BusinessMagazin

Tag: institutii

  • Cât sport mai fac corporatiştii?

    “În comparaţie cu alte ţări din regiune, noi şi bulgarii suntem codaşi”, spune Andrei Creţu, cofondator al 7card, abonamentul unic lansat în urmă cu şapte ani de compania Benefit Seven, care oferă acces la o reţea de peste 650 de centre sportive angajaţilor companiilor care includ acest beneficiu în oferta salarială.

    Citând un studiu al Eurostat, Creţu adaugă că doar 5% dintre români practică o activitate sportivă cu regularitate, faţă de ţările nordice, unde peste 45% din populaţie face sport. Totuşi, previziunile sunt optimiste, deoarece rata anuală de creştere a numărului celor care fac sport este de peste 10-15% în ultimii cinci ani, adaugă el.

    Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de aprox. 7 mil. euro, în creştere cu 50% faţă de anul 2017, iar pentru anul în curs reprezentanţii Benefit Seven se aşteaptă la venituri de aproximativ 10 milioane de euro. O creştere asemănătoare a fost înregistrată şi la nivelul numărului de clienţi, care a evoluat de la 24.000 la aproximativ 40.000 de abonaţi; în acelaşi timp, numărul firmelor şi instituţiilor care oferă ca beneficiu salarial abonamente 7card a crescut cu 60%, ajungând la 1.500 de companii, impulsionat de faptul că anul trecut reprezentanţii businessului au introdus în portofoliu şi instituţii publice.

    Printre acestea se numără o serie de primării, ministere, spitale, şcoli şi universităţi. Totuşi, „numărul de abonaţi din rândul instituţiilor publice nu a ajuns la o medie pe care o aveam pe întreg portofoliul”, a spus Iulian Cîrciumaru, celălalt cofondator al 7card.

    Principalul obiectiv al companiei pentru anul acesta se leagă în continuare de creşterea numărului de clienţi care, speră cei doi antreprenori, va ajunge cât mai aproape de 50.000 de abonaţi până la sosirea verii.

    Prezentă în 55 de oraşe, compania are incluse în ofertă 660 de locaţii, care acoperă un procent de 70% din numărul centrelor sportive şi de relaxare din România; dintre acestea, aproape jumătate dintre locaţii – 300 – sunt în Capitală. Chiar dacă „au existat cereri şi de la companii mari, mai ales din retail, care ne-au rugat să ne extindem şi în oraşele mici”, momentan cei doi nu au planuri de extindere, cu atât mai puţin în alte pieţe,  pas „care intră mai degrabă în obiectivele Sodexo”, companie care a preluat în februarie 2016 un procent de 20% din acţiunile Benefit Seven, urmând ca în 2019 să devină acţionari majoritari.

    La nivel naţional, reprezentanţii 7card spun că numărul persoanelor care au abonamente la sală se ridică la aproximativ 550.000, valoarea pieţei fiind de circa 250 mil. euro. În ceea ce priveşte abonaţii 7card, pe perioada anului trecut s-au activat în jur de 70.000 de abonamente (53% abonaţi-femei şi 47% bărbaţi); la finalul anului mai erau 40.000 de abonamente active. Media de vârstă a utilizatorilor a fost de 30 de ani, iar vârsta abonatului cu cele mai multe vizite la centrele de relaxare şi sport a fost de 26 de ani, „mai mică cu trei ani faţă de 2017, iar vârsta medie a scăzut cu un an, la 30, ceea ce arată că sportul a devenit o prioritate în viaţa tinerilor. Sunt încurajaţi, în acelaşi timp, şi de angajatori, care vor să îşi fidelizeze angajaţii tineri”, a precizat Creţu. În vreme ce în unele companii care au incluse în oferta salarială abonamentele 7card chiar şi 35-40% din angajaţi şi-au făcut abonament, media este însă mult mai mică, de 6-7%, iar una dintre explicaţii este că „nu există o dispersie a informaţiilor în cadrul instituţiilor, iar angajaţii nu află de acest beneficiu”, spune reprezentantul businessului.

    Un alt impediment apare în procesul de adoptare de către cât mai multe companii a ofertelor salariale de acest tip, descurajat de impozitele mari aplicate de stat: „Acest beneficiu nu este tratat separat, cum sunt bonurile de masă, şi astfel companiile care îl oferă plătesc taxe de 70%. În eventualitatea în care nivelul de taxare ar scădea, mult mai mulţi oameni ar beneficia de acest serviciu, iar statul ar colecta mult mai mulţi bani, pentru că deşi scazi taxa, volumul de persoane pentru care companiile plătesc aceste taxe creşte”, a subliniat Andrei Creţu. „În vest, ba chiar şi în ţările din est, cum ar fi Polonia, sistemul fiscal încurajează adoptarea facilităţilor sportive ca beneficiu salarial”, adaugă el.

    Potrivit lui Creţu, la nivel naţional, costul unui abonament la sală este, în medie, de circa 170 de lei pe lună, cu acces nelimitat, în vreme ce preţurile abonamentelor 7card sunt cuprinse între 110 şi 115 lei, cu mici diferenţe între Capitală (110-130 de lei) şi provincie (90-110 lei).

    Care sunt însă cele mai active oraşe? Un studiu realizat de reprezentanţii 7card arată că topul oraşelor cu cei mai mulţi sportivi, care cumulează circa 50% din baza de abonaţi ai companiei, este condus de Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, Clujul fiind oraşul cu cele mai multe centre sportive raportate la populaţie: 27 de locaţii / 100.000 de locuitori. Industriile cu cele mai multe companii care oferă angajaţilor abonamente 7card sunt: software & services (303 companii), public sector (266 companii), consulting & professional services (127 companii), capital goods (101 companii) şi retail (86 companii), iar cei mai mulţi sportivi vin din industriile software services, urmată de automotive components, capital goods, public sector şi retail. Fitnessul şi aerobic, cyclingul şi pilatesul au fost activităţile cele mai practicate, iar activităţile cu cea mai mare creştere a numărului de participanţi au fost dansurile, yoga şi squash-ul.

  • Dosarul Mineriadei: Mai multe instituţii, printre care SRI şi Guvernul, ar putea plăti despăgubiri victimelor

    „Admite, în parte, cererile formulate având ca obiect introducerea în cauză de părţi responsabile civilmente Dispune introducerea în cauză a următoarelor părţi responsabile civilmente: 1. Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice; 2. Ministerul Afacerilor Interne; 3. Serviciul Român de Informaţii (SRI); 4. Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; 5. Guvernul României; 6. Jandarmeria Română, prin Inspectoratul General al Jandarmeriei Române; 7. Ministerul Apărării Naţionale; 8. Ministerul Economiei; 9. Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”; 10. Liga Sindicatelor Miniere Libere din Valea Jiului; 11. Inspectoratul General al Jandarmeriei Române; 12. Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, prin Inspectoratul General al Jandarmeriei Române; 13. Societatea Comercială DOOSAN IMGB SA. Respinge toate celelalte cereri având ca obiect introducerea în cauză a părţilor responsabile civilmente”, se arată în minuta instanţei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR a decis: Care sunt cele 9 bănci de importanţă sistemică din România

    Banca Naţională a stabilit că în sistemul bancar românesc sunt nouă bănci de importanţă sistemică. OTP Bank a intrat în lista actualizată şi a ieşit Bancpost, preluată de Banca Transilvania.

    Cele nouă bănci sistemice sunt Banca Transilvania, UniCredit Bank, BCR, BRD – SocGen, Raiffeisen Bank, Alpha Bank România, CEC Bank, OTP Bank şi Garanti Bank.

    Instituţiile de credit de importanţă sistemică sunt entităţile de dimensiuni mari comparativ cu activele sistemului financiar în ansamblu şi/sau cu economia reală.

    BNR a decis: Care sunt cele 9 bănci de importanţă sistemică din România

  • Războiul Palatelor: Radiografia unui scandal fără final şi instituţiile afectate

    – Şeful Statului Major al Armatei- ultimul motiv de scandal între Palate. Klaus Iohannis a refuzat propunea ministrului Apărării, Gabriel Leş, pe motiv că nu respectă rigorile legii, iar preşedintele a decis prelungirea, cu un an, a mandatului generalului Nicolae Ciucă. Până la publicarea decretului în Monitorul Oficial, acuzaţiile au fost legate de faptul că PSD ar încerca blocarea acestuia, instituţia MO fiind în subordinea Camerei Deputaţilor. Decretul a fost publicat sâmbătă, dar este contestat de premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Apărării, pe motiv că nu a fost emis în urma unei propuneri. Legea la care apelează ambele părţi este interpretabilă, spun constituţionaliştii, motiv pentru care problema va fi tranşată, cel mai probabil tot la Curtea Constituţională.

    Două ministere – Dezvoltare şi Transporturi- funcţionează cu miniştri demisionari de o lună. Premierul a anunţat, în urmă cu două zile, că preşedintele a informat-o că nu va accepta propunerile Lia Olguţa Vasilescu (la Ministerul Dezvoltării) şi Mihai Drăghici (la Transporturi). “Fără nicio explicaţie, dând dovadă că vrea blocarea activităţii Guvernului”, a spus Dăncilă. Miniştrii care ocupă cele două portofolii- Paul Stănescu (Min. Dezvoltării) şi Lucian Şova (Ministerul Transporturilor) sunt demisionari, iar o decizie a Curţii Constituţionale din 19 decembrie arată că şeful statului este obligat să emită de îndată decretele de constatare a vacantării celor două funcţii de ministru şi să răspundă motivat legat de numirile noilor miniştri.

    – Procurorul general al României. Tudorel Toader, ministru al Justiţiei, a declanşat procedura de revocare a lui Augustin Lazăr din funcţia de procuror general, în data de 24 octombrie. Momentul anunţului nu a fost lipsit de controverse, după ce ministrul a vorbit despre o rezoluţie de clasare care se afla în dosarul de candidatură a lui Lazăr şi care îl viza pe şeful statului Klaus Iohannis, cel care trebuia să semneze decretul de numire. A rămas neclar de ce era acea rezoluţie în dosar, dar s-a lămurit faptul că procurorul Lazăr care a dat acea decizie nu era Augustin, ci Cristian Lazăr, un alt magistrat din Parchetul General. La o lună de la acel moment, Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ cererii, iar preşedintele a transmis că o va citi, dar “această propunere de revocare mi s-a părut şi mi se pare o eroare”. Pe 27 decembrie, Tudorel Toader a spus că a trimis preşedintelui documentele pentru finalizarea procedurii de revocare a procurorului general, dar că Augustin Lazăr trage de timp prin contestaţii în instanţă pentru a ajunge la final de mandat- 19 aprilie 2019. Până la această dată, nu a fost anunţată vreo decizie de la Palatul Cotroceni.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • 12 instituţii din industria financiară fac apel la Ministerul Finanţelor pentru păstrarea stabilităţii industriei financiare: “Costul final va fi plătit de noi toţi prin restrângerea creditării, cu un puternic impact negativ asupra economiei şi, implicit, cu efecte asupra bugetului”

    Ministerul Finanţelor intenţionează să aplice o “taxa pe lăcomie” pe activele băncilor, în funcţie de evoluţia ROBOR, prevederea fiind inclusă într-un proiect de ordonanţă de urgenţă.
     
    “Prin astfel de măsuri, în fapt, economia României devine mai vulnerabilă la eventuale şocuri externe de natura crizelor internaţionale. Impactul cumulat al celor patru măsuri ce urmează să se aplice nu a fost evaluat din punct de vedere cantitativ, însă se poate deja aprecia că vor exista consecinţe nefaste asupra industriei financiare, dar în principal asupra economiei în general”.
     

  • Situaţie ALARMANTĂ într-un oraş din România : Mii de apartamente şi zeci de instituţii publice, fără încălzire

    Peste 6.000 de apartamente şi zeci de instituţii din oraşul Galaţi nu sunt încălzite deşi temperaturile au scăzut foarte mult în ultimele două săptămâni. Ca urmare, circa 20.000 de gălăţeni tremură de frig în propriile case, dar şi la serviciu, printre instituţiile afectate fiind şi Poliţia.
     
    Apartamentele şi instituţiile nu au căldură deoarece Primăria nu a finalizat lucrările privind construirea de minicentrale termice de cartier. Este vorba despre clădirile prinse în programul municipalităţii privind transformarea punctelor termice din Galaţi în 24 de microcentrale. Acestea vor fi alimentate cu gaz şi vor produce agent termic pentru 6.000 de apartamente şi aproximativ 40 de instituţii.

    ”Sunt finalizate mai multe lucrări, altele sunt în curs de finalizare, se mai fac racorduri, se aşteaptă autorizaţii. Termenul de finalizare este jumătatea lunii decembrie, dar centralele vor porni treptat, în funcţie de cum se termină lucrările”, a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Raluca Ardean.

    Printre instituţiile care nu au încălzire sunt Instituţia Prefectului, Serviciul Public Comunitar Local pentru Evidenţa Persoanelor, Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple, Serviciul Public Comunitar Permise Conducere şi Înmatriculare Auto, Serviciul Poliţiei Rutiere, Secţia 5 Poliţie, Facultatea de Medicină şi Farmacie, Casa Armatei, Colegiul Medicilor şi câteva cabinete medicale. Angajaţii acestor instituţii se încălzesc prin rotaţie cu aeroterme, deoarece instalaţii electrice sunt vechi şi nu suportă un consum crescut de electricitate.

    Surse din cadrul acestor instituţii spun că, în majoritatea încăperilor, temperatura nu depăşeşte 15 grade Celsius, iar poliţiştii, funcţionarii, profesorii, studenţii şi medicii sunt nevoiţi să se îmbrace foarte gros, ceea ce îngreunează activităţile obişnuite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Muzee călătoare

    Uneori însă, ele pornesc la drum, aşa cum este cazul unora cu temă alimentară care „umblă” din loc în loc prin Statele Unite ale Americii ori prin lume. Pe lângă caracterul lor temporar şi itinerant, toate aceste muzee sunt gândite să arate bine în fotografii, vizitatorii fiind încurajaţi să-şi facă selfie-uri sau poze şi să le încarce pe Instagram sau alte reţele de socializare. Un exemplu de astfel de instituţie, scrie The New York Times, este Hall of Breakfast, aflat pe moment la Salt Lake City şi dedicat, aşa cum îl arată şi numele, micului dejun. Intrarea se face printr-un frigider uriaş, după care se pot explora 10 încăperi în care află un tobogan în formă de felie de bacon, o cameră cu cereale din confetti ori leagăne în formă de gogoşi.
    The Egg House se plimbă şi el prin diverse oraşe, de la New York la Shanghai, vizitatorii fiind aşteptaţi cu o bucătărie plină de ouă de plastic şi dotată cu trambulină în formă de tigaie, o grădină cu leagăne în formă de vinete („eggplant”) şi un magazin de suveniruri tematice, de la bijuterii la genţi. În domeniul deserturilor se remarcă Candytopia, prezent la New York şi San Francisco, ale cărui atracţii sunt lucrări de artă în mărime naturală care par confecţionate din bomboane, printre care şi un sfinx, şi copii realizate din jeleuri ale unor tablouri celebre. Există şi un muzeu al îngheţatei, denumit chiar aşa, Museum of Ice Cream, care, după ce s-a plimbat prin diverse oraşe, s-a hotărât să se stabilească la San Francisco. Printre atracţiile sale se numără grădina cu ursuleţi din jeleu, piscina cu bombonele multicolore pentru decorat deserturi ori un restaurant în stilul anilor ’50 unde se servesc câteva tipuri de îngheţată.

  • Opinie Bogdan Botezatu, specialist în ameninţări informatice, Bitdefender: “Riscuri de securitate în sectorul financiar, fabrica de bani a criminalilor informatici”

    Alături de sănătate şi producţie, sectorul financiar este o componentă vitală pentru buna funcţionare a societăţii, iar grupările de criminalitate informatică se îndreaptă cu predilecţie asupra acestor industrii-cheie. Elocvent este atacul informatic din 2017 asupra companiei americane Equifax, unul dintre marii jucători de pe piaţa creditelor, care a expus datele personale a 143 de milioane de clienţi.

    Studiile recente confirmă că sectorul financiar este unul dintre cel mai atacate din 2018, hackerii dezvoltând metode de atac informatic din ce în ce mai sofisticate. Potrivit Accenture, numărul atacurilor informatice s-a triplat în zona financiară în ultimii cinci ani, iar costul de limitare a daunelor a crescut cu aproape 10%. Denial of Service, ransomware, exploatarea vulnerabilităţilor din tehnologiile existente şi ingineria socială, practicată în special în zona financiar-bancară, rămân cele mai răspândite metode de atac. Atacurile din interior nu sunt nici ele de neglijat însă: foşti angajaţi ale căror privilegii nu au fost revocate la terminarea relaţiilor contractuale sau chiar angajaţi complici cu grupările de criminalitate informatică sunt cauze majore ale breşelor de securitate.

    Riscurile provocate de terţi (third-party risks), precum furnizori de servicii sau contractorii externi, rămân principala cauză a breşelor de securitate din zona financiară. O astfel de vulnerabilitate le-a permis hackerilor să manipuleze sistemul internaţional de mesagerie Swift în 2015 şi 2016 pentru a fura sute de milioane de dolari de la bănci din mai multe ţări din Europa, Asia, America de Sud şi Oceania.

    Infrastructurile vulnerabile ce nu dispun de securitate informatică adecvată pot duce la scurgeri de informaţii, afectând milioane de utilizatori. Integrarea cu piaţa fintech, liberalizată şi încurajată de directive precum Payment Services Directive, de asemenea reprezintă un risc major de securitate dacă normele de implementare nu sunt respectate cu stricteţe. Spre exemplu, instituţiile financiare din Marea Britanie nu sunt conştiente de riscurile generate de colaborarea cu dezvoltatorii de aplicaţii, deşi studiile arată că aproximativ 72% dintre companiile financiare din Marea Britanie au suferit cel puţin o breşă de securitate în ultimul an în urma vulnerabilităţilor unor terţi. Pe lângă pierderi financiare, întreruperea activităţii şi furtul de date confidenţiale, orice atac informatic generează o lipsă de încredere în rândul clienţilor, afectând astfel reputaţia companiei pe viitor.

    De cele mai multe ori, hackerii recurg la o varietate de metode pentru a-şi atinge scopul, de la înregistrarea tastelor pentru furtul credenţialelor conturilor şi informaţii legate de plăţi la injectare de cod pentru coruperea platformelor de online banking prin atacuri de tip man-in-the-middle. Pe viitor, anticipăm o creştere a incidenţei malware-ului bancar şi a atacurilor cibernetice în această industrie.

    Lipsa de specialişti, bugetul redus şi lipsa de proceduri constituie alte obstacole pentru sectorul financiar. În urma unui studiu global, Bitdefender a descoperit că peste jumătate dintre instituţiile financiare au suferit breşe de securitate şi aproape 60% au avut parte de un atac avansat sau au detectat comportament suspect în infrastructură. Peste 80% dintre directorii de securitate IT sunt de părere că soluţiile de detecţie şi răspuns, denumite generic EDR, oferă modalităţi de analiză avansată asupra breşelor de securitate şi contribuie la înţelegerea unui atac asupra infrastructurii.

    Costul unei breşe de securitate este enorm pentru companiile financiare. De fapt, sectorul financiar are cel mai mare cost de atenuare şi reducere a efectelor unui atac informatic, cu aproximativ 40% mai mare faţă de alte sectoare. Companiile care reuşesc să limiteze efectele în mai puţin de o lună de la producerea incidentului pot economisi resurse semnificative. Cu cât trece mai mult timp, cu atât costurile se vor mări. În industria financiară, timpul mediu de detectare a unui atac avansat este de aproximativ şase zile.

    În ciuda deficienţelor, directorii de securitate IT au încredere în soluţiile de securitate pe care le folosesc. Cu toate acestea, lipsa la nivel global a personalului calificat le afectează planurile pe termen lung. Aproximativ 80% dintre respondenţi s-au plâns de lipsa gravă de personal ce le afectează negativ strategiile pe termen lung. Alte probleme menţionate sunt lipsa de securitate compatibilă cu orice infrastructură, lipsa de vizibilitate, bugetul redus şi lipsa backupurilor.

    Pentru a-şi proteja companiile de riscuri şi de viitoare atacuri informatice, directorii IT trebuie să se adapteze schimbărilor rapide din zona de securitate. O primă măsură pe care o pot lua este organizarea unor workshopuri interne pentru a-şi educa angajaţii să depisteze tentativele de atac şi de inginerie socială, precum şi riscurile la care se expun când conectează dispozitivele personale la infrastructura companiei. Pe lângă actualizări constante de software şi de securitate, asigurarea unei protecţii optime a infrastructurii presupune şi ca directorii de securitate IT să implementeze multiple niveluri de protecţie, capabile să ofere vizibilitate mărită şi să oprească atacurile informatice înainte ca acestea să aibă loc, fără să afecteze performanţa sistemului.

  • Ludovic Orban, despre îngheţarea salariilor: Parşivi cu două feţe. Una spun la UE, alta comunică în România

    “Aceşti parşivi cu două feţe, o faţă au când comunică cu instituţiile UE, şi o faţă total diferită o au în momentul în care comunică în faţa opiniei publice din România. Ei sunt în continuae în campanie. Se laudă că dublează pensiile, se laudă că dublează salariile, şi ei trimit la Bruxelles hârtie în care spun că este posobilă îngheţarea salariilor în sectorul public pe anul 2019. Se fac că măresc salariile şi pensiile , iar în timpul asta dau drumul la inflaţie”, a afirmat Ludovic Orban, într-o conferinţă de presă susţinută duminică la sediul PNL Dolj.

    Acesta a mai spus că probabil PNL nu va promite în campanie un nivel de creştere a pensiilor, cum a făcut PSD, însă când vor mări pensia, liberalii se vor asigura că aceasta va creşte odată cu puterea de cumpărare a pensiei.

    “Poate noi nu o să creştem în campanie pensiile cu cât se laudă PSD, dar noi cu siguranţă atunci când creştem pensia, creştem şi puterea de cumpărare a pensiei. În nicio ţară din lumea asta nu există ceea ce e la noi. Nu poţi să creşti salariile în sectorul public, dacă ţie nu îţi cresc salariile în sectorul privat”, a explicat Orban

    Senatorul PNL Florin Cîţu a anunţat, sâmbătă, că PSD va introduce, de anul viitor, măsuri de austeritate şi nu va mai aplica Legea salarizării unitare. Cîţu prezintă în acest sens un document trimis Comisiei Europene de către ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, prin care coaliţia de guvernare promite îngheţarea salariilor în sectorul bugetar în 2019.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Amenzi colosale, plătite de instituţiile statului care nu eliberază la timp un aviz. Cât ar trebui să plătească pe zi, conform unui proiect

    Proiectul de lege, depus la Senat, pe 16 octombrie, prevede modificarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

    Astfel, iniţiatorul îşi propune, prin proiectul de lege, să instituie “obligaţia ca instituţiile/operatorii economici să emită avizele/acordurile referitoare la reţelele tehnico-edilitare necesare în etapa de elaborare a documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii, în termen de maximum 15 zile de la data înregistrării cererii/documentaţiei specifice complete, sub sancţiunea aplicării unor penalităţi pe zi de întârziere de 5.000 lei”, potrivit expunerii de motive a iniţiativei.

    Un elemente de noutate al iniţiativei este prevederea, menţionată în expunerea de motive a proiectului, potrivit căreia “emiterea avizelor de către serviciile deconcentrare ale autorităţilor centrale privind protecţia sănătăţii populaţiei, autoritatea competentă pentru protecţia mediului, Comisia Tehnică de Circulaţie şi Autoritatea Aeronautică Civilă Română nu este necesară pentru anumite categorii de lucrări”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro