat că “evaluează dacă Three Arrows Capital a încălcat în continuare reglementările MAS”.

    Potrivit unor documente judiciare consultate de Financial Times, bursa de opţiuni criptografice şi contracte futures Deribit a susţinut că Three Arrows nu a reuşit să ramburseze 80 de milioane de dolari, în condiţiile în care problemele financiare au afectat fondul de hedging.

    Cei 80 de milioane de dolari constau în 1.300 de bitcoin şi 15.000 de ether, care au fost evaluate la aproximativ 42 de milioane de dolari. De asemenea, împrumutul a fost compus din valori negative ale activelor de 37,1 milioane de dolari.

    Deribit declarase că “societatea este sau este posibil să devină incapabilă să îşi plătească datoriile la scadenţă şi, prin urmare, este insolvabilă”.

    În documentele depuse la tribunalul federal de faliment din New York, Three Arrows a declarat că “[p]rin depunerea petiţiei de iniţiere a acestui caz în temeiul capitolului 15, reprezentanţii străini [Teneo] urmăresc să suspende eforturile active ale creditorilor individuali de a confisca activele şi de a menţine status quo-ul şi să ofere reprezentanţilor străini posibilitatea [de a] stabiliza patrimoniul debitorului, de a păstra activele debitorului şi de a efectua o investigaţie completă a
    debitorului, a creanţelor împotriva patrimoniului său şi a activelor sale, inclusiv a cauzelor de acţiune”.

    Grupurile de servicii criptofinanciare BlockFi şi Genesis au lichidat, de asemenea, luna trecută, o parte din poziţiile Three Arrows, după ce nu a reuşit să facă faţă solicitărilor de marjă.

     

  • Programul ”Sprijin pentru România”. Măsuri importante care intră în vigoare de la 1 iulie

    De la 1 iulie, valoarea tichetelor de masă a crescut de la 22.17 lei la maxim 30 lei per tichet. De asemenea, tot de la 1 iulie, pensionarii cu venituri mai mici sau egale cu 2.000 lei vor primi ajutorul de 700 lei, valabil doar în luna iulie.

    Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: Până la data de 1 iulie, peste 500.000 de români au putut folosi ajutorul financiar din bani europeni pentru achiziţionarea alimentelor necesare.
    Valoarea tichetelor de masă va creşte până la 30 lei
    De la 1 iulie, valoarea nominală maximă a tichetului de masă pe care angajatorii o pot oferi angajaţilor creşte la cel mult 30 lei, pentru fiecare zi lucrată.
    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul pentru promulgarea legii care prevede că voucherele de vacanţă acordate părinţilor pot fi folosite pentru plata taberelor pentru copii, iar valoarea nominală maximă a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 30 de lei.
    Până acum, valoarea unui tichet de masă era de 20,17 lei, iar valoarea totală a tichetelor de masă acordate lunar unui angajat, de 443,74 de lei.
    Pensionarii cu venituri mici vor primi un ajutor de 700 lei în luna iulie
    Guvernul a aprobat la începutul lunii iunie, prin Ordonanţă de Urgenţă, acordarea, în luna iulie, a unui ajutor financiar în cuantum de 700 lei pensionarilor ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 2.000 de lei.
    Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Marius Budăi, a anunţat miercuri că taloanele de pensie aferente lunii iulie, care includ ajutorul financiar, au fost tipărite, iar de la 1 iulie se va începe efectuarea plăţilor.
    Potrivit OUG nr. 74/2022, ajutorul financiar se acordă o singură dată, doar în luna iulie.
    Numărul beneficiarilor este de 3,3 milioane de pensionari, potrivit premierului Nicolae Ciucă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • LOVITURĂ fără precedent pentru Putin. Rusia nu a mai păţit asta de peste 100 de ani. Este ŞOC la Moscova

    Agenţia de rating de credit Moody’s anunţă că Rusia a intrat în incapacitate de plată a datoriei sale, în ciuda faptului că Moscova a respins această afirmaţie.

    Moody’s a făcut anunţul după ce ruşii au negat că au intrat incapacitate de plată

    „La 27 iunie, deţinătorii de datorie suverană a Rusiei nu au primit plăţile cupoanelor pentru două euroobligaţiuni în valoare de 100 de milioane de dolari până la expirarea perioadei de graţie de 30 de zile calendaristice, ceea ce considerăm un eveniment de neîndeplinire a obligaţiilor de plată conform definiţiei noastre”, se arată în comunicatul Moody’s.

    Declaraţia a venit după ce Rusia a negat că se află în incapacitate de plată, afirmând că plăţile au fost efectuate, în dolari şi euro, la 27 mai, iar banii sunt blocaţi într-o casă de decontare cu sediul în Belgia.

    Această incapacitate istorică de plată, prima dată când Rusia a intrat în incapacitate de plată din 1918, a fost anticipată după ce jumătate din rezervele valutare ale ţării au fost îngheţate, iar Trezoreria SUA a pus capăt unei derogări de la sancţiuni care permitea deţinătorilor de obligaţiuni americani să fie plătiţi de Rusia.

    Moody’s a avertizat că ar putea avea loc şi alte neplăţi din partea guvernului rus.

    „Sunt probabile şi alte neplăţi la viitoarele plăţi de cupoane. Un decret prezidenţial rusesc din 22 iunie a introdus o procedură de plată a datoriei externe în ruble. Am susţinut opinia că vom trata probabil plăţile în ruble ca o neîndeplinire a obligaţiilor care nu permit o astfel de redenumire în termenii contractuali”, a precizat agenţia.

  • Dezastrul din lumea criptomonedelor face noi victime: Unul dintre cele mai importante fonduri cripto a intrat în faliment după ce n-a reuşit să plătească un împrumut de peste jumate de miliard de dolari

    Cunoscutul hedge fund Three Arrows Capital a dat faliment după ce nu a mai reuşit să plătească un împrumut de peste 670 de milioane de dolari, scrie CNBC.

    Voyager Digital, un important broker de active digitale, a trimis o notificare luni dimineaţă în care se arată eşecul fondului de a rambursa un împrumut de 350 de miliaone de dolari în stablecoin şi un alt împrumut de 323 milioane de dolari în Bitcoin raportat la preţurile din prezent.

    Dezastrul vine pe fondul haosului ce a caracterizat piaţa criptomonedelor în ultimelşe săptămâni şi care a şters sute de milairde de dolari din piaţă. Bitcoin şi Ether continuă să se tranzacţioneze însă la un volum foarte redus. În prezent piaţa criptomonedelor totalizează aproximativ 950 de milarde de dolari, cu mult sub vârful de trei trilioane atins în noiembrie 2021.

    Voyager a declarat că va face eforturi pentru recuperarea datoriei. Totodată, brokerul a ţinut să precizeze că platforma continuă să funcţioneze şi să onoreze comenzile şi retragerile clienţilor. Specialiştii sunt de părere că aceasta este o mişcare prin care se încearca stoparea fricii de repetare a unui episod Three Arrows Capital la o scară mai mare.

    Three Arrows Capital a fost înfiinţat în 2012 de Zhu Su şi Kyle Davies. Primul fondator este cunoscut pentru atitudinea sa extrem de optimistă în privinţa Bitcoin, declarând anul trecut că s-ar putea ajunge la un pret de 2,5 mil. dolari pe monedă.

    Haosul care s-a instalat pe piaţa cripto a creat ceea ce experţii numesc „crypto-winter”, o perioadă dezastruoasă pentru această piaţă, în care toate proiectele importante şi companiile care activează aici sunt puternic afectate.

    Acum fondul se confruntă cu o puternică criză de creditare acentuată de prăbuşirea pieţei cripto. Un bitcoin se tranzacţionează în prezent pentru 21,000 de dolari, marcând astfel o scădere de 53% pentru acest an.

    Three Arrows Capital este unul dintre cele mai mari fonduri de tip hedge axat pe criptomonmede, fiind responsabil de împrumutarea unuor sume uriaşe de bani unui număr important de companii şi de investiţii în multiple proiecte de active digitale.

    Tocmai această poziţie îi îngrijorează pe specialişti, existând temerea că problemele fondului s-ar putea acutiza şi extinde puternic, afectând alte businessuri din lumea cripto şi eventual acaparând tot ecosistemul.

    „Trebuie să vedem dacă există jucători mari care au fost expuşi la problema fondului, ceea ce ar putea însemna şi mai multe probleme”, a declarat Vijay Ayyar, preşedinte al dezvoltării corporative în cadrul cripto-exchangeului Luno.

    Din ce în ce mai multe firme se confruntă cu o criză de lichiditate pe fondul problemelor din piaţă, iar haosul din lumea criptomonedelor nu pare să ia sfârşit prea curând. Printre acestea se numără Celsius şi Babel Finance, care au blocat retragerile invocând condiţiile extreme din piaţă.

     

  • Nu ştiu dacă cei care sunt acum la putere – Iohannis, Ciucă, Ciolacu, etc. realizează situaţia critică în care a intrat lumea occidentală şi ce impact are asupra României. Sper să nu ia exemplul lui Băsescu, Tăriceanu şi Boc de acum un deceniu

    În toamna lui 2008, când pieţele financiare mondiale se confruntau cu criza subprime – creditele imobiliare fără garanţii luate de cei care nu puteau să le plătească şi cu falimentul băncii americane Lehman Brothers (celebra afirmaţie „too big to fail” spulberându-se într-o noapte), la Bucureşti, când economia duduia – creşterea economică era de 8% iar bugetul trăia din banii luaţi din vânzarea BCR către Erste – 2 miliarde de euro, premierul Tăriceanu, preşedintele Băsescu şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, se întrebau public de ce lumea este neliniştită, pentru că noi nu aveam nicio treabă cu criza subprime şi nu aveam de ce să fim afectaţi.

    Isărescu ştia foarte bine ce se întâmpla pentru că vedea, de la o oră la alta, cum dispar liniile de finanţare externe pe care se baza sistemul bancar şi toată România.

    Economia şi băncile depindeau în proporţie de 70% de euro şi alte valute, iar acoperirea deficitului de cont curent, care ajungea la 15% din PIB, dispăruse peste noapte. În aceste condiţii, de unde să faci rost de linii de finanţare externă?

    Noroc că au existat FMI şi marii creditori instituţionali – Banca Mondială, Comisia Europeană, care au dat României 20 de miliarde de euro pentru a preveni intrarea sistemului bancar în colaps, stoparea creşterii cursului valutar (sper că vă amintiţi că cursul trebuia să sară la 5 lei pentru 1 euro) şi menţinerea economiei ca suprafaţă după căderea din 2009. În numai un an, de la o creştere economică de 8%, economia s-a prăbuşit la -7%, adică un minus total de 15%, mai rău ca într-un război.

    Nu ştiu dacă cei care sunt acum la putere – Iohannis, Ciucă, Ciolacu, etc. realizează situaţia în care a intrat lumea occidentală şi ce impact are asupra României.

    Criza gazului, prin stoparea livrărilor în Europa de către Putin şi explozia preţurilor, este considerată noul Lehman Brothers, dar sunt câteva diferenţe majore: dacă atunci marile bănci centrale au dat drumul la tiparniţa de bani ca să nu se prăbuşească pieţele financiare, au scăzut dobânzile la 0 şi au mărit deficitele bugetare, acum situaţia este total diferită: de frica inflaţiei care a scăpat de sub control, băncile centrale trebuie să majoreze dobânzile şi să scoată bani din piaţă, ceea ce modifică toate fluxurile financiare.

    Mai mult decât atât, creşterea inflaţiei care reduce puterea de cumpărare, şi majorarea dobânzilor, va duce în final la intrarea economiei americane în recesiune, ceea ce va avea un impact global, care se va resimţi inclusiv în România.

    Unul dintre cei mai cunoscuţi economişti americani, Lawrence Summers, spune că, pentru a reduce inflaţia din America, care acum a ajuns la 8,6%, şomajul trebuie să crească la peste 5% (acum este 3%), iar economia trebuie să fie în recesiune mai mulţi ani. Afirmaţia lui a îngălbenit ecranul de la Bloomberg.

    La Bucureşti toată lumea – guvernul, Iohannis şi noi – trăim din:

    • Creşterea economică de 6% din T1, total neaşteptată,

    • Din plafonările preţurilor la gaze şi energie electrică, care ne vor costa, pentru că sunt plătite din banii noştri din buget, 4 miliarde de euro în numai un an. Atenţie că Guvernul nu prea plăteşte aceşti bani furnizorilor pentru că nu-i are, iar deficitul bugetar, aşa cum este raportat, este denaturat pentru că, în realitate, este mult mai mare. De fapt guvernul trăieşte din banii furnizorilor.

    • Din dobânda de referinţă a BNR, care este de numai 3,75%, mult prea mică faţă de inflaţia de 15%. Apropo de inflaţie, în realitate ea este de peste 20%, dacă nu chiar 25, datorită plafonării preţurilor la energie şi gaze şi ţinerii cursului valutar leu-euro sub control.

    • Din IRCC-ul de 1,85%, care va deveni 2,65% de la 1 iulie, faţă de un ROBOR de 6,18% şi dobânzile pe care trebuie să le plătească băncile ca să facă acum rost de lichidităţi de peste 9%. Acest IRCC, care se calculează cu 6 luni întârziere, amână plata ratelor pentru creditele imobiliare şi de consum la dobânzile din piaţă.

    • Din dobânzile de 9% pe care trebuie să le plătească Ministerul Finanţelor pentru finanţarea unui deficit în creştere. La o creştere economică de 4-5%, cât va fi în acest an, Ministerul Finanţelor trebuie să se împrumute la o dobândă dublă, ceea ce înseamnă că datoria publică va deveni şi mai mare.

    • Din stabilitatea cursului valutar – Banca Naţională ar trebui să spună cât costă acest lucru şi ce balet face pentru a nu scăpa lucrurile de sub control.

    • Din programele de garanţii guvernamentale – de exemplu IMM Invest, care au permis băncilor să susţină creditarea în condiţii de fluctuaţii ale economiei. Dacă nu ar fi fost IMM Invest, băncile nu ar fi dat niciun credit, cu impact direct asupra companiilor şi economiei.

    • Din banii strânşi de populaţie în anii anteriori, care acum sunt pur şi simplu aruncaţi în consum.

    • Din banii din crypto: unii au reuşit să-şi cash-uiască din deţineri, ceea ce le permite să trăiască şi să facă nişte cheltuieli şi investiţii pe care, în condiţii normale, nu le-ar fi făcut. Dar, atenţie, că piaţa crypto s-a prăbuşit şi lasă urme adânci.

    Criza încă nu se vede pentru că lumea este într-o stare de euforie de consum şi mai are bani. Salariile nu s-au tăiat, companiile încă nu au operat reduceri de joburi, încă cererea de angajaţi este mai mare decât oferta, creşterea dobânzilor la lei încă nu se vede, iar stabilitatea cursului valutar leu-euro induce o linişte în piaţă.

    Dar vine toamna, şi, mai ales iarna, iar Putin se va uita cum Europa tremură de frig şi aşteaptă ca lumea occidentală să se revolte împotriva propriilor conducători. Germania face de zor planuri de raţionalizare a consumului de gaze (depozitele sunt umplute în proporţie de numai 55% iar ruşii au tăiat deja gazele).

    Preţurile la gaze şi energie lovesc companiile în plin – în România, Azomureş, cel mai important producător de îngrăşăminte, a anunţat că sistează producţia a doua oară pentru că noile preţuri la gaze sunt prea mari.

    Deja G7, grupul ţărilor occidentale cele mai industrializate, discută plafonarea generală a preţurilor la gaze şi energie. Dar să vedem de unde vor face rost de gaze.

    Băncile centrale cresc dobânzile în forţă – SUA va ajunge la o dobândă de 3% la finalul anului, Banca Centrală va ajunge la 1%, iar Polonia are deja 6%.

    La Bucureşti analiştii cred că BNR va ajunge cu dobânda de referinţă la 7%.

    Problema este că banii pleacă din ţările emergente către pieţele occidentale pentru că sunt mai la adăpost, ceea ce va însemna că o piaţă ca România, la graniţă cu războiul, nu prea va mai avea surse de finanţare externă, iar investitorii vor solicita dobânzi şi mai mari pentru a împrumuta statul şi chiar băncile locale.

    Gândiţi-vă că BCR şi Raiffeisen au fost nevoite să plătească dobânzi de 8-9% pentru a vinde obligaţiuni în piaţă. În aceste condiţii, cât va ajunge dobânda la credite?

    Bugetul şi deficitul bugetar sunt într-o situaţie critică pentru că au nevoie de bani, de tot mai mulţi bani. Băncile locale sunt într-o situaţie extrem de tensionată pentru că sunt cu expunerea la maxim pe titlurile de stat româneşti (cea mai ridicată expunere din Europa) şi, dacă ar mai vrea să cumpere, ar trebui să vândă în pierdere titlurile pe care le deţin, ceea ce ar însemna în final pierderi de capital.

    Ca să nu marcheze pierderi, multe bănci ţin titlurile de stat până la scadenţă, ceea ce oricum le aduce pierderi, pentru că dobânda este de 1-2%, iar în piaţă dobânzile sunt de 9%.

    Isărescu le-a transmis băncilor, direct şi indirect, că trebuie să majoreze dobânzile la depozitele în lei ca să ţină banii în bănci, iar pe cei care sunt la saltea şi în euro să-i readucă în bănci, astfel încât bancherii să aibă sursă de finanţare în condiţiile în care banii devin din ce în ce mai puţini. În acelaşi timp băncile trebuie să mai reducă motoarele creditării pentru a nu crea şi mai multă inflaţie şi pentru a nu-şi lua riscuri suplimentare având în vedere că situaţia economică nu este atât de roz.

    Ministerul Finanţelor, Guvernul şi, nu în ultimul rând România, nu prea au resurse de finanţare a bugetului şi a economiei, în afara celebrului PNRR. Şi nu cred că Iohannis & Comp. – guvernul PSD-PNL este creaţia lui – realizează acest lucru.

    De fapt nimeni nu realizează că Ministerul Finanţelor se împrumută cu 9% şi ce înseamnă acest lucru. Banii din PNRR stau degeaba, nici măcar rata de 3,8 miliarde de euro trasă de Guvern şi aflată la BNR, nu a putut fi cheltuită pentru că nu sunt îndeplinite condiţiile. Acest PNRR este al nimănui, nimeni nu este responsabil de el, nici nu ştii către cine să te îndrepţi ca să vezi care sunt condiţiile, cine trebuie să le îndeplinească şi în cât timp.

    Iohannis, între două deplasări externe, mai convoacă o şedinţă pentru a vdea ce mai face PNRR-ul, dar apoi rezultatul este 0.

    În condiţiile în care banii pleacă din pieţele emergente ca în 2008, în afara PNRR, care de fapt este un împrumut de la FMI, nu avem nicio altă resursă de finanţare a bugetului, a statului şi a economiei.

    Nicio companie nu-şi va finanţa investiţiile cu o dobândă de 15% la lei.

    Acum un deceniu, aflat în campania electorală, Băsescu şi guvernul Boc nu au pregătit economia, ceea ce a dus la prăbuşirea din 2009, la tăierile de salarii din 2010 şi la creşterea TVA de la 19% la 24%.

    Acum se poate spune, filosofic, că inflaţia taie salariile în valoare reală, deci nu ar mai fi nevoie de alte măsuri.

    Ciucă, Cîţu şi Ciolacu se războiesc pe Facebook în privinţa sistemului de taxe şi impozite, bulversând şi mai mult companiile care nu ştiu pe ce să se bazeze.

    Pentru a nu ajunge ca în 2009, pentru a avea o aterizare lină şi a nu ne izbi de un zid, guvernul, dar şi companiile, trebuie să se pregătească.

    În afara banilor din PNRR şi fondurile europene nu există altă sursă de finanţare pentru economie. Deja firmele reduc investiţiile uitându-se către Palatul Victoria şi Palatul Cotroceni pentru a vedea ce vine de acolo.

    Scăderea economică o vom avea, dar contează cât de mare sau de mică va fi. La fel cum contează costul de finanţare a economiei şi a investiţiilor şi dobânzile pe care le plătesc persoanele fizice la credite.

    În timp ce americanii intră în recesiune, la noi toată lumea s-a dus în vacanţă, iar guvernul a uitat de PNRR pentru că nu are cu cine să vorbească. Sper că la întoarcere aterizarea să fie lină, iar piloţii să nu ajungă să se catapulteze.

  • Cum a reacţionat o vânzătoare din Grecia, după ce a văzut că în magazinul ei au intrat doi români: „Aţi venit să…”

    O româncă a povestit, pe un forum dedicat turiştilor din ţara noastră care merg în Grecica, ce s-a întâmplat când a intrat într-un magazin. „Am avut cel mai plăcut sentiment de recunoştinţă din partea Elenă”, a fost concluzia acesteia.

    „Aseară (marţi, 24 iunie-n.r.), după balaceală, am intrat într-un market pentru cumpărături. Am ajuns la casă şi ca de obicei schimbi o vorbă şi încerci să spui şi tu puţinele cuvinte care le mai ştii în Greacă. M-a întrebat vânzătoarea, care era şi proprietara magazinului şi a tavernei Zorba, de lângă magazin, de unde suntem. Am spus că din România.

    Femeia s-a întors spre un altul, şi a spus ceva în Greacă, apoi sa întors spre noi şi a spus: «Voi sunteţi fraţii noştri, aţi venit să stingeţi incendiul în Grecia», şi mi-a mulţumit zâmbitor. În acel moment am fost mândră de Ţara mea şi am spus în gând: Deci suntem văzuţi şi altfel. Am plecat mândră de acolo”, a scris Margareta P., pe pagina de Facebook care găzduieşte forumul respectiv.

    Sute de pompieri români au ajutat, anul trecut, la stingerea incendiilor din Grecia
    Sute de pompierii români au fost trimişi anul trecut, în luna august, să lupte cu incendiile devastatoare din Grecia provocate de caniculă. Iniţial, au ajuns 108 pompieri şi 22 autospeciale.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro