BusinessMagazin

Tag: insolventa

  • Noul aeroport din Berlin va fi inaugurat cu o întârziere de nouă ani şi 3,3 miliarde de euro peste buget, într-un moment în care 200 de aeroporturi din Europa sunt la un pas de insolvenţă

    Noul aeroport din Berlin va fi inaugurat pe 31 octombrie, însă autorităţile nu vor sărbători evenimentul, având în vedere termenul şi costurile iniţiale de proiectului, potrivit Reuters.

    Construcţia aeroportului Berlin-Brandenburg Willy Brandt (BER) a început în 2006 şi trebuia să ia sfârşit în 2011, însă termenul a fost amânat în mod repetat de o serie de probleme tehnice. În plus, costurile iniţiale ajungeau la 2,7 miliarde de euro, însă au atins într-un final 6 miliarde de euro.

    Aeroporturile din capitala germană au nevoie de 260 de miliarde de euro pentru a supravieţui restricţiilor de circulaţie impuse pe fondul pandemiei de coronavirus, a declarat Engelbert Luetke-Daldrup, CEO-ul aeroportului Brandenburg, adăugând că numărul pasagerilor din 2020 va depăşi în cel mai bun caz pragul de 10 milioane, de la 36 de milioane anul trecut.

    Aeroportul BER a primit deja un ajutor de 300 de milioane de euro din partea statului în ciuda faptului că încă nu a transportat niciun pasager.

    Anunţul vine la câteva zile după ce Consiliul Internaţional al Aeroporturilor (ACI) a declarat că 193 de aeroporturi din Europa se confruntă cu posibilitatea intrării în insolvenţă în următoarele luni, dacă traficul de pasageri nu începe să îşi revină la normal până la sfârşitul lui 2020.

    După căderea Zidului Berlinului în 1989, liderii germani au lansat constant ideea construirii unui aeroport care va ajuta capitala să devină un nou centru între puterile globale.

     

  • Este oficial: De astăzi, creşte valoarea-prag pentru cererea de insolvenţă

    În această săptămână a fost publicată Legea 113/2020, care va intra în vigoare din data de 11 iulie, şi care modifică legislaţia insolvenţelor prin creşte valoarii prag pentru cererea de insolvenţă şi alte modificări.

    Ca urmare a acestor modificări, pentru intrarea unei firme în insolvenţă noua valoare prag va fi de 50.000 de lei, atât pentru creditori, cât și pentru debitori, inclusiv pentru lichidator.

    Valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă. Valoarea-prag este de 50.000 lei atât pentru creditori, cât şi pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea societăţilor, pentru creanţe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariaţi este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat.

    Până la această modificare, valoarea prag era de 40.000 de lei.

    O altă modificare constă în dispariţia prevederilor condiţiei prin care cererea de intrare în insolvenţă se putea face doar dacă cuantumul datoriilor bugetare este mai mic de 50% din totalul declarat al datoriilor. După acest modificăro, cererea datornicului nu va mai depinde de datoriile la stat

    De asemenea, trebuie reţinut că pe perioada stării de alertă se aplică reguli speciale pentru insolvenţe.

    O altă modificare importantă constă în eliminarea prevederilor în baza cărora se facea executare silită pentru datoriile acumulate în timpul procedurii de insolvenţă şi care erau mai vechi de 60 de zile.

     

  • Una dintre cele mai importante companii aeriene româneşti anunţă măsuri fără precedent în industria locală: Ce se va întâmpla cu datoriile pe care compania le are de plătit pasagerilor

    „Pentru a-şi putea onora toate obligaţiile către pasagerii, angajaţii şi partenerii săi şi a putea asigura desfăşurarea în bune condiţii a zborurilor regulate după 4 luni de suspendare totală sau parţială a zborurilor, Blue Air anunţă intrarea în procedura de concordat preventiv”, spun reprezentanţii companiei într-un comunicat de presă publicat astăzi. Potrivit reprezentanţilor companiei, în contextul creat de pandemia COVID-19, întreaga industrie aviatică a avut foarte mult de suferit din cauza măsurilor de suspendare a zborurilor luate de autorităţile române şi europene pe perioada stării de urgenţă şi a restricţiilor de călătorie rămase pe perioada de alertă. Începând cu 1 iulie, Blue Air a reluat zborurile regulate către un număr de 29 de destinaţii şi planifică să revină la cel puţin 47 de destinaţii odată cu încetarea stării de alertă şi cu suspendarea tuturor restricţiilor de către autorităţile statelor în care operează.
    Totuşi, pentru a putea asigura reluarea în bune condiţii a zborurilor regulate şi onorarea tuturor obligaţiilor asumate către pasagerii, angajaţii şi partenerii săi, Blue Air Aviation S.A. a apelat la procedura de concordat preventiv.


    „La Blue Air, suntem hotarâţi să ne onorăm toate angajamentele şi să ne plătim toate datoriile.  Contăm pe susţinerea partenerilor noştri şi pe încrederea şi respectul reciproc dezvoltat de-a lungul anilor de colaborare şi vom face toate demersurile necesare pentru a continua să acţionăm conform celor mai înalte standarde din domeniu. Suntem încrezători în sprijinul partenerilor, colegilor şi colaboratorilor noştri – vom depăşi împreună această situaţie dificilă pentru Blue Air şi pentru întreaga industrie de aviaţie şi turism, continuând să oferim pasagerilor noştri soluţii de călătorie din ce în ce mai bune, atât că nivel al serviciilor, cât şi că preţ ”, spune Oana Petrescu, CEO Blue Air
    Această procedura face parte din strategia de restructurare a Blue Air ca urmare a contextului creat de pandemia de COVID-19, context care a determinat, în perioada martie-iunie 2020, o reducere cu peste 100 de milioane de  euro a încasărilor faţă de nivelul estimat şi planificat pentru această perioadă.
    Prin intrarea în procedura de concordat preventiv, Blue Air va putea asigura acoperirea cu prioritate a costurilor aferente operării zborurilor regulate începând cu 16 iulie, odată cu încheierea stării de alertă.


    Odată cu reluarea programului normal de zbor, Blue Air va fi în măsură să genereze, în următoarele 18 luni, veniturile necesare atât plăţii datoriilor eşalonate care vor constitui parte a procedurii de concordat, cât şi a datoriilor către pasageri şi agenţii, în timp ce pierderile directe generate de pandemie vor fi acoperite prin ajutorul de stat aprobat de către Guvernul României prin Memorandum-ul adoptat în data de 23 aprilie 2020.
    Procedura concordatului preventiv, aşa cum această este definită în legislaţia română, este o procedură de salvgardare prin care debitorii aflaţi în stare de dificultate financiară (nu în insolvenţă!) pot ajunge la un acord formal cu creditorii lor cu privire la plata datoriilor şi prin care pot asigura continuitatea şi viabilitatea companiei, astfel încât această să fie capabilă să îşi stingă datoriile şi să îşi continue activitatea. Judecătorul a admis astăzi cererea Blue Air Aviation de intrare în procedura de concordat, spun reprezentanţii companiei.


    Această procedură are ca scop crearea unui teren solid care să permită companiei depăşirea acestei perioade. Pe parcursul acestei proceduri, Blue Air va beneficia de asistenţa KPMG Restructuring SPRL (departamentul de restructurare al KPMG România) ca administrator concordatar formal şi consultant pe parte de restructurare. Decizia de accesare şi implementare a acestei proceduri s-a făcut pe baza unei comunicări constante cu principalii parteneri, aceştia înţelegând complexitatea situaţiei economice declanşate de pandemie. Blue Air este cea mai mare companie aeriană românească după numărul de pasageri transportaţi, cu un model de business bazat pe reducerea complexităţii, respectiv Low Cost – Low Complexity şi cu abordare centrată pe nevoile pasagerilor, spun reprezentanţii companiei.


    Compania are o echipă formată din peste 1.000 de profesionişti operează avioane tip Boeing 737. În cei 15 ani de activitate, Blue Air a transportat peste 30 de milioane de pasageri şi a zburat peste 340 milioane de kilometri. Compania este certificată IATA Operaţional Safety Audit (IOSA) de către Internaţional Air Transport Association (IATA) pentru standarde excepţionale de operare şi este membră cu drepturi depline IATA.

     

  • Nimeni nu scapă de pandemia de COVID-19. Unul dintre cele mai celebre companii de spectacole trage cortina: se pregăteşte de faliment şi lasă mii de oameni din toată lumea fără locuri de muncă

    Compania a acumulat datorii de aproape un miliard de dolari şi a fost nevoită să dea afară aproximativ 3.500 de angajaţi. Cirque du Soleil urmăreşte o reeşalonare a datoriilor sale prin intermediul ajutorului oferit de guvernul canadian şi de firmele private. De asemenea, organizaţia Cirque du Soleil a primit o infuzie de capital în valoare de 300 de milioane de dolari pentru a plăti anumite datorii restante către angajaţi şi partenerii afectaţi de oprirea spectacolelor.

    Cirque du Soleil a fost înfiinţat pe 16 iunie 1984 în Canada, de Guy Laliberté şi Gilles Ste-Croix, şi a devenit cel mai mare producător de circ contemporan al lumii.

    Compania a avut dificultăţi financiare şi la început, când a fost ajutată de granturi de la guvern, însă după mai multe eşecuri în anii ‘80,  s-a extins rapid în anii ‘90 şi 2000, crescând de la un spectacol la 44 în peste 300 de oraşe de pe fiecare continent, cu excepţia Antarcticii. Compania avea 4.900 de angajaţi din 50 de ţări şi genera venituri anuale de aproximativ 1 miliard de dolari.

    În aprilie 2015, Guy Laliberté a vândut 90% din companie grupurilor de investiţii TPG Capital, Fosun Capital Group şi La Caisse de dépôt et placement du Québec în schimbul a 1,5 miliarde de dolari, păstrând doar 10% din companie. Sub noii proprietari, compania a început un program de restructurări astfel încât să se concentreze pe creşterea profitabilităţii. În 2017, compania a cumpărat Blue Man Group, un alt grup cunoscut, axat pe spectacole muzicale.

    Pandemia de COVID-19 a forţat compania să îşi suspende toate cele 44 de spectacole pe care le avea în toată lumea.

    „Timp de 36 de ani, Cirque du Soleil a fost o organizaţie extrem de profitabilă şi de succes. Totuşi, din cauza veniturilor zero generate de închiderea forţată a tuturor spectacolelor noastre din cauza COVID-19, managementul a decis să acţioneze decisiv în scopul protejării viitorului companiei.” 
    Daniel Lamarre, preşedintele şi CEO-ul Entertainment Group

  • Victoria’s Secret UK, cel mai recent retailer care intră în insolvenţă

    Victoria’a Secret din UK e cel mai recent retailer care intră în insolvenţă. 800 de locuri de muncă sunt puse în pericol. Magazinele Victoria’s Secret din Statele Unite sau alte ţări nu vor fi afectate de procesul de insolvenţă.

    Administratorii vor prelua controlul filialei UK al Victoria’s Secret pentru a restructura contractele de închiriere sau pentru a vinde cele 25 de magazine care numără 800 de angajaţi, conform Marketwatch.

    Deloitte a fost numit administrator pentru a renegocia clauzele contractelor de închiriere, într-o încercare de a salva afacerea, au spus vineri propietarii L Brands şi Deloitte. L Brands, al cărui profit scade constant din 2016, a raportat pierderi nete de 366 mil. de dolari pentru anul fiscal ce s-a încheiat la 1 februarie. Vânzările au înregistrat suma de 12,9 mld. de dolari. Magazinele Victoria’s Secret din Statele Unite sau alte ţări nu vor fi afectate de procesul de insolvenţă, iar în Marea Britanie vânzările online vor continua ca şi până acum.

    Creşterea costurilor, a vânzărilor online şi înăsprirea competiţiei au pus multă presiune pe magazinele de retail în ultimii ani. Firma de contabilitate, parte din The Big Four, numită să preia controlul companiei, a spus că retailerul de lenjerie intimă a devenit o victimă a pandemiei coronavirus. Măsurile de restricţie din Marea Britanie au făcut ca magazinele de retail neesenţiale să fie închise la sfârşitul lunii martie.

    „Efectele restrictiilor, combinate cu provocările generale pe care le întâmpină magazinele tradiţionale au condus la nevoia de finanţare, rezultând insolvenţa de astăzi’’, a declarat Rob Harding, administratorul Deloitte.

    „Luăm mai multe măsuri, atât pentru Victoria’s Secret, cât şi pentru Victoria’s Secret PINK, spre a întări şi garanta succesul afacerii ca o companie de sine stătătoare. Ca parte a planului de creştere a profitului, ne uităm la pierderile operaţionale din cele 25 de magazine din Marea Britanie”, a spus directorul executiv interimar Stuart Burgdoerger al Deloitte.

     

  • Incă un lanţ uriaş de magazine cu peste 800 de unitaţi pierde lupta şi se apropie de FALIMENT

    Jc Penney, unul dintre cei mai mari retaileri americani, şi-a cerut insolvenţa după ani de  în care afacerile au scăzut, a înregistrat datorii şi planurile de schimbare au eşuat, scrie Blommberg.

    Compania a fost fondată de James Cash Penney în anul 1902, J.C. Penney avea 846 de magazine în 49 de state din Amrica şi Puerto Rico. Preţul acţiunilor companiei era în jurul a 87 de dolari în 2007, în timp ce acum o acţiune a companiei se vinde cu 1 cent.

    Unele dintre magazinele lanţului vor fi închise permanent, iar compania ar putea fi scoasă la vânzare, au anunţat reprezentanţii companiei JC Penney într-un comunicat.

    Această decizie, a venit ca urmare a şocului brusc cauzat de focarul de coronavirus, dar şi a ultimilor ani în care compania a înregistrat un declin continuu şi o serie de datorii.

    Compania a declarat că datorează aproximativ 8 miliarde de dolari la peste 100.000 de creditori, iar planul de restructurare urmăreşte reducerea totalului cu „câteva miliarde de dolari”. Acesta va explora alternative strategice, inclusiv vânzarea de active, ca o condiţie a acordului de finanţare.

     

  • Firma River Invest, controlată de omul de afaceri Ion Rădulea, a intrat în faliment

    Cererea de intrare în insolvenţă a fost înregistrată la Tribunalul Bucureşti la începutul lunii mai, iar instanţa a dispus intrarea în faliment prin procedura simplificată a companiei.

    Sema Parc urma să fie dezvoltat pe amplasamentul fostei fabrici Semănătoarea din zona Grozăveşti din Bucureşti, care a fost relocată. Proiectul, anunţat încă din 2006, ar fi trebuit să fie dezvoltat pe o perioadă de 15 ani şi să cuprindă un parc de afaceri, o zonă rezidenţială cu circa 1.320 de unităţi locative, o zonă comercială de tip “shopping village”, un hotel, dar şi clădiri destinate serviciilor sociale – şcoală, spital.

    Platforma are un teren de 40 de hectare, iar prima fază a fost finalizată în 2007 cuprinzând două clădiri de birouri de 50.000 de metri pătraţi, cumpărată în 2006 de fondul de investiţii Europolis (actualul CA Immo) pentru 90 de milioane de euro.

    Investiţia în proiectul Sema Parc era estimată la acea dată la 1,7 miliarde euro, însă continuarea proiectului a fost oprită din cauza lipsei de finanţare.

    River Invest, dezvoltatorul întregului proiect, este un vehicul de investiţii controlat de o serie de oameni de afaceri, printre care şi Ion Rădulea (49,69%), preşedintele MYO-O, grup care deţine Semănătoarea.

    Compania a avut în 2012 o cifră de afaceri de 1,5 milioane de lei şi pierderi, în vreme ce datoriile depăşeau 11 milioane de lei, potrivit celor mai recente date de la Ministerul Finanţelor.

    Rădulea este acţionar direct şi indirect şi la firma Sema Parc, care administrează parcul industrial cu acelaşi nume, după concesiunea pe o perioadă de 30 de ani a unei suprafeţe de teren de 325.906 mp împreună cu clădirile situate pe acesta în suprafaţă de 82.896 mp. Societatea de administrare a obţinut acordul autorităţilor pentru înfiinţarea unui parc industrial pe fosta platforma Semănătoarea, pe o suprafaţă de 16,5 hectare de teren.

  • ​Insolvenţele din România au atins cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani, în 2019 au scăzut cu 22% faţă de anul anterior

    Insolvenţele din România au atins cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani, astfel că, în 2019 au scăzut cu 22% faţă de anul anterior, arată cel mai recent studiu Coface România. Numărul companiilor insolvente în anul 2019 a fost de peste 6.000 de firme.

    “Mediul de afaceri active din România s-a confruntat şi anul trecut cu o serie de evoluţii contradictorii. Pe de o parte, insolvenţele s-au situat în 2019 la minimul ultimului deceniu, ceea ce ar putea indica o evoluţie pozitivă a mediului de afaceri, mai ales în rândul companiilor medii şi mari. Pe de altă parte, faptul că am atins maximul din ultimul deceniu la nivel de întreruperi, în timp ce numărul companiilor SRL nou înmatriculate s-a păstrat relativ constant, ne arată că această dinamică este determinată de un spirit antreprenorial care caută în continuare soluţii viabile şi solide de dezvoltare”, spune Eugen Anicescu, Country Manager, Coface România.

    Cele mai multe insolvenţe din 2019 au fost înregistrate în sectorul comerţului cu ridicata şi distribuşie, circa 1.000 de firme, urmat de construcţii, peste 900 de firme, şi comerţul cu amănuntul, aproximativ 900 de companii.

    Rezultatele studiului arată şi o scădere graduală a companiilor insolvente care înregistrează venituri peste 0,5 mil. euro. Astfel că, numărul companiilor insolvente cu venituri peste 0,5 mil. euro a fost în 2019 de peste 440 companii, sub nivelul mediei din ultimii trei ani.

  • CET Constanţa, companie aflată însolvenţă, transferă reţeaua de energie termică în proprietatea primăriei şi vrea să acceseze fonduri pentru modernizare. CITR, administrator judiciar: Urmărim modernizarea, eficientizarea platformei de producţie şi furnizarea agentului termic fără întreruperi

    Societatea de termoficare CET Constanţa, aflată în insolvenţă, a transferat în proprietatea Primăriei Constanţa reţeaua primară de transport de energie termică aflată în patrimoniul său. Odată cu această schimbare, reţeaua de termoficare va deveni eligibilă pentru finanţarea din fonduri publice naţionale şi europene în vederea modernizării, accesul la aceste fonduri fiind permis doar autorităţilor locale.

    Societatea de termoficare CET Constanţa, aflată în insolvenţă, a transferat în proprietatea Primăriei Constanţa reţeaua primară de transport de energie termică aflată în patrimoniul său. Odată cu această schimbare, reţeaua de termoficare va deveni eligibilă pentru finanţarea din fonduri publice naţionale şi europene în vederea modernizării, accesul la aceste fonduri fiind permis doar autorităţilor locale.

    „Încă de la preluarea în portofoliu ne-am propus trei obiective majore: modernizarea, eficientizarea platformei de producţie şi furnizarea agentului termic fără întreruperi. Transferul reţelei primare de transport este un prim pas pentru asigurarea de servicii îmbunătăţite pentru consumatori, prin accesarea finanţării şi realizarea investiţiilor de modernizare. Experienţa noastră în restructurarea companiilor din energie ne ajută să identificăm rapid soluţii specifice de redresare, care se pot transforma apoi în exemple de bune practici”, explică Adrian Lotrean, Senior Partner CITR, administratorul judiciar al societăţii de termoficare.

    Nivelul pierderilor de energie termică prin intermediul reţelei de transport a atins în ultimii ani o creştere de la 18% la cca. 28% – pe fondul coroziunii şi degradării izolaţiei termice sau lipsei acesteia în zonele supraterane, dar şi din cauza supradimensionării faţă de cerinţele actuale – un trend în creştere în ceea ce priveşte sistemele de termoficare la nivel naţional.

    „Soluţia identificată de echipa noastră împreună cu CITR şi cu autorităţile publice locale vine atât în sprijinul restructurării CET Constanţa, a cărei existenţă este esenţială pentru consumatori, cât şi în sprijinul modernizării serviciilor de termoficare în ansamblul lor. Este o decizie mult aşteptată de către consumatori, care îşi găseşte astăzi locul în strategia municipală. Suntem încrezători că având alături un partener ca CITR, cu experienţă de 20 de ani, vom găsi soluţii pentru problemele companiei”, adaugă Dan Deaconescu, Administrator Special CET Constanţa.

    Transferul reţelei primare de transport a energiei termice va conduce la o restructurare operaţională, reducerea costurilor şi diminuarea pierderilor societăţii Electrocentrale Constanţa SA. Viziunea administratorului judiciar al companiei este ca veniturile provenite din energia termică livrată de către CET Constanţa să acopere costurile de producţie ale societăţii.

    În cadrul strategiei de alimentare în sistem centralizat cu energie termică a municipiului Constanţa pentru următorii 20 de ani sunt prevăzute investiţii în surse de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă care vor fi implementate în incinta CET Palas. Investiţiile vor avea ca efecte reducerea impactului asupra mediului prin diminuarea emisiilor poluante, scăderea preţului energiei termice şi diminuarea numărului de consumatori care aleg sistemele de încălzire individuale, bazate pe centrale termice proprii.

     

  • Experienţa nu asigură supravieţuirea: Una dintre cele mai mari companii de lactate din lume se prăbuşeşte în faliment

    Borden, producătorul american de lactate fondat în urmă cu peste 150 de ani, a demarat procedurile de faliment, intrând în insolvenţă, pe fondul marjelor de profit din ce în ce mai mici, a costurilor ridicate şi a schimbărilor care intervin la nivelul comportamentului de consum al clientului final, notează NY Times.

    Compania cu sediul în Dallas a raportat vânzări de 1,18 miliarde dolari în 2018, şi a încercat să se conformeze noilor trenduri din piaţă, însă a fost împiedicată de datorii, spune Tony Sarsam, CEO-ul Borden.

    „Cea mai mare problemă, dacă ne uităm la întreaga imagine, ţine de faptul că dimensiunea datoriei este disproporţionată faţă de dimensiunea companiei”, spune Sarsam.

    Executivii Borden, o companie cu 3.300 de angajaţi, au încercat să renegocieze datoriile companiei timp de mai multe luni, însă au fost nevoiţi să aplice pentru intrarea în insolvenţă, duminică, după ce ultima rundă de discuţii cu creditorii a eşuat.

    În urmă cu doar două luni, Dean Foods, cea mai mare companie de lactate din SUA – şi unul dintre principalii competitori ai Borden – a anunţat că intră, de asemenea, în insolvenţă.

    Dezastrul financiar conturat în jurul Borden îşi găseşte rădăcinile în 2017. După ce a reuşit în acel an să atragă credite de 275 miioane dolari, compania a înregistrat pierderi atât în 2018, cât şi în 2019.