BusinessMagazin

Tag: Interviu

  • (P) Resurse pentru spitale verzi – Interviu cu Jan-Willem Scheijgrond

    1.         Cum credeţi că putem avea spitale mai eficiente în România?

    De zeci de ani, îngrijirea medicală este asigurată, în principal, în unităţi centralizate, spitale sau clinici. O vizită la unitate medicală este limitată în timp şi spaţiu, permiţând monitorizarea stării de sănătate a pacientului doar pe durata vizitei. Cu toate acestea, datorită tehnologiilor medicale digitale, observăm deja apariţia unui nou model de îngrijire, în care unitatea medicală este mai aproape de pacient, indiferent de loc şi timp. Mutarea îngrijirii pacienţilor dincolo de zidurile spitalului prin introducerea triajului digital, a tele-asistenţei sau a monitorizării de la distanţă este o tendinţă care s-a accelerat odată cu pandemia.

    Putem prezice că acest model de îngrijire a pacienţilor reprezintă viitorul îngrijirii medicale: mai digital, mai rezistent, mai accesibil, mai eficient, mai rapid şi mai sustenabil? Da!

    Viitorul medicinei se poate baza din ce în ce mai mult pe îngrijirea la domiciliu, pe consultaţii la distanţă şi pe contactul la distanţă cu o unitate de îngrijire medicală. Acest lucru nu înseamnă că va scădea calitatea serviciilor de îngrijire medicală. Dimpotrivă! Nu înseamnă nici că vor dispărea clinicile şi spitalele, ci că rolul lor se va schimba, acestea urmând să se concentreze mai mult pe îngrijirea de specialitate. Sistemele de sănătate din întreaga lume se află sub o presiune financiară din ce în ce mai mare, cheltuielile de sănătate consumând o parte tot mai mare din PIB. În multe ţări, îngrijirea spitalicească reprezintă cea mai mare parte a acestor cheltuieli. În România, de exemplu, ponderea cheltuielilor de sănătate în PIB a crescut de la 5% în 2019 la 5,5% din PIB în 2020, potrivit Eurostat.

    Prin urmare, este esenţial să ne gândim la un spital mai eficient, prin redefinirea rolului facilităţilor fizice şi să punem accentul pe îngrijirea medicală preventivă şi de la distanţă. Trebuie luate măsuri concrete pentru modernizarea proceselor, cu accent pe prevenţie uşor accesibilă şi sistematizată, deoarece provocările cu care se confruntă sistemele de sănătate includ incidenţa crescută a bolilor cronice, cum ar fi diabetul, bolile de inimă şi cancerul.

    2. Putem vorbi despre sustenabilitate şi spitale “verzi” în condiţiile în care sistemul de sănătate din România are nevoie de investiţii serioase pentru a se alinia la standardele europene?

    Sectorul sănătăţii este responsabil pentru 4,4% din emisiile globale de CO2 pe an, mai mult decât industria aeronautică sau cea navală. Prin urmare, sustenabilitatea şi punerea bazelor unui spital verde, ecologic, nu mai este o opţiune, ci o necesitate, încurajată şi susţinută şi de mecanismele de finanţare europene, care includ criterii de sustenabilitate în metodologiile lor. Altfel spus, standardele europene sunt deja unele sustenabile.  

    Construirea unui sistem de sănătate sustenabil este posibilă. Să luăm un exemplu: Sistemul Naţional de Sănătate  este responsabil pentru 4% din emisiile de gaze cu efect de seră din Regatul Unit. Dintre acestea, emisiile indirecte care au loc în lanţul de aprovizionare (cum ar fi furnizorii de medicamente şi tehnologie) reprezintă un procent uimitor de 62%. Acesta este motivul pentru care sistemul naţional de sănătate din Regatul Unit se angajează să atingă zero emisii nete, pe care le controlează direct până în 2040, iar pentru emisiile pe care le poate influenţa, cum ar fi lanţul de aprovizionare, promit zero emisii nete până în 2045.

    Philips, ca lider în domeniul tehnologiei medicale, are responsabilitatea de a acţiona în domeniul sănătăţii, deoarece o mai bună îngrijire a planetei ne va permite să avem mai multă grijă de oameni. În opinia noastră, soluţia cheie pentru decarbonizarea serviciilor medicale începe cu utilizarea responsabilă şi durabilă a energiei şi a materialelor. 

    Concret, la Philips, lucrăm în permanenţă pentru a reduce consumul de energie al tuturor produselor noastre, pentru a ajuta, în continuare, spitalele să îşi reducă amprenta de carbon. Ne propunem ca, până în 2025, 100% din noile noastre produse să îndeplinească cerinţele EcoDesign, datorită cărora putem avea un impact asupra fazei de utilizare a produselor noastre în spitale. Acest lucru reprezintă, de obicei, 80% din amprenta de carbon a Philips. În plus, când vine vorba de materiale sustenabile aşa cum sunt aparatele RMN Philips, acestea utilizează o nouă tehnologie de micro-refrigerare extrem de eficientă care necesită doar 7 litri de heliu lichid pentru răcire, în loc de 1.500 de litri, cât necesită magneţii convenţionali.

    3. Ce putem face noi – statul, medicii, oamenii – pentru un sistem de sănătate pe care să ne putem baza?

    În prezent, se conturează o nouă eră a îngrijirii medicale, în care tendinţele se transformă rapid, cu efecte de lungă durată. Prin urmare, parteneriatele puternice, care au întotdeauna în vedere o viziune pe termen lung, sunt esenţiale şi mai relevante ca niciodată.

    Lumea se bazează pe o politică publică puternică pentru a sprijini şi conduce priorităţile de bază în domeniul sănătăţii. Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte un cadru util pentru a ne ghida priorităţile: 1) să ne îndreptăm spre o acoperire universală a sănătăţii; 2) să protejăm mai bine oamenii împotriva urgenţelor sanitare; 3) să asigurăm o viaţă sănătoasă şi bunăstare pentru toţi, indiferent de vârstă.

    Industria şi sectorul privat ar trebui să pună în aplicare o abordare acţionabilă, măsurabilă şi cuprinzătoare a sustenabilităţii, comunicată cu transparenţă şi responsabilitate deplină, care decurge firesc din obiectivele de dezvoltare durabilă ONU la care fie companie aderă. 

    În egală măsură, spitalele ar trebui să îşi asume responsabilitatea pentru resursele pe care le consumă şi impactul negativ asupra schimbărilor climatice. Acest lucru este posibil în parteneriat cu furnizori cu aceeaşi viziune, investind în echipamente medicale sustenabile, susţinând aplicarea unor standarde ecologice în domeniul achiziţiilor, pentru a permite introducerea de produse recondiţionate în spitale şi luând în considerare modele alternative de furnizare a serviciilor, cum ar fi sistemele de îngrijire medicală în reţea.  

    4. Ce fel de practici de sustenabilitate adoptă Philips în ceea ce priveşte asistenţa medicală?

    Philips este o companie orientată spre un scop precis, care îşi propune să îmbunătăţească sănătatea şi bunăstarea a 2 miliarde de oameni pe an până în 2025, la nivel global, prin inovaţie. Sustenabilitatea se află în centrul strategiei noastre.

    În timpul COP21, Summitul ONU privind schimbările climatice de la Paris, ne-am angajat să devenim neutri din punct de vedere al emisiilor de carbon în cadrul operaţiunilor noastre până în 2020, un obiectiv pe care l-am îndeplinit. De asemenea, Philips a stabilit obiective ambiţioase în ceea ce priveşte economia circulară: ne propunem ca 25% din veniturile noastre să fie circulare până în 2025. Oferim schimb pentru toate echipamentele medicale mari de la clienţii noştri şi nu trimitem niciun deşeu din fabrici la groapa de gunoi.

    Pentru noi, sustenabilitatea este o condiţie prealabilă pentru a face business. Este în strategia noastră să fim lideri cu soluţii inovatoare care combină produse, sisteme, software şi servicii şi care valorifică datele clinice şi operaţionale, pentru a-i ajuta pe clienţii noştri să livreze şi să-i ajute, la rândul lor, pe oameni să aibă mai multă grijă de sănătatea lor, în fiecare etapă a vieţii. Pentru a realiza acest lucru, am încorporat sustenabilitatea în centrul activităţii noastre şi am făcut-o cu mândrie şi responsabilitate.

  • Ce „schelete” ascund candidaţii români la interviurile de angajare: 4 din 10 angajaţi îşi doresc jobul doar pentru bani, iar peste 15% ar minţi sau ar ascunde informaţii despre propria persoană dacă astfel ar obţine postul

    Emoţiile de dinaintea unui interviu de angajare şi dorinţa de a face o primă impresie bună unui potenţial angajator îi fac pe candidaţi să ascundă anumite lucruri privind studiile avute, experienţa profesională anterioară şi alte detalii, arată un sondaj realizat de BestJobs.

    Mai mult de jumătate dintre candidaţi au mărturisit nu sunt în totalitate sinceri la interviu, iar dintre aceştia aproape 40% nu şi-ar dori ca viitorul angajator să ştie că ar accepta jobul doar pentru bani, iar alţi 25% nu vor ca acesta să afle de problemele din viaţa personală, care ar putea avea un impact asupra muncii lor.

    Relaţiile cu foştii şefi şi colegi sunt uneori bizare, iar din acest motiv 2 din 10 candidaţi nu îşi doresc ca viitorul angajator să ştie despre situaţiile în care fostul şef „le-a făcut sângele să fiarbă”, încât au ajuns să fugă de la jobul anterior mâncând pământul.

    O treime dintre participanţii la sondaj au spus că la interviurile de angajare sunt sinceri doar atât cât este nevoie pentru a obţine jobul respectiv, iar peste 15% ar minţi sau ar ascunde informaţii despre propria persoană dacă ar şti că astfel o să obţină postul vacant.

    La polul opus, majoritatea, conştienţi de faptul că minciunile ies întotdeauna la iveală, declară că ar fi sinceri, indiferent de riscuri.

    Deşi încearcă să nu dezvăluie aspecte incriminatoare recrutorilor, 40% au recunoscut în cadrul unui interviu de angajare că nu s-au documentat despre poziţia respectivă şi nici despre companie, în timp ce aproape 22% au criticat angajatorul anterior pentru că le-a făcut zile fripte, iar peste 15% au adus în discuţie lucruri personale.

    Candidaţii încă simt că se aruncă în necunoscut atunci când aplică la un job care nu afişează salariul, iar printre lucrurile de care se tem cel mai tare în cadrul unui interviu de angajare se numără faptul că ar putea afla că salariul nu va fi cel aşteptat (37%), că sunt apreciaţi angajaţii care stau peste program (aproape 22%) şi că orice sarcină are un termen limită foarte strâns (peste 11%).

    Pentru 28% dintre respondenţi cel mai „de groază” moment a fost atunci când au mers la interviul de angajare într-o stare nepotrivită (oboseală, tristeţe, ebrietate etc.), în timp ce pentru 21% a fost înspăimântător interviul în care recrutorul a fost nepoliticos. Mai mult, 13% au întârziat, iar aproape 6% au avut fiori pe şira spinării după ce au asistat la o scenă în care un angajat al firmei respective a avut o cădere nervoasă.

    Sondajul a fost efectuat în luna octombrie, pe un eşantion de 1.386 de utilizatori de internet din România

     

  • Drumul unui tânăr de la rolul de simplu muncitor la McDonald’s până la o avere de peste 30 de miliarde de dolari. Ce planuri are el pentru România

    În doar câţiva ani, Changpeng Zhao a întors burgeri la McDonald’s, obţinând în paralel o diplomă în ştiinţe informaţionale, a dezvoltat software-uri pentru bursa din Tokyo şi, în numai şase luni, a transformat Binance, propria lui creaţie, în cel mai mare exchange pentru criptomonede din lume. Cum a ajuns antreprenorul canadian cu origini chineze în poziţia pe care o ocupă astăzi şi ce planuri are în România?

     

    Changpeng Zhao, CEO-ul Binance, cea mai mare platformă de tranzacţionare de criptomonede la nivel global, a devenit într-un timp extrem de scurt unul dintre cei mai faimoşi miliardari din lume, plănuind să schimbe faţa unei industrii care promite în mod constant că va revoluţiona sistemul financiar-bancar.

    Recent, miliardarul a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă că grupul pe care îl conduce plănuieşte să îşi îmbunătăţească prezenţa în România şi a vorbit, totodată, despre fondul importanţei proceselor de reglementare din industrie.

    „România este o piaţă foarte importantă. Vrem să ne creştem prezenţa aici printr-un număr mai mare de ingineri străini. Vrem să ne majorăm investiţiile şi, de asemenea, să lucrăm mai mult la partea de educaţie. Am avut o întâlnire cu oficialii din Guvern, cărora le-am oferit sprijin în procesul de reglementare a pieţei crypto”, a spus cel mai bogat om din industria criptomonedelor într-o conferinţă de presă organizată la Bucureşti.

    CEO-ul de 45 de ani are o avere estimată de Bloomberg Billionaires Index la 30,2 miliarde de dolari, în scădere cu 65,6 miliarde de dolari de la începutul anului. Conform indicelui Bloomberg, antreprenorul canadian (de origine chineză) este al 34-lea cel mai bogat om din lume, publicaţia americană neluând în calcul deţinerile în criptomonede ale omului de afaceri.

    „Pasul următor este ca România să aibă reglementări clare în domeniu, încadrându-se în normele europene şi globale. Chiar dacă este la început, adopţia criptomonedelor începe să prindă avânt în ceea ce priveşte numărul de utilizatori şi produse. Aşadar, procesele propriu-zise de adopţie nu pot fi ignorate şi trebuie reglementate legal”, consideră miliardarul. Changpeng Zhao a participat la o întâlnire cu mai mulţi oficiali din cadrul guvernului, printre care s-a aflat inclusiv Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, şi a dezbătut „aspecte legate de dezvoltarea unor segmente precum blockchain, digitalizarea şi educaţia financiară”.

    Compania a lansat recent în acest sens şi platforma Binance Academy. În prezent, există analişti care privesc piaţa crypto cu tot mai mult scepticism, având în vedere că Bitcoin – cea mai valoroasă criptomonedă din lume – a scăzut la circa 20.000 de dolari, de la aproape 70.000 de dolari în toamna anului trecut, declin resimţit şi în rândul celorlalte monede digitale majore.

    De altfel, piaţa a fost afectată anul acesta de prăbuşirea unor mari proiecte crypto, cât şi de temerile privind contextul geopolitic, ritmul galopant al inflaţiei şi, implicit, de reticenţa privind activele de risc, printre care se găsesc şi acţiunile tech din SUA, extrem de populare în timpul pandemiei de coronavirus. Spre jumătatea anului, Binance a blocat retragerile monedei Bitcoin, după ce activul a scăzut cu 10% la cel mai slab nivel din decembrie 2020, industria pierzând 200 de miliarde de dolari într-un singur weekend. Tot atunci, platforma cu expunere pe crypto Celsius a anunţat că va întrerupe transferurile între conturi „din cauza condiţiilor extreme din piaţă”, iar crypto-proiectul Terra (LUNA) s-a prăbuşit cu 98%.

    „Reglementarea va îmbunătăţi industria crypto, însă nu va reuşi să umple un vid. Trebuie să lucrăm la educaţie şi transparenţă şi să fim în stare să le oferim utilizatorilor cât mai multe opţiuni, nu numai un stablecoin”, adaugă Changpeng Zhao. Pentru context, valoarea unui stablecoin poate fi legată de valoarea dolarului american şi poate evolua în funcţiile de fluctuaţiile monedei prin raport cu piaţa monetară. „Nu sunt sigur dacă sunt cea mai bogată persoană din crypto. Nu deţin fiat (precum dolarul sau euro – n.r.), am acţiuni în cadrul companiei, însă momentan nu mi-am retras banii. Mă consider în primul rând un antreprenor, iar planul meu nu se rezumă doar la a face bani (…) ci vreau să creez o comunitate.

    După o vreme, banii ajung să nu mai reprezinte ceva atât de important.” În primăvară, Binance France a fost înregistrat oficial drept furnizor de servicii de active digitale (DASP) în Franţa, conform autorităţii de reglementare a pieţelor financiare din Hexagon – AMF (Autorité des marchés financiers). În urma deciziei, Franţa a devenit prima ţară europeană care a autorizat operaţiunile aplicaţiei de trading.  Binance poate astfel să ofere servicii de tranzacţionare şi custodie pentru criptomonede, primind undă verde pentru facilitarea achiziţiilor şi vânzărilor respectivelor active.

    Omul de afaceri este de părere că, atunci când o tehnologie ajunge la un nivel de adopţie de 10%, utilizatorii iniţiali vor simţi din plin o schimbare de peisaj. Ulterior, când gradul de adopţie atinge 20%, tehnologia blockchain va ajunge în spaţiul mainstream şi va creşte exponenţial, crede miliardarul. „Nu ştiu aplicaţia care o va ajuta să atingă acel prag. Este ca şi cum am stabili care a fost aplicaţia ce a adus internetul în mainstream. Să fie social media? Cumpărăturile online? Cred că totul contribuie puţin câte puţin, inclusiv telefoanele performante. Nu cred că va fi un singur lucru. De aceea încercăm să dezvoltăm mai multe proiecte care să crească. Internetul nu a fost creat de o singură persoană”, explică CEO-ul Binance.

    Ajuns din Jiangsu, China în Canada, Changpeng Zhao a lucrat la McDonald’s şi a frecventat cursurile Universităţii McGill din Montreal, unde a obţinut o diplomă în ştiinţe informaţionale. După aceea, a ajuns să dezvolte software-uri de trading pentru Bursa din Tokyo şi platforma Tradebook a Bloomberg. Viitorul antreprenor a auzit despre Bitcoin în timpul unui joc de poker, în 2013, având să îşi dedice apoi întreaga viaţă industriei crypto. Conform site-ului oficial Binance, CZ şi-a vândut apartamentul pentru a achiziţiona cea mai valoroasă monedă digitală din lume, Bitcoin scăzând ulterior de la 600 la 200 de dolari, deci un declin de 67%, similar cu cel înregistrat de monedă în ultimele 12 luni. Perioadele petrecute la platforma de exchange Blockchain.com şi marketplace-ul OKCoin.com l-au convins să îşi creeze propria lui companie, Binance, lansată în urma unui ICO (initial coin offering, echivalentul IPO-urilor de pe Bursă) în valoare de 15 milioane de dolari. Cea mai mare provocare pentru el a constat iniţial în evoluţia BNB, criptomoneda Binance, a cărei valoare s-a prăbuşit sub preţul din ICO. Drept răspuns, viitorul miliardar a avut ideea de a transforma Binance într-un mediu descentralizat care poate înregistra volume uriaşe de tranzacţionare şi care impune taxe reduse utilizatorilor. La doar şase luni de la lansare, Binance devenea prima platformă de crypto trading din lume, poziţie pe care o ocupă inclusiv în ziua de astăzi. Anul trecut, Binance a avut venituri de 20 de miliarde de dolari. Platforma de trading înregistrează zilnic tranzacţii spot de circa 14 miliarde de dolari şi volume de 50 de miliarde de dolari în instrumente financiare derivate.

  • Universul BM. De 18 ani îţi povestim succesul în afaceri

    Peste 860 de ediţii, 55.000 de pagini tipărite în revistă, peste 80 de evenimente Meet the CEO, în jur de 40 de cataloage, 501.611 vizualizări pentru cel mai citit articol pe site, 121.000 de like-uri pe Facebook, circa 24.000 de „adepţi” pe LinkedIn şi 2.000 de „followers” pe Instagram, deja sute de minute de interviuri în format video – sunt câteva dintre cifrele Business Magazin adunate în 18 ani.

     

    Business MAGAZIN s-a născut pe 5 octombrie 2004, când o mână de oameni şi-au propus să facă o revistă altfel decât toate produsele media care existau pe piaţă: voiau să spună poveşti despre afaceri. De atunci, storytellingul a devenit obligatoriu pentru strategia oricărei companii, iar echipa BM a descoperit staruri ale lumii de business, a organizat mii de interviuri, a prezentat tendinţe şi fenomene. La fel ca acum 18 ani, revista Business Magazin apare săptămânal – şi a rămas singurul produs media de business cu o astfel de periodicitate – dar am dezvoltat şi alte produse, care alcătuiesc universul unde voi vă povestiţi succesul:

    • Conferinţele tematice ale Business Magazin, evenimentul Meet the CEO, galele de lansare a cataloagelor şi, mai recent, evenimentul Meet the Employer ‒ sunt ocaziile cu care mii de manageri din România au schimbat nu doar cărţi de vizită, dar şi sfaturi de business sau idei despre capitalismul autohton.

    • An de an, Business MAGAZIN scoate în faţă 300 de oameni care mişcă economia României: cataloagele
    100 TINERI MANAGERI DE TOP,
    100 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA     ‒ sunt despre numele care contează în mediul de afaceri românesc. În ultimii ani, odată cu domeniile care au captat atenţia şi resursele companiilor din România,
    ne-am concentrat şi pe nişe de business cu suplimentele noastre şi am lansat: Cele mai inovatoare companii din România, CSR ‒ Cât de responsabile sunt companiile din România? şi, cel mai recent proiect din portofoliul „manualor noastre de afaceri”, cum ne place să le numim, Top Digital Transformers.

    • Am fost printre primii care am intrat şi în lumea streamingului video ‒ cu emisiunea Smart Business (axată pe ideile inedite de afaceri ale antreprenorilor din România) şi continuând cu proiectele Viaţă de corporatist (problemele şi soluţiile angajatului modern), Interviurile Business MAGAZIN (discuţii cu lideri din România şi nu numai),  transmisiunile live ale evenimentelor noastre.

     

    Indiferent de mediul în care apare, brandul Business Magazin este despre inspiraţia pentru cei al căror succes merită povestit. Continuăm alături de voi!

  • Interviu Laurenţiu Ispir, primul redactor-şef al Business Magazin

    Business Magazin de acum 18 ani a fost rezultatul unei munci de şase luni de căutare a echipei, a subiectelor, dar şi a stilului de scris şi a contextului. Despre sens şi context vorbeşte şi acum, la „majoratul” revistei, Laurenţiu Ispir, primul redactor şef al BM,
    care ne-a răspuns la nişte întrebări despre atunci şi acum.

    Îţi mai aminteşti prima şedinţă de redacţie? Care erau atunci subiectele, obiectivele revistei?

    Când am pornit revista, era o nevoie pe piaţă de publicaţii financiare. Existau săptămânale, dar nu de analiză. Noi am vrut să facem ceva similar cu publicaţiile prestigioase din afară, cum este The Economist, care să dea oamenilor şi contextul.

    Am vrut să răspundem la întrebarea „de ce mă interesează, cu ce mă afectează asta pe mine?”, cu bătaie către publicul larg, care nu era neapărat interesat de ştiri financiare foarte tehnice, ci de cum afectează fenomenenle economice viaţa în general. Asta a fost filosofia revistei.

    Primele şedinte de sumar au fost despre ce tip de subiecte abordăm şi de ce tip de scriere e nevoie. Am discutat foarte mult despre scriere pentru că trebuia să dăm context şi să explicăm de ce toate lucrurile acestea au un sens, un trend sau influenţează cumva viaţa. Eforturile din primele numere au mers spre direcţia asta. De exemplu, am avut coverul cu cât valorează România, o chestie de care oricine putea fi interesat, cu tentă economică, dar informaţii valoroase şi interesante. După care au urmat cum afectează alegerile din State România, economic şi politic, cu tehnologia 3G. Noi am muncit cu şase luni înainte să iasă primul număr, a fost de adunat echipa, texte, scriitură, conceptul de layouturi.

     

    Cum arăta atunci o zi din viaţa redactorului-şef al Business Magazin?

    Nu exista zi, erau zi şi noapte. Cred că a fost singura perioadă din viaţa mea în care două luni am plecat constant la 3 dimineaţa de la birou. Era mişto, dar era stresul creaţiei şi al muncii noi.

     

    Ai vorbit mult despre context şi despre sens. Mai regăseşti aceste lucruri în prezent în general în presă, în ce urmăreşti?

    Sunt publicaţii care au păstrat aceste principii, de exemplu The Economist. Şi ZF văd că ţine într-o anumită măsură, evident, adaptată la mediul online. Pentru cine e interesat să găsească contextul şi sensul, are unde.

    Cum vezi presa de acum?

    E tentaţia asta către clickbait. Filosofia Business Magazin iniţială era contrară acestei chestii. Deşi cred că dacă ai conţinut de calitate şi ştirea o explici într-un mod în care e relevantă pentru lumea largă, cred că funcţionează şi fără titluri bombastice. Nu mereu, sunt conştient.

     

    Cu cine ai face interviu, care ar fi omul pe care l-ai lua la întrebări?

    I-aş lua la întrebări pe Cristi Hostiuc (directorul editorial al Ziarului Financiar) şi pe Sorin Pîslaru (redactor-şef al Ziarului Financiar).

     

    Exerciţiu de imaginaţie: eşti în continuare redactor-şef al Business Magazin de 18 ani, care ar fi cover story-ul?

    Cred că ar fi despre „De ce nu vine totuşi recesiunea?”. Vorbim de şase luni că vine, vine, nu mai vine, acum s-a dus totul pe anul viitor. Şi Jamie Dimon, de la JPMorgan, acum vreo nouă luni zicea că vine criza, acum iar zice că peste şase luni. E o explicaţie, pentru că s-au printat foarte mulţi bani în trecut şi acum lumea încă mai are. Deci e posibil să vină la un moment dat, dar aş încerca să sap aici, să înţeleg de ce stăm pe scenariile astea negre de şase luni şi nu s-a întâmplat nimic, nici în Europa, nici în State, nici în România. E sau nu e recesiune?

    La ce te-a ajutat meseria de jurnalist şi ce ai păstrat din această meserie ulterior, în carieră? Lucrul sub presiune, respect pentru deadline-uri şi pentru lucrat cu colegii sub presiunea deadline-urilor, să mai dăm şi o mână de ajutor. Cone-
    xiunile în creier, asta a fost o chestie care mi-a rămas, a ajutat foarte mult în ce am făcut eu după aceea. Să faci conexiuni între evenimente, de ce una se leagă cu cealaltă, cum se influenţează. Scriind un articol sau o analiză, trebuie să te forţezi ca într-o zi, două să faci multe conexiuni între chestii pe care le citeşti, le crezi tu, iar toate astea trebuie puse cap la cap.

     

    Ce faci în prezent?

    Am început cu foşti şi noi colegi o firmă de advisory şi corporate finance M&A, numită Alleria şi cu ea o să încercăm să facilităm, să ajutăm mediul antreprenorial să crească, să aibă acces la finanţare, să fructifice valoarea pe care au creat-o. Având şi experienţa internaţională, putem să ajutăm efectiv şi în business. Luăm locuri în board în anumite companii, nu ne axăm pe un anumit domeniu.   ■

     

    Cum citeşti Business Magazin?

    Citesc online.
    Online-ul a schimbat în bine în ceea ce priveşte distribuţia, reach-ul, în rău în ceea ce priveşte timpul pus de oameni să înţeleagă substanţa.

     

    Interviu realizat de Georgiana Mihalache

  • VIDEO. Florin Talpeş, interviu pentru canalul video al Nasdaq: Ceea ce are Bitdefender unic pe piaţa globală de cybersecurity este accesul la “minţile incredibile” din România

    Accesul la “minţile incredibile” din România este ceea ce face Bitdefender unic pe piaţa globală de cybersecurity, a declarat cofondatorul şi CEO-ul companiei Florin Talpeş, într-un interviu pentru canalul video al bursei americane Nasdaq.

    “România, întreaga regiune are o reputaţie pentru concentrarea pe educaţia în matematică ţi disciplinele STEM, iar parteneriatele pe care le avem cu universităţile ne oferă acces la un bazin de minţi incredibile. O jumătate din echipa noastră lucrează în cercetare & dezvoltare şi a generat sute de brevete. Suntem pionieri în integrarea inteligenţei artificiale în produsele noastre înainte ca AI să devină un buzzword”, a spus Talpeş.

    Şeful Bitdefender nu a oferit informaţii despre business sau despre venituri, comentând doar la nivel general evoluţiile din industrie, în contextul restricţiilor privind comunicarea acestor date de către companiile care au demarat procesul de listare în SUA, cum este şi cazul companiei pornite din România. După cum a precizat Talpeş Bitdefender are sediul central în România, dar şi în SUA, în Santa Clara şi un centru operaţional în San Antonio (SUA).

  • Interviu Andreea Moldovan, Avon: Produsele de lux sunt şi de 5-10 ori mai scumpe ca ale noastre, deşi oferă beneficii comparabile. Se plăteşte brandul, care devine mai puţin relevant în contextul actual

    ♦ Compania de vânzări directe Avon este unul dintre cei mai mari jucători ai pieţei locale de cosmetice, cu afaceri de circa 350 de milioane de lei în 2021, în scădere cu 6% faţă de anul de dinainte ♦ În cel mai bun moment, în 2018, businessul ajunsese la 576 mil. lei.

    Anul 2022 va marca reve­ni­rea pe creştere a businessului Avon, unul dintre cei mai mari jucători ai pieţei lo­ca­le de cosmetice, după trei ani de declin alimentat, cel puţin în parte, de pande­mia de COVID-19.

    „Avon va termina anul pe plus“, spune Andreea Moldovan, general manager al Avon pentru regiunea SEE, fără însă a îna­inta cifre. Pe segmente, evoluţia este dife­rită, pe machiaj existând de la începutul lui 2022 o creştere de peste 10%. Avansul e susţinut de un număr mare de lansări, dar el vine şi pe fondul faptului că în pandemie aceasta a fost cea mai afectată zonă a pieţei de cosmetice.

    „Avem o evoluţie bună şi pe segmentul de parfumerie, dar pe cel de îngrijire a feţei e­voluţia e puţin sub aş­tep­tări. Avem o lansare importantă în ultimul tri­mestru aşa că vom vedea ce se va întâmpla până la finalul anului.“ Spre comparaţie cu machia­jul, zona de îngrijire a mers cel mai bine în pandemie, când oamenii au renunţat la ruj sau la fond de ten, dar nu şi la crema de faţă.

    Andreea Moldovan adaugă că după doi ani de pandemie, 2022 a început în forţă, România situându-se printre pieţele Avon cu cea mai bună evoluţie. „România înce­puse să fie deschizător de drumuri chiar din 2021.“ Compania de vânzări directe Avon este unul dintre cei mai mari jucători ai pieţei locale de cosmetice, cu afaceri de circa 350 de milioane de lei în 2021, în scădere cu 6% faţă de anul de dinainte. În cel mai bun moment, în 2018, businessul ajunsese la 576 mil. lei.

    „Anul acesta suntem mai bine ca în 2021, dar nu suntem încă la nivelul de dina­in­te de pandemie. Primul an al crizei sanita­re a fost marcat de o scădere puternică (20% – n.red.). A existat un declin şi în 2021, dar mai mic“, adaugă executivul român.

    Piaţa a scăzut şi ea în primul an de pan­demie, însă declinul a fost mai temperat decât cel mai businessului Avon, con­form datelor ZF. Totuşi, pentru 2022, Andreea Moldovan se arată optimis­tă, ca şi pentru anul urmă­tor de altfel.

    „Anul a început în forţă, dar după izbucnirea războiului au apărut o se­rie de provocări. Proble­me­le economice nu se simt încă în ceea ce priveşte cererea totală, dar vedem un consumator mai prudent în achiziţii.“

    Tocmai de aceea, Avon a început să se poziţioneze, ca strategie de comunicare, în zona de smart shopping.

    „Portofoliul nostru acoperă toate palie­rele de preţ, deşi cel mai mult ne concen­trăm atenţia pe zona de mass market. În perioada următoare vom încerca să atra­gem clienţi noi de la jucătorii poziţionaţi în segmentul premium. Vrem să îi aducem către produsele noastre mass market şi cele upper mass market sau premium. Preţul nostru e de peste cinci ori mai mic pe un produs comparabil. E o strategie pe care am mai aplicat-o şi a funcţionat.“

    În ceea ce priveşte clienţii care deja sunt în portofoliul Avon, strategia în cazul lor, spune Andreea Moldovan, este să îi convingă să ia produse din toate categoriile şi nivelurile de preţ.

    „Cred că în perioada următoare cheltu­iala per capita pe produse cosmetice va ră­mâ­ne în cel mai bun caz constantă. Astfel, lupta va fi mai acerbă.“

    Executivul adaugă că femeile nu vor renunţa la a-şi cumpăra produse cosmetice, dar vor migra către un nivel mai mic de preţ şi asta după ani de zile în care în piaţă a e­xistat o premiumizare. Tocmai această pre­mi­umizare a făcut ca mulţi clienţi să migre­ze de la Avon la alţi jucători, iar businessul să scadă înainte de pandemie, dar şi în timpul ei, dat fiind că au existat bani în piaţă în aceşti ultimi doi ani.

    „Produsele brandurilor de lux sunt şi de 5-10 ori mai scumpe ca ale noastre, deşi ofe­ră beneficii comparabile. Se plăteşte foarte mult brandul, care în contextul de faţă de­vine mai puţin relevant.“

    Avon este un business care funcţio­nea­ză bine inclusiv în perioade de criză pentru că, spune executivul care conduce afacerea locală, creează valoare pentru consumator. Este un business care are trei avantaje, a­dau­gă ea. Este bazat pe relaţii (între clienţi şi reprezentanţii de vânzări) şi astfel cum­peri de la cineva cunoscut, pe produs şi pe preţuri pe care ţi le poţi permite.

    „Cred că în perioada următoare, pentru fiecare companie, indiferent de domeniu, ţin­­ta va fi să creeze valoare pentru consu­ma­torul care va fi supus unui stres atât emo­ţional, cât şi financiar. Companiile va trebui să lege relaţii cu clienţii pentru a-i fideliza.“

    Avon are în total peste 120.000 de reprezentanţi şi angajaţi în România, numărul lor fiind pe un trend ascendent în 2022. Andreea Moldovan nu oferă date privind creşterea.

    „Avon Rewards este un program ce a pornit din Africa de Sud şi din ţările Nordice pe care l-am preluat şi noi şi în care am investi 1 milion de dolari. Apoi, România a avut cele mai bune rezultate cu el. Acest program oferă oportunităţi de creştere şi de câştig suplimentar pentru reprezentanţi. Mai exact, ei pot deveni creator de conţinut pentru noi, pot să îşi deschidă un mic magazin fizic, pot vinde doar online sau pot absolvi şcoala noastră de make-up artişti şi pot deveni beauty experts.“

    Acest program a avut priză mai ales la publicul tânăr, explică executivul.

    Astăzi, deşi există în continuare broşura Avon, fiecare comandă se plasează online. Tot în mediul virtual există o mai mare dinamică a ofertelor şi există şi produse mai multe. La nivel de fiecare lună sunt expuse circa 3.000-4.000 de articole.

    „Lucrăm la optimizarea portofoliului ca să îl facem mai relevant.“

    Andreea Moldovan spune că un lucru bun care a rezultat de pe urma pandemiei este faptul că businessul este acum mai digitalizat. Spre exemplu, din aplicaţie un agent îşi poate gestiona 100% businessul online. Totodată, există un interes mare al consumatorilor pentru mediul digital.

    „Explozia pe digital pe noi ne-a ajutat ca business. În 2023 vrem să ne creştem cota de piaţă. România este oricum în top cinci pieţe internaţionale pentru Avon, alături de Polonia, Turcia, Marea Britanie şi Filipine, atât ca cifră de afaceri, cât şi ca profit. Totodată, suntem un centru de creaţie, pentru că de aici pornesc proiecte ce devin internaţionale, şi un hub de talente.“

    Mai mult, România este un hub logistic, depozitul de la Chiajna, inaugurat acum circa 15 ani ca urmare a unei investiţii de 12 mil. euro, deservind cinci ţări precum Bulgaria sau Macedonia de Nord. O a şasea va fi adăugată curând.

    „Zilnic, din depozitul nostru unde lucrează circa 250 de salariaţi pleacă peste 10.000 de comenzi.“

    România este principala piaţă deservită.

  • Drumul unui tânăr de la rolul de simplu muncitor la McDonald’s până la o avere de peste 30 de miliarde de dolari. Ce planuri are el pentru România

    În doar câţiva ani, Changpeng Zhao a întors burgeri la McDonald’s, obţinând în paralel o diplomă în ştiinţe informaţionale, a dezvoltat software-uri pentru bursa din Tokyo şi, în numai şase luni, a transformat Binance, propria lui creaţie, în cel mai mare exchange pentru criptomonede din lume. Cum a ajuns antreprenorul canadian cu origini chineze în poziţia pe care o ocupă astăzi şi ce planuri are în România?

     

    Changpeng Zhao, CEO-ul Binance, cea mai mare platformă de tranzacţionare de criptomonede la nivel global, a devenit într-un timp extrem de scurt unul dintre cei mai faimoşi miliardari din lume, plănuind să schimbe faţa unei industrii care promite în mod constant că va revoluţiona sistemul financiar-bancar.

    Recent, miliardarul a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă că grupul pe care îl conduce plănuieşte să îşi îmbunătăţească prezenţa în România şi a vorbit, totodată, despre fondul importanţei proceselor de reglementare din industrie.

    „România este o piaţă foarte importantă. Vrem să ne creştem prezenţa aici printr-un număr mai mare de ingineri străini. Vrem să ne majorăm investiţiile şi, de asemenea, să lucrăm mai mult la partea de educaţie. Am avut o întâlnire cu oficialii din Guvern, cărora le-am oferit sprijin în procesul de reglementare a pieţei crypto”, a spus cel mai bogat om din industria criptomonedelor într-o conferinţă de presă organizată la Bucureşti.

    CEO-ul de 45 de ani are o avere estimată de Bloomberg Billionaires Index la 30,2 miliarde de dolari, în scădere cu 65,6 miliarde de dolari de la începutul anului. Conform indicelui Bloomberg, antreprenorul canadian (de origine chineză) este al 34-lea cel mai bogat om din lume, publicaţia americană neluând în calcul deţinerile în criptomonede ale omului de afaceri.

    „Pasul următor este ca România să aibă reglementări clare în domeniu, încadrându-se în normele europene şi globale. Chiar dacă este la început, adopţia criptomonedelor începe să prindă avânt în ceea ce priveşte numărul de utilizatori şi produse. Aşadar, procesele propriu-zise de adopţie nu pot fi ignorate şi trebuie reglementate legal”, consideră miliardarul. Changpeng Zhao a participat la o întâlnire cu mai mulţi oficiali din cadrul guvernului, printre care s-a aflat inclusiv Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, şi a dezbătut „aspecte legate de dezvoltarea unor segmente precum blockchain, digitalizarea şi educaţia financiară”.

    Compania a lansat recent în acest sens şi platforma Binance Academy. În prezent, există analişti care privesc piaţa crypto cu tot mai mult scepticism, având în vedere că Bitcoin – cea mai valoroasă criptomonedă din lume – a scăzut la circa 20.000 de dolari, de la aproape 70.000 de dolari în toamna anului trecut, declin resimţit şi în rândul celorlalte monede digitale majore.

    De altfel, piaţa a fost afectată anul acesta de prăbuşirea unor mari proiecte crypto, cât şi de temerile privind contextul geopolitic, ritmul galopant al inflaţiei şi, implicit, de reticenţa privind activele de risc, printre care se găsesc şi acţiunile tech din SUA, extrem de populare în timpul pandemiei de coronavirus. Spre jumătatea anului, Binance a blocat retragerile monedei Bitcoin, după ce activul a scăzut cu 10% la cel mai slab nivel din decembrie 2020, industria pierzând 200 de miliarde de dolari într-un singur weekend. Tot atunci, platforma cu expunere pe crypto Celsius a anunţat că va întrerupe transferurile între conturi „din cauza condiţiilor extreme din piaţă”, iar crypto-proiectul Terra (LUNA) s-a prăbuşit cu 98%.

    „Reglementarea va îmbunătăţi industria crypto, însă nu va reuşi să umple un vid. Trebuie să lucrăm la educaţie şi transparenţă şi să fim în stare să le oferim utilizatorilor cât mai multe opţiuni, nu numai un stablecoin”, adaugă Changpeng Zhao. Pentru context, valoarea unui stablecoin poate fi legată de valoarea dolarului american şi poate evolua în funcţiile de fluctuaţiile monedei prin raport cu piaţa monetară. „Nu sunt sigur dacă sunt cea mai bogată persoană din crypto. Nu deţin fiat (precum dolarul sau euro – n.r.), am acţiuni în cadrul companiei, însă momentan nu mi-am retras banii. Mă consider în primul rând un antreprenor, iar planul meu nu se rezumă doar la a face bani (…) ci vreau să creez o comunitate.

    După o vreme, banii ajung să nu mai reprezinte ceva atât de important.” În primăvară, Binance France a fost înregistrat oficial drept furnizor de servicii de active digitale (DASP) în Franţa, conform autorităţii de reglementare a pieţelor financiare din Hexagon – AMF (Autorité des marchés financiers). În urma deciziei, Franţa a devenit prima ţară europeană care a autorizat operaţiunile aplicaţiei de trading.  Binance poate astfel să ofere servicii de tranzacţionare şi custodie pentru criptomonede, primind undă verde pentru facilitarea achiziţiilor şi vânzărilor respectivelor active.

    Omul de afaceri este de părere că, atunci când o tehnologie ajunge la un nivel de adopţie de 10%, utilizatorii iniţiali vor simţi din plin o schimbare de peisaj. Ulterior, când gradul de adopţie atinge 20%, tehnologia blockchain va ajunge în spaţiul mainstream şi va creşte exponenţial, crede miliardarul. „Nu ştiu aplicaţia care o va ajuta să atingă acel prag. Este ca şi cum am stabili care a fost aplicaţia ce a adus internetul în mainstream. Să fie social media? Cumpărăturile online? Cred că totul contribuie puţin câte puţin, inclusiv telefoanele performante. Nu cred că va fi un singur lucru. De aceea încercăm să dezvoltăm mai multe proiecte care să crească. Internetul nu a fost creat de o singură persoană”, explică CEO-ul Binance.

    Ajuns din Jiangsu, China în Canada, Changpeng Zhao a lucrat la McDonald’s şi a frecventat cursurile Universităţii McGill din Montreal, unde a obţinut o diplomă în ştiinţe informaţionale. După aceea, a ajuns să dezvolte software-uri de trading pentru Bursa din Tokyo şi platforma Tradebook a Bloomberg. Viitorul antreprenor a auzit despre Bitcoin în timpul unui joc de poker, în 2013, având să îşi dedice apoi întreaga viaţă industriei crypto. Conform site-ului oficial Binance, CZ şi-a vândut apartamentul pentru a achiziţiona cea mai valoroasă monedă digitală din lume, Bitcoin scăzând ulterior de la 600 la 200 de dolari, deci un declin de 67%, similar cu cel înregistrat de monedă în ultimele 12 luni. Perioadele petrecute la platforma de exchange Blockchain.com şi marketplace-ul OKCoin.com l-au convins să îşi creeze propria lui companie, Binance, lansată în urma unui ICO (initial coin offering, echivalentul IPO-urilor de pe Bursă) în valoare de 15 milioane de dolari. Cea mai mare provocare pentru el a constat iniţial în evoluţia BNB, criptomoneda Binance, a cărei valoare s-a prăbuşit sub preţul din ICO. Drept răspuns, viitorul miliardar a avut ideea de a transforma Binance într-un mediu descentralizat care poate înregistra volume uriaşe de tranzacţionare şi care impune taxe reduse utilizatorilor. La doar şase luni de la lansare, Binance devenea prima platformă de crypto trading din lume, poziţie pe care o ocupă inclusiv în ziua de astăzi. Anul trecut, Binance a avut venituri de 20 de miliarde de dolari. Platforma de trading înregistrează zilnic tranzacţii spot de circa 14 miliarde de dolari şi volume de 50 de miliarde de dolari în instrumente financiare derivate.

  • Principalul obiectiv în mandat: creşterea

    După o carieră de 15 ani în consultanţă şi gestionarea uneia dintre cele mai mari integrări de sub umbrela eMAG, Daniel Spiridon a venit la conducerea companiei din Ungaria cu o misiune clară: creşterea, atât a retailerului, cât şi a antreprenorilor pe care îi găzduieşte acesta pe platformele sale.

    Vrem creştere – în ritmul susţinut de până acum, vrem să creăm fundaţia pentru ca tot ce am făcut pe partea de e-commerce în România să răspândim în întreaga regiune, asta ne va face într-adevăr puternici. O altă parte importantă este susţinerea antreprenorilor români în eforturile de a vinde pe alte pieţe, să se extindă la nivel internaţional. Ce îmi doresc foarte mult la nivel de cultură organizaţională şi colaborare este ca echipele din Bulgaria, Ungaria şi România să lucreze foarte îndeaproape, să fie o comunitate în care să ducem în aceste ţări experienţa pe care noi o avem în România”, şi-a descris priorităţile în câteva linii Daniel Spiridon, la la scurt timp după anunţul de preluare a funcţiei de CEO al eMAG Ungaria.

    El s-a alăturat echipei eMAG ca VP Business Development & Strategy în 2021, după o experienţă de peste 15 ani în cadrul firmei de consultanţă în management strategic McKinsey, unde cel mai recent rol a fost de conducere a filialei din România. În noua poziţie a fost numit de la 1 septembrie, după ce anterior a fost implicat în încheierea fuziunii eMAG cu Extreme Digital, practic compania-omolog a eMAG de pe piaţa ungară, finalizată în primăvara acestui an. Spiridon nu oferă detalii referitoare la valoarea tranzacţiei, însă menţionează câteva dintre cifrele specifice pieţei de care este responsabil: eMAG are în derulare investiţii de 785 de milioane de lei în următorii doi ani, pentru extinderea pe plan internaţional, inclusiv pentru un nou depozit la Dunaharaszti, lângă Budapesta.

    Acest proiect prevede o investiţie de 100 de milioane de euro care va fi finalizată la începutul anului viitor. În prezent, compania are peste 2 milioane de clienţi în Ungaria şi peste 600 de unităţi easybox; eMAG a devenit, de altfel, cea mai mare companie românească din Ungaria, care, după fuziune, ocupă locul I în topul comerţului online. Din acest ecosistem face parte platforma eMAG Marketplace din Ungaria, pe care cresc şi dezvoltă afaceri peste 2.000 de antreprenori români. „Suntem percepuţi la fel ca în România, suntem numărul 1 şi în Bulgaria, dar şi în Ungaria când vine vorba de comerţul online – iar asta vedem din punctul de vedere al traficului online, al sondajelor, al modului în care clienţii vin la noi pentru nevoile lor – este o diferenţă foarte mică între ce este eMAG în România şi cum este percepută compania în aceste ţări – este un punct de referinţă la fel ca în România.” 

    eMAG este prezentă pe piaţa din Ungaria din 2013, iar discuţiile cu Extreme Digital au început în 2019. „Cele două companii aveau aceeaşi dimensiune la momentul fuziunii, a fost o «merger of equals», nu doar din perspectiva cifrelor, dar şi a modului în care am construit echipele de integrare – a fost o integrare care a însemnat pentru noi că am luat ce e mai bun din amândouă companiile.” În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, acesta se plasează între 800 şi 1.000 de persoane, care provin în mod egal din cele două organizaţii anterioare. „După doi ani şi jumătate de când am avut primele discuţii şi am început să integrăm organizaţiile, nimeni nu se mai gândeşte că a aparţinut în vreuna dintre cele două companii anterioare. Avem şi foarte mulţi colegi noi care au văzut doar noul eMAG.” Daniel Spiridon spune că integrarea s-a făcut în mai mulţi paşi şi a început cu partea de organizaţie, astfel încât să aibă un leadership comun în cele două companii; au integrat, de asemenea, tot ce se putea din punct de vedere logistic; urmând partea de business, care a presupus renunţarea la brandul Extreme Digital, operaţiune finalizată anul acesta. „Din cercetarea făcută,  am văzut că brandul eMAG este un brand puternic şi a câştigat la puncte faţă de brandul Extreme Digital.

    Către sfârşitul anului vom finaliza şi integrarea din punct de vedere legal – adică să avem o singură entitate legală.”
    CEO-ul eMAG subliniază că, în urma integrării, a rămas ce era mai bun din cele două companii: „Am luat de la eMAG tot ceea ce avem în România şi tot ce aveam şi în Ungaria, dar în primul rând tehnologia, apoi, faptul că suntem orientaţi către clienţi – mai ales prin ceea ce oferim noi clienţilor –  o «universal shopping destination», pentru toate categoriile; de asemenea, avem partea de logistică foarte bine aşezată – asta se vede şi în investiţiile pe care o să le facem. De la Extreme Digital am luat foarte multe cunoştinţe legate de piaţă, pentru ei lucrau oameni cu 15 ani de experienţă pe piaţa respectivă, specializarea de electro-IT, care era mai puternică în mixul de business şi partea de offline, showroomurile, care au devenit eMAG.”

    Iar investiţiile în dezvoltarea companiei rezultate din integrare sunt pe măsură: „Practic, noi investim, la nivelul acestui an, undeva la 1 miliard de lei, din care aproape jumătate sunt direcţionaţi înspre un depozit nou, care este foarte asemănător cu ceea ce am construit în România. E un depozit mare şi modern care ne ajută şi să oferim clienţilor foarte multe produse, ne ajută să susţinem şi antreprenorii cu spaţiu de depozitare în caz că e nevoie şi ne ajută să fim şi foarte rapizi ca serviciu către clienţi – putem astfel să desfăşurăm şi operaţiunile mai automatizat şi mai repede”.

    Alte investiţii sunt alocate tehnologiei, oamenilor – prin programe de creştere, în antreprenorii prezenţi pe platformă, fiindcă, subliniază Spiridon, unul dintre principalii piloni de dezvoltare a companiei ţine de creşterea pe plan internaţional a afacerilor româneşti susţinute de platformă. „Dezvoltarea internaţională ne permite nouă să oferim servicii mai bune către toţi clienţii – atunci când avem o bază mai mare de clienţi din toată regiunea, investiţiile pe care noi putem să le facem pentru fiecare dintre aceşti clienţi sunt, să spunem, mult mai mari decât dacă am avea o bază doar pentru România. E ca şi cum am spune – piaţa noastră adresabilă este una mai aproape de Polonia şi sperăm noi să crească în viitor spre ţări mai mari din vestul Europei – şi mai puţin, să spunem, constrânsă la România. Dacă ştim  că investiţia se distribuie către o bază mai mare de clienţi, investim mai mult, ceea ce se transpune şi într-un serviciu mai bun pentru clienţii din România.” Totuşi, principala concentrare acum ţine de dezvoltarea businessului în regiunea Europei Centrale şi de Est: „Vrem să fim în majoritatea pieţelor care sunt importante în regiune pentru că proximitatea geografică este importantă şi noi aici avem un model de business care este foarte replicabil la nivel regional. În următorii 5-7 ani, prioritatea este regiunea în care ne aflăm.”  CEO-ul eMAG Ungaria nu exclude însă ideea ca într-un viitor mai îndepărtat eMAG să meargă şi în pieţe mai apropiate de Vest.

    Daniel Spiridon a ajuns în eMAG în urmă cu un an şi jumătate, după o experienţă îndelungată, de mai bine de 15 ani în consultanţă, la McKinsey. Acolo, a parcurs toate etapele, de la analist de business, până la rolul de partener la nivel global şi conducerea biroului din România. A coordonat, de asemenea, domeniul de tehnologie media şi telecomunicaţii la nivelul Europei Centrale şi de Est şi a avut proiecte la nivel global în mai mult de 20 de ţări. O parte din acest timp a fost şi în Norvegia: a studiat în Norvegia, a făcut masterul acolo, şi-a început cariera în McKinsey şi a venit în România împreună cu alţi colegi de acolo pentru a pune bazele biroului de aici. „Am stat foarte mulţi ani în companie fiindcă am construit ceva şi a fost şi o parte din mine din punct de vedere antreprenorial acolo – am făcut pasul către eMAG pentru că viziunea companiei şi echipa au fost foarte apropiate de ceea ce îmi doream eu pentru noua etapă profesională – să construiesc şi altceva, să fie o companie românească ce îşi doreşte să facă anumite lucruri la nivel regional fiindcă cred foarte mult că ceea ce dezvoltăm noi în România, respectiv tehnologie şi expertiză în diferite arii este aplicabil peste tot; cred că eMAG este un vehicul foarte bun care demonstrează lucrul acesta. Am găsit o echipă care are aceleaşi valori şi aceleaşi ambiţii şi aspiraţii ca şi mine, respectiv creştere, a face lucrurile într-un mod rapid şi eficient, nu politic şi birocratic; sunt orientaţi către rezolvarea de probleme prin tehnologie,  cred foarte mult în impactul digitalizării în viaţa noastră. Cumva piaţa s-a potrivit şi eMAG e un model de ceea ce se poate face şi în afară de business – şi în zona de CSR, ce am văzut la eMAG a fost un motiv pentru mine să mă alătur companiei.”

    Adaugă că un astfel de parcurs nu este atipic pentru un consultant care îşi dezvoltă cariera în cadrul McKinsey. „Acesta este modelul – lumea începe aici relativ tânără, învaţă mult într-un ritm accelerat, se specializează pe o anumită industrie, după care, la un moment dat, face pasul către business – cam acesta este modelul şi foarte mulţi care au fost în McKinsey devin CEO la un moment dat. Este o traiectorie oarecum normală – e adevărat că mulţi pleacă mai devreme, pentru mine, faptul că am stat mai mulţi ani în McKinsey faţă de media colegilor mei a făcut trecerea  dificilă mai ales din punct de vedere emoţional fiindcă eram foarte mult ataşat de colegi şi de McKinsey ca şi cultură – a fost o tranziţie, dar m-a ajutat că am găsit oameni foarte asemănători în eMAG, probabil că fără să vreau am avut acest bias în modul în care mi-am căutat un alt loc unde să am parte de o etapă de creştere, profesională şi personală.” Adaugă că mutarea din punct de vedere practic, profesional, a fost lină – nu a fost complicat să facă trecerea, având în vedere că şi în McKinsey lucra foarte mult pe proiecte, cam pe acelaşi gen de proiecte pe care le face în eMAG, iar în eMAG, o parte importantă a muncii o reprezintă proiectele noi: „Avem business usual, dar gândim foarte mult în termeni de proiecte şi în termeni de viitor, iar asta a făcut pentru mine tranziţia foarte uşoară. Între timp am construit echipa, continuăm împreună – când ai o echipă cu dinamică foarte bună şi mediu de colaborare, nu contează unde eşti”.

    Timp de un an şi jumătate, s-a concentrat pe zona de expansiune internaţională, a lucrat îndeaproape cu ambele ţări, iar acum are acest rol de CEO în Ungaria, prin care a dobândit un impact mai mare în întreaga organizaţie. În ultimele 8 luni, a călătorit aproape săptămânal acolo, iar în prezent timpul său este dedicat aproape în întregime Ungariei. Din rândul proiectelor în care este implicat, menţionează finalizarea unui proiect prin care ofertele vânzătorilor din toate ţările sunt activate în toate ţările – proiectul  implică toate ţările de sub umbrela eMAG.

    Concentrarea lui Daniel Spiridon este astfel mai puţin «business as usual» şi mai mult pe creştere, dar cu mare atenţie la oameni, după cum subliniază chiar el: „Cred foarte mult în comunicare, transparenţă, în tot ceea ce înseamnă partea de role modelling pentru restul organizaţiei – cred că aşa pot să am un impact”.

  • Interviu Robert Şova, preşedintele CECCAR. Fraudele din companii fac loc unei noi profesii: expert contabil criminalist. Dacă managementul City Insurance ar fi vrut un astfel de serviciu, nu s-ar fi ajuns aici

    ♦ Folosirea banilor sau a bunurilor companiei în scop personal, cosmetizarea situaţiilor financiare în mod voit şi corupţia sunt principalele metode de fraudă din business, iar rafinarea metodelor de furt a condus şi la apariţia unei noi profesii în România: contabilul criminalist.

    „Contabilitatea crimi­nalis­tică este contabil­itatea care se ocupă cu asigu­rarea securităţii busi­nes­sului, a patrimoniului businessului, prin activitatea de detecţie, investigaţie şi prevenţie. Ea nu se ocupă cu partea de conformare şi de consiliere“, a spus Robert Şova, preşedintele CECCAR –  Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.

    Deturnarea activelor companiei, dena­tu­­rarea situaţiilor financiare şi corupţia sunt prin­cipalele modalităţi de fraudă întâlnite în companii la nivel internaţional, dar şi în Ro­mânia.

    „În categoria denaturării situaţiilor finan­ciare sunt celebre cazurile Enron, Wirecard sau cazul local City Insurance, unde în mod voit au fost cosmetizate rezultatele financiare. Scopurile sunt diferite, în SUA au fost multe cazuri unde managementul primea bonusuri în funcţie de performanţă şi de aceea prezentau situaţii financiare diferite de realitate. Toate aceste cazuri sunt surse de învăţare pentru noi“.

    În cazul City Insurance, o investigaţie de fraudă pe partea de contabilitate criminalistică ar fi fost foarte utilă şi ar fi detectat cu siguranţă unele probleme, spune şeful CECCAR.

    „Când a fost cazul Wirecard în Germania, s-au luat măsuri şi s-au făcut publice. La noi nu s-a discutat nimic public, totul s-a băgat sub masă. Problema este că rezultatul ne afectează pe toţi cei care avem maşini, pentru că am contribuit, prin asigurări, la acel fond de garantare a asiguraţilor care a fost devalizat cu City Insurance. Dacă managementul City Insurance avea interesul de a identifica frauda, un serviciu de contabilitate criminalistică ar fi fost foarte util şi cu siguranţă ar fi detectat neregulile“.

    În acest context, CECCAR şi-a propus să „democratizeze“ accesul companiilor din România la servicii de contabilitate criminalistică, prin formarea unui număr cât mai mare de profesionişti cu compenteţele necesare acestei activităţi. În prezent, CECCAR lucrează la designul unui program de formare pentru experţii contabili, pentru ca aceştia să dobândească abilităţi de detecţie, de investigaţie şi tehnici de interviu folosite în contabilitatea criminalistică.

    „Trebuie să creştem numărul contabililor criminalişti pentru că fraude există. Astăzi în România acest serviciu există, dar este unul de tip premium, oferit de marile companii de servicii contabile şi de consultanţă care au beneficiat de know-how din afară“.

    Un antreprenor care are o suspiciune de fraudă în compania sa ar trebui să apeleze la serviciile unui contabil criminalist care începe investigaţia în primul rând uitându-se la cifre.

    „El se uită să vadă cum stau cifrele aferente tranzacţiilor respective cu cifrele aferente companiei şi aşa mai departe. După care trebuie să documenteze tot ce înseamnă partea de tranzacţii: modul în care acele tranzacţii au fost monitorizate, aprobate etc. După aceea, el trece la partea de interviu cu oamenii care sunt implicaţi. Sigur că toate aceste activităţi sunt activităţi care ţin mai mult de ştiinţa criminalisticii, nu de ştiinţa contabilă. Dar ştiinţa contabilă este cea care permite documentarea“.

    Astfel, contabilii care vor să se specializeze în contabilitate criminalistică învaţă tehnici de analiză a datelor, tehnici de interviu, complementare competenţelor contabile.

    Modelele de business s-au dezvoltat, tranzacţiile au devenit tot mai complexe, iar globalizarea permite să faci tranzacţii oriunde în lume printr-un click.

    „Toate aceste avantaje care au dus la dezvoltarea business-urilor au dus şi la rafinarea metodelor de fraudă. Şi atunci companiile trebuie să fie pregătite să facă faţă acestor noi provocări din perspectiva securităţii patrimoniului“.

    Contabilitatea criminalistică acoperă două zone: expertiza contabilă judiciară şi extrajudiciară care este deja implementată în România de mulţi ani şi zona de investigaţii.

    „Serviciile de expertiză contabilă judiciară apar atunci când deja fapta este identificată. Am identificat fapta şi am documentat fapta şi acum a angajat expertul contabil pentru a clarifica ceea ce s-a întâmplat şi pentru a estima valoarea pagubei. În schimb, partea de investigaţie este de fapt prima parte care ar trebui să existe de la detectare, care trebuie să aprindă imediat un bec roşu. În partea de investigaţie se corelează informaţiile, iar în urma investigaţiei se poate decide că a fost o alarmă falsă sau, din contră, că s-a mai descoperit ceva suplimentar faţă de suspiciunea iniţială“.

    La nivel naţional există aproximativ 3.000 de experţi contabili judiciari, ale căror competenţe pot fi completate cu tehnici de investigaţie în aşa fel încât aceştia să devină contabili criminalişti, a mai spus şeful CECCAR.