Tag: ING

  • Surpriză: Cât a câştigat în 2018 ca membru în board-ul ING Mariana Gheorghe, fosta şefă a Petrom

    Mariana Gheorghe, 63 de ani, care a plecat anul trecut de la condu­cerea OMV Petrom după mai bine de un deceniu, a primit 105.000 euro (8.750 de euro/lună) în 2018 din po­ziţia de membru al con­si­liului de supraveghere al grupului olandez ING. Ea a primit un nou mandat de patru ani în boardul ING.

    Mariana Gheorghe a ajuns în luna mai 2015 pe poziţia de membru al boardului gru­pului financiar ING, una dintre cele mai înalte poziţii atinse de un executiv român.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • ING Bank Romania, a şasea bancă din România în funcţie de active, introduce serviciul de plăţi Apple Pay, după succesul răsunător de pe Android

    ING Pay, disponibil pentru telefoanele cu sistem Android, a avut în România cea mai rapidă rată de adopţie şi cel mai mare grad de utilizare dintre toate cele peste 40 de ţările din cadrul grupului ING.
     
    De când a fost lansat, în iulie anul trecut, deja 70.000 de utilizatori au făcut aproximativ 3 milioane de tranzacţii, acoperind aproape 4% din totalul tranzacţiilor la POS făcute de cardurile ING.
     
    Luni, Apple a lansat, pe lângă un nou serviciu de televiziune de tip streaming şi un serviciu de jocuri online, un card de credit, Apple Card, care va fi atât un card virtual – pe iPhone, cât şi unul fizic, serviciul fiind furnizat împreună cu Goldman Sachs Group şi Mastercard. Versiunea fizică este din titan, gravat cu laser, urmând să fie lansat în Statele Unite în această vară.
     
  • Când guvernul majorează salariul minim, este o măsură socialistă. Când o companie majorează salariul minim intern, este o măsură capitalistă

    Până acum, nicio bancă nu a anunţat care este salariul minim oferit. Salariul mediu în sistemul bancar se apropie de 4.000 de lei net. ING a obţinut în 2018 un profit net de 685 de milioane de lei, aproape 150 de milioane de euro, în creştere cu 39% faţă de 2017. Nu cred că ING a majorat salariul minim pentru că banca a avut acest profit, ci mai degrabă pentru a da vorbă în piaţă care este salariul de intrare, având în vedere că vrea să angajeze 200 de oameni în 2019, în plus faţă de cei 3.700 pe care îi are în prezent.

    Salariul minim pe economie este de 1.263 de lei net, deci ING plăteşte cu 75% mai mult.
    La începutul lui martie Kaufland, care este cel mai mare retailer din România, cu cel mai mare număr de angajaţi, 15.000, a anunţat că majorează salariul minim la 2.000 de lei net, adică 3.300 de lei brut.

    Retailerul Auchan majorase din decembrie salariul minim la 2.130 de lei net, de la 1.465 de lei net.În retail, fluctuaţia de personal este cuprinsă între 30% şi 40%.În acest moment, marile reţele de retail deţin 60% din piaţă, iar peste zece ani probabil că vor ajunge să controleze aproape 90% din piaţă, măturându-i pe retailerii independenţi şi magazinele alimentare mici. Este un trend care nu are cum să fie oprit.
    În aceste condiţii, marile reţele vor avea nevoie de mai mulţi oameni.

    Mega Image tocmai a anunţat că vrea să angajeze peste 1.100 de oameni în 2019, pentru a ţine pasul cu expansiunea pe care o are în plan.
    Pentru a atrage aceşti oameni către retail, în condiţiile în care în economie există un deficit de forţă de muncă în toate companiile, retailerii trebuie să majoreze salariile minime şi să anunţe acest lucru pentru a atrage atenţia. S-au dus vremurile în care salariul era confidenţial.
    Salariul minim va deveni o armă strategică pentru retaileri în lupta cu ceilalţi competitori.

    În acest moment, pe medie, reţeaua Lidl plăteşte cel mai bine, cu 3.000 de lei net.
    Când guvernul anunţă creşterea salariului minim, decizia este văzută ca o măsură socialistă şi toţi economiştii protestează susţinând că economia României nu poate face faţă creşterilor salariale de două cifre, că nu există suficientă ofertă internă pentru a acoperi cererea şi de aceea rezultă acest deficit comercial – care a fost în 2018 de 15 miliarde de euro – nesustenabil.
    Când companiile private majorează salariul minim, este o măsură capitalistă, economiştii justificând acest lucru prin faptul că au de unde, au suficientă productivitate pentru a acoperi aceste creşteri.

    Toate ţările Europei se confruntă cu un deficit de forţă de muncă, cu protestele tinerei generaţii, dar şi cu protestele angajaţilor, care văd că firmele la care lucrează raportează profituri tot mai mari (directorii executivi trebuie să-i mulţumească pe acţionari pentru că altfel sunt daţi afară), iar ei nu obţin nimic din acest lucru.

    Criza a dus la apariţia naţionalismului şi a unui curent care este împotriva marilor corporaţii şi a politicienilor. În Europa, politicienii şi cei de la guvernare au început să majoreze salariul minim pentru a mai linişti strada.Acum, este rândul companiilor să majoreze salariul minim intern pentru a-şi ţine angajaţii şi a atrage alţii noi.

    Companiile din România au nevoie de cel puţin 500.000 de oameni doar pentru proiectele actuale, iar pentru a atrage aceşti oameni, prima soluţie este majorarea salariului minim intern. Şi poate, mai mult, pentru a reduce fluctuaţia de personal şi plecările.

    Indiferent dacă România poate sau nu să susţină această creştere salarială de peste două cifre, companiile şi băncile care au planuri de extindere sunt nevoite să apeleze la măsuri capitaliste, de majorare a salariilor, pentru că altfel pierd business.
    Acum trei ani scriam că salariul minim net în România trebuie să fie de 2.000 de lei, atunci era 1.000 de lei.
    S-ar putea ca nici 2.000 de lei net să nu fie un nivel suficient pentru a ţine sau a atrage oameni.
    Creşterea salariului minim intern de către companii sau bănci este la început.

  • Situaţia se înrăutăţeşte pentru olandezii de la ING: Banca Italiei îi cere băncii să nu mai facă business cu clienţi noi în Italia

    Banca centrală a Italiei le-a cerut olandezilor de la ING să evite relaţiile de business cu clienţi noi după ce o grupul bancar a picat verificările pe mecanismele anti-spălare a banilor, potrivit Bloomberg.

    Banca centrală a identificat nereguli în procesele creditorului olandez în timpul inspecţiei care a durat patru luni şi s-a finalizat în ianuarie, potrivit unei declaraţii de sâmbătă seara.

    ING a anunţat separat că ia măsuri pentru a îmbunătăţi procesele şi pentru a îmbunătăţi managementul riscurilor de conformare, pe fondul unui program de îmbuntăţire a proceselor anunţat anul trecut după ce a plătit o amendă uriaşă.

    Grupul olandez încearcă să treacă peste problemele de imagine pe care le-a căpătat în urma scandalului încheiat anul trecut, după ce creditorul a plătit o amendă de 775 milioane de euro pentru a pune capăt unor acuzaţii legate de spălări de bani şi de practici corupte.

    Amenda a fost una dintre cele mai mare pe care le-au încasat creditorii olandezi, ceea ce a stârnit numulţumirea CFO-ului.

    Numele ING a fost menţionat de Bloomberg şi în scandalul Troika Dialog, care implică bani murdari ruseşti. Ziarul local Trouw a scris la începutul lunii că sute de milioane de euro au trecut prin subsidiara din Rusia a grupului olandez într-o schemă de spălare de bani proiectată de Troika Dialog.

     

  • ING Bank ridică ştacheta şi majorează salariul minim brut din bancă de la sub 3.000 de lei la 3.750 de lei din aprilie 2019

    Un salariu brut de 3.750 de lei ar însemna un câştig net de aproape 2.200 de lei. În prezent salariul minim net în cadrul ING se situează în jurul valorii de 1.800 de lei.
     
    “Vrem să atragem cei mai buni oameni din piaţă, persoane care generează valoarea adaugată. Prin acestă majorare salarială dăm totoadată un semnal”, a spus Szczurek. ING Bank are circa 3.700 de angajati în România, iar circa 1.000 de oameni lucrează în zona de IT. Banca intenţionează să mai angajeze circa 200 de persoane în acest an.
     
    ING Bank a raportat profit net de 685 de milioane de lei pentru 2018, ceea ce înseamnă o creştere cu 39%, faţă de 2017.
     
  • Surpriză de la ING: După plata cu mobilul, banca intenţionează să introducă şi retragerile cu mobilul de la bancomat în 2019

    „Am observat că odată ce au utilizat mobilul pentru plăţi clienţii nu mai folosesc cardul decât pentru retrageri de la bancomate. Cred ca în acest an vom introduce şi posibilitatea ca retragerile de la bancomate să fie efectuate cu mobilul, fără card. Visul nostru este ca atunci când un client iese din casă să nu mai fie nevoit să ia cardul cu el, ci doar telefonul”, a explicat şeful ING.
     
    ING Bank România a introdus plata cu mobilul în vara anului 2018, iar în prezent a ajuns la circa 70.000 de utilizatori.
     
  • Noi dezvăluiri din presa internaţională: ING ar fi implicată în scandalul rusesc de spălare de bani. Sute de milioane de euro ar fi trecut prin filiala din Moscova a băncii olandeze

    Noile dezvăluiri arată că sute de milioane de euro ar fi trecut prin filiala din Moscova a grupului, ca parte a schemei de spălare de ani dezvoltată de Troika Dialog, potrivit ziarului Trouw. 
     
    De asemenea, şi filiala belgiană a băncii a fost numită de revista Knack drept un creditor care avea un rol în circuitul banilor către conturile de legătură de la Ukio Bankas, banca lituaniană care s-a aflat în centrul scandalului. 
     
    Acţiunile ING au scăzut cu până la 5% după publicarea celor mai noi dezvăluiri, pe lângă scăderea de 3,3% de marţi. ING a convenit să plătească 775 de milioane de euro pentru a pune capăt unei investigaţii a procurorilor olandezi, legată de spălare de bani şi corupţie. 
     
  • ING: Peste 60% dintre români cred că vor lucra şi după vârsta de pensionare şi un procent apropiat spun că nu pot face economii pe mai mult de trei luni

    Aproximativ o treime dintre respondenţi a afirmat că nu ştiu când vor ieşi la pensie (29%) şi încă 11% consideră că vor continua să lucreze pentru tot restul vieţii. 
     
    În acelaşi timp, 43% dintre români sunt de părere că pensiile vor fi mai mici decât contribuţiile.
     
  • Prima bancă din România care şi-a închis toate casieriile. Ce s-a întâmplat cu cei 231 de angajaţi din sucursale, câţi au plecat şi câţi au rămas în bancă

    În medie, în fie­care din cele 33 de agen­ţii pro­prii ING Bank lu­crau 7 an­ga­jaţi, po­tri­vit da­te­lor trans­mi­se de ban­că, ceea ce în­seam­nă că apro­xi­ma­tiv 92 de an­ga­jaţi din cei 231 şi-au păs­trat locurile de muncă.

    Pe de altă parte, aproape o trei­me din agajaţii ING din agenţiile terito­ria­le, circa 70 de oameni, potrivit calcu­le­lor ZF, şi-au găsit singuri alte joburi pe par­cursul programului de transfor­ma­re digitală, în timp ce pentru 30% banca va pune la dispoziţie un pro­gram de consiliere în carieră şi va acor­da un bu­get de training, aces­tea având sco­pul de a-i ajuta pe foştii an­ga­jaţi să se rein­te­gre­ze pe piaţa muncii.