BusinessMagazin

Tag: infrastructura

  • Care sunt punctele forte, care sunt punctele slabe şi ce poate face România ca să devină mai atractivă pentru investiţiile străine?

    Investiţiile au frânat puternic în pandemie, cu excepţia câtorva sectoare, precum IT-ul sau logistica. Acum însă investitorii străini se uită la perioada post-pandemică, iar România este pe agenda lor, arată studiul EY Attractivness Survey 2021: doi din trei investitori străini spun că plănuiesc să investească în România în următoarele 12 luni. Care sunt punctele forte, care sunt punctele slabe şi ce poate face România ca să devină mai atractivă pentru investiţiile străine?

     

    Este important să ştim unde vrem să fim în 10 ani, dacă vrem să fim un hub regional sau global în industria manufacturieră şi IT. Să ne uităm către investitori care creează valoare adăugată. Avem nevoie de infrastructură, de toate felurile”, a spus Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România şi COO al EY Europa Centrală şi de Est şi Asia  Centrală, în cadrul conferinţei de lansare a studiului, eveniment găzduit de platformele media ZF. La ce se uită investitorii străini când vor să investească în România? Bogdan Ion a explicat că primele trei criterii relevate de studiul EY sunt fiscalitatea, infrastructura şi managementul crizei în contextul pandemiei. Rezultatele studiului din România sunt diferite de tendinţele la nivel european, unde principalele trei criterii pentru investiţii sunt legate de stabilitatea socială şi politică, forţa de muncă şi infrastructura. „Dacă vorbim de ce îi interesează pe investitorii străini când se uită la România avem sistemul fiscal, infrastructura şi strategia de managementul crizei în contextul pandemiei. La nivel european, primele trei criterii sunt stabilitatea socială şi politică, forţa de muncă şi infrastructura”, a mai spus Bogdan Ion.

    Unul dintre avantajele României în atragerea investiţiilor străine este şi poziţia geografică, este de părere Murat Buyukerk, CEO al producătorului de electrocasnice Arctic, care are două facilităţi de producţie în România. „România are o amplasare strategică, la inter­secţia dintre trei pieţe mari: piaţa Uniunii Europene, O­rien­tul Mijlociu şi piaţa est-eu­ro­­peană. Apartenenţa la UE este un avantaj mare. Educaţia este unul dintre cei mai importanţi factori“, spune el. De asemenea, ecosistemul antreprenorial este de asemenea foarte important în atragerea investiţiilor străine, iar în România mediul antreprenorial s-a dezvoltat foarte mult în ultimii 20  de ani, spune Steven van Groningen, preşedintele şi CEO-ul Raiffeisen Bank România. „Este foarte încurajator să vedem o cultură antreprenorială în dezvoltare în România pe parcursul ultimilor ani. Acum 20 de ani cuvântul antreprenor avea o conotaţie negativă, dar acum cred că este mult mai pozitiv. Accesul la finanţare este de asemenea important pentru companiile mici şi mijlocii.“ România are, însă, nevoie de investiţii pentru a deveni mai atractivă în ochii investitorilor străini, a fost una dintre concluziile unanime ale videoconferinţei de lansare a studiului EY. „Este clar că investiţiile în infrastructură sunt prioritare, dacă România vrea să atragă ISD. În România este mult spaţiu de îmbunătăţire pe această zonă, şi nu vorbim numai de infrastructură fizică, cum ar fi căi ferate şi autostrăzi, ci şi de infrastructură digitală. Este vorba de asemenea de cadrul legislativ. Este nevoie de predictibilitate şi cred că aici este o zonă care încă poate fi îmbunătăţită”, a mai spus Steven van Groningen.

    Investiţiile străine ar trebui să fie creatoare de plus valoare în România, a adăugat el: „Nu vrem investitori care doar să importe componente şi aici să le asambleze pentru a le retrimite în afară. Vrem investitori care să fie parte din comunitate, din tot ecosistemul şi să creeze valoarea adăugată aici.”

    Investitorii străini se uită din ce în ce mai mult şi spre alte regiuni ale României, în afara Bucureştiului, în special către zona de vest. Administraţiile locale joacă şi ele un rol foarte important în menţinerea sau creşterea atractivităţii oraşelor sau regiunilor. Calea, în opinia primarului Timişoarei, Dominic Fritz, este o colaborarea între administraţia locală, mediul de business şi mediul de învăţământ.

    „Un triunghi între administraţia publică şi strategia ei, sectorul privat şi universităţile (pentru a creşte atractivitatea oraşului – n. red.). Toţi inginerii trebuie să vină de undeva. Aici, în Timişoara, suntem foarte buni la tot ce ţine de automatizare şi cred că firmele sunt din ce în ce mai interesate. Să nu uităm de domeniul sănătăţii, unde vedem o explozie de concepte noi. Este mult spaţiu să creştem“, a spus Dominic Fritz.

    Companiile au nevoie însă şi de forţă de muncă calificată de nivelul blue-collar, iar aici învăţământul dual joacă un rol vital: „Şi pe partea noastră este vizibil în discuţiile cu clienţii partea de educaţie şi această cerere crescândă, atât pentru partea de ingineri, partea de IT, cât şi pentru partea de logistică, deci partea de învăţământ dual şi aşa mai departe“, a spus Cristian Cârstoiu, partener, Chief Innovation Officer, EY România.

     

    Ce arată rezultatele studiului

    Două treimi dintre investitorii străini sondaţi de EY cu privire la atractivitatea României spun că vor să investească în România în următoarele 12 luni. În studiul din 2020, procentul era de doar 27%. Când se uită la România, investitorii vor să vadă în primul rând starea infrastructurii, strategia de managementul crizei şi nivelul general de adoptare a tehnologiilor. Tradiţional, Bucureştiul a fost principala destinaţie a investiţiilor străine directe (ISD). Noul sondaj EY arată însă că încep să recupereze teren şi alte regiuni, precum regiunea vestică a României şi regiunea sud-estică a Munteniei. Cu toate acestea, zona Moldovei nu a înregistrat progrese semnificative în privinţa ISD, în principal din cauza lipsei infrastructurii adecvate.

    41% dintre investitori consideră că atractivitatea României va creşte după pandemie, iar principalele priorităţi ar trebui să fie: sprijinirea IMM-urilor (36%), încurajarea politicilor şi atitudinilor de protecţie a mediului (33%) şi creşterea calităţii produselor şi a valorii adăugate a serviciilor (31%).

     

    „Este important să ştim unde vrem să fim în 10 ani, dacă vrem să fim un hub regional sau global în industrie manufacturieră şi IT. Să ne uităm către investitori care creează valoare adăugată. Avem nevoie de infrastructură, de toate felurile.”

    Bogdan Ion, country managing partner, EY România şi Moldova

     

    „Este clar că investiţiile în infrastructură sunt prioritare, dacă România vrea să atragă ISD. În România este mult spaţiu de îmbunătăţire pe această zonă, şi nu vorbim numai de infrastructură fizică, cum ar fi căi ferate şi autostrăzi, ci şi de infrastructură digitală.”

     Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank România

     

    „România are o amplasare strategică, la intersecţia dintre trei pieţe mari: piaţa Uniunii Europene, Orientul Mijlociu şi piaţa est-europeană. Apartenenţa la UE este un avantaj mare. Educaţia este unul dintre cei mai importanţi factori.”

    Murat Buyukerk, CEO, Arctic

    „Strategia cea mai importantă a administraţiei publice este ridicarea calităţii vieţii. Să ne asigurăm că funcţionează transportul în comun, spaţii verzi, aer curat, grădiniţe şi şcoli bine dotate. Toate aceste lucruri contează din ce în ce mai mult.”

    Dominic Fritz, primarul Timişoarei

     

    „Potrivit sondajului nostru, mulţi dintre investitori nu se mai uită la Bucureşti ca fiind principalul centru de investiţii, cum a fost pentru ultimii 5-6 ani. Mulţi dintre ei se orientează din ce în ce mai mult către regiunea de vest a României.”

    Cristian Cârstoiu, partener, Chief Inovating Officer, EY România

     

    „Infrastructura de telecomunicaţii este foarte avansată în România, atât din punctul de vedere al performanţei, cât şi al costului. Este un diferenţiator major faţă de alte ţări. De asemenea, continuăm să extindem această capacitate.”

    Alexandru Nen, Solutions Architect IoT & Smart Cities, Telekom România

    „Nu este ceva nou că sustenabilitatea şi schimbările climatice sunt sus pe agenda investitorilor. Pandemia a accelerat nevoia ca mediul de business să opereze într-un mod mai responsabil. Pe de-o parte să administreze riscurile şi pe de altă parte să răspundă nevoilor altor stakeholderi.”

    Gus Schellekens, Senior Advisor, EY Climate Change & Sustenability Services

     

    „Guvernul trebuie să transmită mediului de afaceri semnale clare, predictibile pe termen lung, privind politicile de mediu şi schimbările climatice, pentru a oferi companiilor încrederea de a acţiona atunci când promovează investiţiile care au ca scop reducerea emisiilor.” 

    Robert-Eugen Szep, secretar de stat, Ministerul Mediului

     

    „Sustenabilitatea va deveni probabil cel mai fierbinte subiect din sectorul energetic. Nu depinde numai de jucători, dar şi de comunitatea financiară. În sectorul energetic cred că sustenabilitatea este crucială, pentru mediul înconjurător. Sectorul energetic este cu siguranţă responsabil de poluare.” 

    Carlo Pignoloni, CEO şi Country Manager, Enel România

    „2021 poate fi un punct de cotitură pentru economia naţională, o perspectivă strategică pe termen lung pentru a stimula investiţiile. Se fac eforturi semnificative pentru atenuarea efectelor pandemiei şi atragerea investiţiilor. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este unul dintre instrumentele de creştere şi transformare, la care România are acces.” 

    Carmen Adamescu, partener EY, liderul departamentului de tehnologie

     

    „PNRR răspunde tuturor priorităţilor europene. Într-un fel sau altul, ne pliem pe strategiile de dezvoltare la nivel european. În cazul României, ca şi reforme foarte importante putem să exemplificăm în primul rând toată partea de fiabilitate a infrastructurii.”

    Svetlana Gomboş, director general în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene

     

    „Avem 24 de state membre care şi-au depus Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă, printre care şi România. În acest moment în Parlamentul European este organizat un grup de lucru pentru monitorizarea implementării Regulamentului.”

    Dragoş Pâslaru, europarlamentar

     

    „Dacă vor veni la Bucureşti marii actori din cybersecurity aş putea spune că din conversaţiile pe care Cert-Ro le are cu ceilalţi actori, există un interes major din partea lor de a fi mai activi sau prezenţi în România. Pe de-o parte, pentru a se poziţiona mai aproape de centrul cibersecurity al UE.”

    Dan Cîmpean, director general, Cert-Ro

  • Care sunt principalele investiţii necesare în sectorul agricol: reabilitarea infrastructurii de irigaţii, resuscitarea sectorului de creştere a porcilor şi calificarea forţei de muncă

    Deşi România a pierdut cele 4 miliarde de euro pentru investiţii în infrastructura de irigaţii prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, reabilitarea canalelor principale, mai întâi, dar şi secundare, este una dintre cele mai „arzătoare“ investiţii  ale sectorului în acest moment, consideră reprezentanţii companiilor de profil. Afirmaţiile vin şi în contextul în care în anul agricol 2020 seceta a afectat peste un milion de hectare cultivate cu cereale, din cele peste cinci milioane de hectare cultivate, iar în total s-au irigat circa 500.000 de hectare.

    Totuşi, reabilitarea întregii suprafeţe amenajate pentru irigaţii, de 3 milioane de hectare, presupune investiţii de 10-15 miliarde de euro, o sumă imensă, pe care, fermieri o cer de la bugetul de stat. Însă, alte voci din agrobusiness spun: „Ce facem cu restul suprafeţei până la 9 milioane de hectare – suprafaţa arabilă a României pe care nu sunt amenajate canale de irigaţii? Cum sprijinim ceilalţi fermieri şi cum îi stimulăm să facă investiţii?“.

    În plus, pentru a se face investiţii în producţia materiilor prime la care România are deficit sau în procesarea altor materii prime la care stă bine şi ar putea aduce valoare adăugată, antreprenorii spun că au nevoie de măsuri clare şi de o strategie din partea statului. De exemplu, pentru a reduce deficitul de carne de porc, este nevoie mai întâi de eradicarea pestei porcine afircane şi ulterior de investiţii în circa 190.000 de scroafe matcă, lucru care ar dura aproximativ un deceniu, însă este foarte important, deoarece în prezent România îşi satisface numai 25-30% din consum din producţia internă.

    Lipsa forţei de muncă este o altă provocare pentru sectorul agricol, dar, mai ales, lipsa forţei de muncă calificate. Numărul liceelor agricole din România este de numai 57, dar şi aşa tinerii nu sunt prea dornici să le calce pragul. În plus, la sate sau în oraşele mici tinerii preferă să plece în străinătate şi poate chiar să lucreze în agricultură, fără studii, pentru că salariile sunt mai mari de două sau trei ori decât în România. Emil Ancuţa, acţionar al producătorului de croissante Derpan din Galaţi, spunea că îi este foarte greu să găsească angajaţi în zona sa, pentru că foarte mulţi au plecat în Germania.

    În ceea ce priveşte calificarea, anumite companii au ales să investească în educaţia propriilor angajaţi. Spre exemplu, reprezentanţii companiei Syngenta Agro, unul dintre cei mai mari distribuitori de seminţe, spun că anul acesta vor să investească şi în dezvoltarea echipei prin specializare profesională şi întărirea capabilităţilor pentru a răspunde nevoilor şi provocărilor din agricultură.

     

  • Polonezii de la Continental Wind Partners, cei care alături de Muntmark au făcut cel mai mare parc eolian din România, se uită din nou la piaţă: Analizăm oportunităţile

    Radu Popoiu, cel care din funcţia de director general al PS Wind Management, braţul local al polonezilor de la Continental Wind Partners, contribuia în 2008 la realizarea tranzacţiei cu cehii de la CEZ pentru parcul eolian de 600  MW, spune că fondul este din nou atent la piaţa locală.

    „Noi suntem în continuare atenţi la piaţă, dar şi acum sunt multe provocări. Suntem deficitari pe partea de reţea. Jumătate de ţară e deja ocupată (nord-est şi sud-est) iar în cealaltă jumătate nu bate vântul. Dincolo de lucrurile care ţin de infrastructura energetică, sunt şi aspecte care ţin de legislaţie, de contractarea energiei care trebuie îmbunătăţite pentru a fi reluate investiţiile. Vom vedea, dar oricum analizăm piaţa“, a spune Radu Popoiu, care figurează, potrivit datelor publice ca acţionar în 20 de companii din domeniul energetic.

    Omul de afaceri ocupa în vara anului 2008 funcţia de director al PS Wind Management, braţul local al polonezilor de la Continental Wind Partners (CWP), Popoiu fiind în continuare reprezentantul polonezilor pe plan local. CWP alături de omul de afaceri Emanuel Muntmark au dezvoltat cel mai mare parc eolian din România, proiectul Fântânele-Cogealac din Dobrogea, care a fost preluat în vara lui 2008 de cehii de la CEZ. După achiziţia proiectului, cehii au investit 1,1 mld. euro pentru realizarea lui, în 2012 cele 240 de turbine eoliene ale parcului fiind conectate la Sistemul Energetic Naţional.

    „Am anticipat tendinţele şi oportu­nităţile din zona Europei de Sud-Est aşa că am reluat dezvoltările de la începutul anului 2019 cu scopul de a livra un portofoliu semnificativ, divers până în 2024-2025. În acest moment, avem în dezvoltare activă un portofoliu de 1,4 GW (echiva­lentul în capacitate a centralei de la Cernavodă) în Bulgaria, România şi Serbia“, se arată pe site-ul CWP.

    În prezent, pe plan local funcţionează 3.000 MW de proiecte eoliene şi 1.350 MW de proiecte solare.

    Potrivit Planului Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC), document care schiţează dezvoltarea secto­rului energetic local pentru urmă­toa­rea decadă, pe partea de energie eoliană este aşteptată o creştere de la 3.000 MW la peste 5.250 MW în 2030. Pe plan solar, în acest moment, sunt montaţi circa 1.350 MW în proiecte solare, dar estimările oficiale arată că această capacitate ar putea ajunge la circa 3.400 MW în 2025 şi 5.000 MW în 2030.

    Dincolo de partea de energie verde, Popoiu deţine şi o companie de furnizare a energiei electrice, Next Energy Partners, care a terminat anul trecut cu un business de 417 milioane de lei, de 2,2 ori mare decât cea din 2019. 

    De asemenea, compania a înregistrat anul un profit net de 52,8 milioane de lei, faţă de 13,7 milioane de lei din 2019, arată datele de la Ministerul Finanţelor.

    Mai departe, datele din rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) explică saltul major făcut de companie. Dacă în 2019 firma intra la categoria alţii din segmentul concurenţial al pieţei de energie, anul trecut deja firma controla 2,18% din comerţul cu energie. În prima lună a anului, Next Energy Partners a reuşit să crească acest procent până la 2,78%.

    Contextul pe piaţa furnizării de energie este însă extrem de volatil, dovadă fiind anunţul făcut chiar de liderul pieţei, Getica 95, un alt business antreprenorial, care a cerut protecţia insolvenţei. Anunţul Getica 95 a fost făcut tot în contextul în care afacerile companiei crescuseră exponenţial, până la 1,5 miliarde de lei în 2020.

    Insolvenţa Getica 95 aminteşte de anul 2017, atunci când mai multe afaceri antreprenoriale din furnizarea de energie au dispărut din cauza exploziei preţului şi a politicilor de achiziţii gândite pe termen scurt. 

    Printre cele mai cunoscute „victime“ se află Transenergo COM, un business care ajunsese la circa 300 mil. euro, pus pe picioare de Nelu şi Rada Coman, cunoscuţi mai ales pentru investiţiile din industria luxului, şi controla peste 5% din piaţa furnizării de energie. Arelco Power, controlat de Robert Neagoe şi de un offshore cipriot (Robledo Investments), avea la rândul său un business de aproape 180 de milioane de euro în 2016, an în care controla şi 3,45% din comeţul cu energie. Niciuna dintre aceste firme nu mai există acum în peisajul energiei.

  • Berlinul ia în vizor cel mai mare proiect de dezvoltare de la căderea comunismului încoace. Fostul aeroport Tegel, un simbol al Războiului Rece, a devenit o oportunitate imensă pentru capitala germană, marcată de lipsa planurilor majore de infrastructură

    Când Berlinul a ajuns la apogeul focarelor de coronavirus, autorităţile au transformat vechiul aeroport Tegel într-un centru de vaccinare, trezind la viaţă construcţia ridicată în timpul Războiului Rece. Acum, pe măsură ce cazurile continuă să scadă, oraşul se găseşte faţă în faţă cu o oportunitate de 5 milioane de metri pătraţi, scrie Bloomberg.

    Locaţia, de două ori mai mare decât suprafaţa statului Monaco, se poate transforma într-o zonă cu acces limitat pentru automobile, putând să ofere locuinţe unui număr de peste 10.000 de oameni şi un parc tehnologic de ultimă generaţie în jurul celebrului terminal în formă de hexagon din cadrul Tegel. Aproape jumătate din spaţiu urmează să dedicat unei rezervaţii naturale, iar apa de ploaie va fi conservată ca parte a unui concept de sustenabilitate.

    Este cel mai mare proiect de la căderea Zidului Berlinului din urmă cu 32 de ani. Însă, având în vedere că alegerile sunt tot mai aproape şi autorităţile sunt din ce în ce mai presate cu privire la situaţia pieţei imobiliare, există o şansă ca planul să se împotmolească, subliniind astfel lipsa de proiecte majore de infrastructură din Berlin de-a lungul ultimelor trei decenii.

    „Absenţa unor agende politice şovăielnice este vitală în cazul de faţă”, spune Philipp Bouteiller, CEO-ul Tegel Projekt GmbH, compania deţinută de oraş care gestionează eforturile de dezvoltare.

    Reabilitările aeroporturilor tind să fie contestate în majoritatea oraşelor mari, de vreme ce volumul de teren deschis construcţiilor aduce mizele la un nivel cât mai ridicat. Procesele de reconstrucţie ale aeroportului Kai Tak (Hong Kong) şi terminalului Ellinikon (Atena) au generat discuţii aprinse în ceea ce priveşte viitoarele priorităţi şi echilibrul dintre interesele private şi binele public.

     

     

    În Berlin, unde oraşul încearcă să îşi privească trecutul ca pe un paradis neconvenţional care ar duce la crearea unui hub important de startup-uri, Tegel are toate şansele să devină cel puţin la fel de controversat, natura politică a proiectului fiind scoasă în evidenţă încă de la început. De altfel, primele serii de propuneri s-au concentrat asupra modului în care construcţia va veni în ajutorul oraşului.

    „Proiectul Tegel GmbH este 100% o filială a Berlinului”, spune Regula Luescher, secretară pentru dezvoltarea urbană a capitalei germane.

    Procesele de reconstrucţie – cu un cost estimat la 8 miliarde de dolari în bani publici şi privaţi – vor începe după ce compania de management va primi drept de proprietate, mai exact pe 5 august.

    Data marchează o întârziere de câţiva ani, întrucât aeroportul a rămas activ mult mai mult decât se estimase iniţial din cauza inaugurării aeroportului Berlin Brandenburg Willy Brandt (BER). Deschiderea a avut loc în toamna anului trecut după o întârziere de aproximativ nouă ani.

    În prezent, noul proiect intenţionează să abordeze problema supraaglomerării din Berlin, oferind spaţiu pentru 5.000 de studenţi şi 20.000 de locuri de muncă în parcul industrial Urban Tech Republic, fiind dedicat în proporţie de 40% locuinţelor sociale.

    Planul ar putea fi dus la bun sfârşit într-o perioadă de 20-30 de ani.

     

  • Barna: PNRR are 7,6 miliarde de euro pentru infrastructură; A7 şi A8 sunt esenţiale

    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) are prevăzute 7,6 miliarde euro alocate pentru proiecte de infrastructură, iar o parte importantă din sumă merge spre Moldova, esenţiale fiind Autostrăzile A7 şi A8, a declarat, joi, vicepremierul Dan Barna.

    Dan Barna a declarat, joi, că PNRR are prevăzute 7,6 miliarde de euro alocate pentru proiecte de infrastructură, cea mai mare sumă dintre toate programele de redresare europene alocate unui astfel de sector.

    „O parte foarte importantă din aceşti bani merg către Moldova, o zonă care a fost pe nedrept neglijată zeci de ani de zile. Banii vor merge către A7 (cel mai mare proiect de infrastructură din PNRR) şi A8, proiecte esenţiale pentru moldoveni”, a spus Barna.

    Vicepremierul a vizitat centura oraşului Bacău – parte din A7 – şi le-a spus bacăuanilor că una dintre dovezile că Guvernul va face autostrada este chiar centura Bacăului, care va fi dată în folosinţă în curând.

    Acest drum înseamnă 30,8 km, dintre care 16,2 km sunt la profil de autostradă, cuprinde 7 poduri, 9 pasaje, un nod rutier şi are trei secţiuni: între DN2 Sud şi DN2 Nord (20,3 km) – aici este inclus tronsonul de autostradă şi a fost dată în trafic în decembrie anul trecut; secţiunea 2: între DN2 Nord şi DN15 (3,2 km) – aceasta este secţiunea în curs de deschidere şi secţiunea 3, între DN2 Sud şi DN11 (7,3 km), inaugurată în septembrie 2020.

    La rândul său, ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a spus că Autostrada Moldovei este cel mai mare proiect propus pentru finanţare prin PNRR.

    „Mă voi asigura că A7 continuă spre Suceava şi Siret şi că vom reuşi finalizarea proiectării şi atragerea finanţării europene prin Programul Operaţional Transport (2021-2027) pentru cele două tronsoane de nord”, a spus Drulă.

  • Grupul Iulius investeşte 35 mil. euro în infrastructură şi mobilitate urbană care să deservească viitoarea clădire Palas Campus din Iaşi

    Grupul Iulius, dezvoltatorul imobiliar controlat de Iulian Dascălu, estimează investiţii de 35 mil. euro în lucrări de infrastructură şi mobilitate urbană, care vor deservi viitoarea clădire Palas Campus din Iaşi.

    Compania a  demarat anul trecut lucrările la Palas Campus, proiect care cuprinde 54.000 metri pătraţi de spaţii office şi 6.000 metri pătraţi spaţii de retail, şi care a beneficiat de un credit verde pentru dezvoltare sustenabilă acordat de International Finance Corporation (IFC), parte a Băncii Mondiale.

    “Peste 5.000 de noi locuri de muncă vor fi create aici, impactul noului proiect fiind şi la nivel de infrastructură şi mobilitate urbană, prin investiţii de 35 milioane de euro”, spun reprezentanţii grupului.

    Noul complex va primi din partea IFC Certificarea EDGE (Excellence in Design for Greater Efficiencies – Excelenţă în proiectare pentru o eficienţă crescută) pentru clădiri. Clădirile EDGE utilizează cu cel puţin 20% mai puţină energie şi mai puţină apă decât clădirile obişnuite, diminuând în acest fel schimbările climatice.

    Iulius operează un portofoliu de retail de peste 300.000 de metri pătraţi, două proiecte mixte de revitalizare urbană (Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara) şi trei malluri regionale (Iulius Mall Iaşi, Iulius Mall Cluj-Napoca şi Iulius Mall Suceava), care atrag peste 68 de milioane de vizitatori în fiecare an.

    Pe segmentul clădirilor de birouri, Iulius exploatează 13 clădiri verzi cu o suprafaţă totală de peste 152.000 de metri pătraţi, în cadrul reţelei naţionale United Business Center, unde îşi au sediul peste 80 de societăţi comerciale, cu peste 15.000 de angajaţi. Din 2017, Iulian Dascălu împarte reţeaua Iulius Mall şi proiectul Iulius Town cu fondul Atterbury Europe.

    Proiectul Palas Iaşi dezvoltat în urmă cu nouă ani a presupus o investiţie de 310 milioane de euro, din care aproximativ 85 de milioane euro au fost alocate construcţiei unei parcări cu cinci niveluri şi 2.500 de locuri, unei grădini urbane de 5 hectare, modernizării reţelei de utilităţi şi lucrărilor de consolidare a clădirilor istorice din zonă.

    Ansamblul mixed-use Palas a lansat brandul United Business Center (UBC), devenit ulterior reţea naţională pe segmentul office, care s-a impus drept centru regional de business şi a contribuit la infrastructura de birouri a oraşului cu 7 clădiri certificate după standardele de sustenabilitate LEED, ce însumează 75.600 mp închiriabili.

    “Este o contribuţie semnificativă la atractivitatea investiţională a regiunii, care s-a format dintr-o comunitate de peste 50 de companii globale, cu peste 8.000 de angajaţi. Cifre care s-au tradus într-un aport real, constant şi major în creşterea calităţii vieţii şi în retenţia talentelor locale”, adaugă reprezentanţii grupului.

  • Proiectele de infrastructură aduc creşteri în construcţii

    Lansarea în lucru a unor noi proiecte de infrastructură mare precum tronsoane de autostradă, drum expres dar şi lucrări de modernizare şi consolidare a podurilor susţin vânzările de utilaje de construcţii.

    „Avem investiţii cumulate de peste 15 milioane de euro în 4 sedii regionale (Bucureşti, Braşov, Turda, Timişoara) şi creşteri anuale constante. 2020 a reprezentat un moment al consolidării pentru noi. Întreaga echipă de 135 de oameni s-a mobilizat şi împreună, am căutat soluţii de redresare, consolidare şi creştere. Toate companiile au fost încercate într-un fel sau altul în acest an şi cu toţii am întâmpinat diverse provocări, pe marginea crizei sanitare şi a pandemiei. Consider că am echilibrat businessul la un nivel care permite o creştere riguroasă pentru 2021 şi sunt foarte optimist că vom reuşi să revenim la nivelul anterior anului pandemic. Piaţa construcţiilor este stabilă şi nu a fost puternic afectată, de la niveleul autorităţilor centrale sunt anunţate proiecte noi de infrastructură, iar clienţii arată un apetit crescut pentru a livra rezultate pozitive.” a declarat Victor Vasluian, General Manager TERRA România.       

    TERRA România, parte a grupului austriac TERRA Holding, unul dintre cei mai importanţi distribuitori pe piaţa de utilaje terasiere, de construcţii și industriale, şi-a bugetat vânzări de 42 milioane euro pentru anul 2021, în creştere cu 15% faţă de anul precedent.

    Creşterea afacerilor este fundamentată pe integrarea în portofoliu a unui nou partener – DYNAPAC (producător de cilindri compactori şi repartizoare de asfalt), lansarea de noi modele de buldoexcavatoare ale partenerului strategic JCB (liderul mondial pe acest segment de utilaje), precum şi pe soluţiile oferite in domenii conexe construcţiilor, cum ar fi reciclarea deşeurilor, industria forestieră, aplicaţiile industriale şi logistică portuară sau aplicaţii municipale.

  • ARCA: Explozia preţurilor materiilor prime pune în pericol proiectele de infrastructură

    Anul trecut, construcţiile au avut cea mai mare contribuţie la evoluţia PIB (Ă0,6 pp), alături de domeniul Informaţii şi Comunicaţii (Ă0,6 pp), potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. În acelaşi timp, sectorul construcţiilor este într-o situaţie extrem de dificilă, din cauza creşterii fără precedent a preţurilor internaţionale la materii prime şi materiale, dublată de blocaje în lanţurile de aprovizionare.

    Potrivit ARCA, majorarea preţurilor a început după jumătatea anului 2020 pentru toate categoriile de materii prime şi materiale de construcţii, iar creşterile au ajuns până la 40% pentru anumite componente, un nivel record având în vedere intervalul de timp în care au avut loc.

    Un alt factor negativ este, în opinia Asociaţiei, faptul că anumite prevederi din legea achiziţiilor publice, care corectează situaţiile în care preţurile cresc accelerat, sunt aplicate discreţionar sau nu sunt aplicate deloc de autorităţi, în lipsa unor directive clare, precise şi unitare.

    În acest context, constructorii de autostrăzi cer aplicarea în contractele de achiziţie publică în derulare a unor formule de actualizare a preţurilor şi obligarea autorităţilor contractante să actualizeze valorile estimate ale investiţiilor publice la data lansării licitaţiei şi să prevadă formule de ajustare polinomiale cu aplicabilitate de la începerea execuţiei sau prestării serviciilor.

    De aesmenea, ARCA solicită folosirea mecanismelor de modificare/variaţie din contractele de achiziţie publică care au astfel de prevederi sau a celor permise de Legea achiziţiilor publice şi acceptarea plăţii diferenţelor de preţuri de materii prime şi materiale, fie prin acceptarea formării de preţuri noi, fie prin plata diferenţei neacoperite, prin formula de ajustare.

    „Construcţiile reprezintă singurul sector cu o pondere importantă la realizarea PIB-ului în care capitalul companiilor este majoritar autohton. Intervenţia imediată a statului este o problemă de securitate naţională. Este necesară o abordare unitară la nivel de Guvern, problema nu trebuie lăsată la nivelul autorităţilor publice centrale şi locale. În lipsa unei acţiuni la nivelul Guvernului, consecinţele se vor vedea prin creşterea numărului firmelor autohtone care vor intra în insolvenţă sau chiar în faliment, blocaje financiare, imposibilitatea finalizării proiectelor de infrastructură şi prin creşterea numărului de şomeri – cu impact asupra bugetului de stat. Nu cerem ajutoare financiare, ci reglementări unitare şi logice”, a declarat Vlad Vameşu,preşedinte ARCA, citat de Ziarul Financiar.

    În prezent, majoritatea materialelor sau materiilor prime pentru construcţii se importă: geosintetice (în principal din Italia, Franţa), parapet (Italia), vopseluri pentru marcaje rutiere (Italia), ţevi şi cabluri pentru lucrările de reţele de utilităţi (Turcia, Rusia), bitum (Polonia, Ungaria, Serbia), oţel beton (Republica Moldova, Rusia, Turcia). Producătorii interni sunt foarte puţini şi fie depind de importuri de materie primă din state non-UE (China, Turcia, Rusia), fie produc în cantităţi foarte mici sau o gamă redusă de produse.

  • Noi destinaţii pentru cerealele româneşti

    Rail Hub Transylvania, compania care operează un terminal de cereale intermodal în judeţul Arad, a pus în mişcare la începutul anului primul tren combo, format din vagoane convenţionale şi containere, care face legătura între vestul României şi Portul Constanţa. Care sunt noile destinaţii deschise astfel pentru agricultura românească?

    Domeniul agricol din România pune în mişcare volume foarte mari de mărfuri pe relaţii de transport atât în interiorul ţării, cât şi în afara ei. Spre exemplu, circa 10-12 milioane de tone de cereale iau anual calea străinătăţii, mergând în destinaţii precum Egipt, Arabia Saudită sau Filipine, acolo unde producţia este foarte mică şi, astfel, cererea este invers proporţională.

    „Dacă avem în vedere produsele folosite pentru înfiinţarea culturilor vegetale, cerealele, oleaginoasele şi mai apoi toate produsele procesate din acestea vom avea, la o primă estimare, peste 50 milioane tone produse transportate: maritim, fluvial, feroviar, auto, transport containerizat şi transport cu temperatură controlată”, explică Sergiu Gorban, CEO al Transylvania Invest. Grupul Transylvania Properties, din care face parte şi Rail Hub Transylvania, compania care operează un terminal de cereale intermodal în judeţul Arad şi care tranzacţionează anual circa 100.000 de tone de cereale, a reuşit să deschidă anul trecut noi pieţe pentru cerealele româneşti, precum vestul Europei.

    „În 2020 am rulat aproximativ 100.000 de tone de cereale prin baza noastră, la o capacitate actuală de 12.000 de tone. Acum începem construcţia de noi silozuri şi vom avea o capacitate de 20.000 tone. Suntem foarte activi în piaţa cerealelor şi întotdeauna cu apetit pentru pieţe noi. La începutul anului trecut am dezvoltat livrarea cerealelor în destinaţii noi din vestul Europei, precum Belgia, Olanda şi Germania, folosindu-ne de facilitatea terminalului nostru. În acest fel, prin investiţiile făcute şi prin soluţiile logistice create,  am atins pieţe noi de desfacere, în aproape toată Europa”, a povestit Sergiu Gorban.

    Sergiu Gorban, CEO Transylvania Invest: „În 2020 am rulat aproximativ 100.000 de tone de cereale prin baza noastră, la o capacitatea actuală de 12.000 de tone. Acum începem construcţia de noi silozuri şi vom avea o capacitate de 20.000 tone. Suntem foarte activi în piaţa cerealelor şi întotdeauna cu apetit pentru pieţe noi. La începutul anului trecut am dezvoltat livrarea cerealelor în destinaţii noi din vestul Europei, precum Belgia, Olanda şi Germania, folosindu-ne de facilitatea terminalului nostru. În acest fel, prin investiţiile făcute şi prin soluţiile logistice create,  am atins pieţe noi de desfacere, în aproape toată Europa.”

    În 2020, România a exportat 11,4 milioane de tone de cereale în valoare de 2,16 miliarde de euro, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. România a simţit o cerere mai mare pentru cereale şi din vestul Europei potrivit fermierilor şi traderilor locali, iar acest lucru se vede şi în cifre. Spania a urcat pe locul 2 în topul primelor ţări în care ajung cerealele româneşti, iar Italia şi Olanda se află şi ele în top zece.

    Compania Transylvania Invest are intenţia de a livra cereale containerizate în 2021 spre ţări din zona Mării Mediterane. „Banii europeni care au fost puşi la dispoziţia mediului privat pentru investiţii, capitalul de lucru subvenţionat şi alte avantaje fiscale sunt măsuri ce întreţin dezvoltarea societăţilor româneşti”, consideră reprezentanţii companiei. Anul 2021 este un an impredictibil, menţionează ei.

    Sergiu Gorban crede că dezvoltarea segmentului de logistică aduce plusuri în toate ramurile economiei. De asemenea, el susţine că România are un avantaj mare prin poziţia la bazinul Mării Negre şi reţeaua hidrografică. „Este cel mai ieftin transport, ţările dezvoltate exploatează din plin aceasta resursă. Produsele agricole sunt puse în mişcare atât pe fluviul Dunăre, cât şi pe Marea Neagră.” „Finalizarea construcţiei autostrăzilor, creşterea vitezei de trafic pe calea ferată şi investiţii în dezvoltarea traficului fluvial duce la scăderea preţului pe transport şi implicit o economie mai sănătoasă.

    Autorităţile ar trebui să accelereze finalizarea proiectelor de infrastructură. Totodată, avem nevoie de o gândire curajoasă pentru noi proiecte de anvergură, unul ar fi canalul navigabil ce face legatura între Dunăre şi Bucureşti”, a adăugat Sergiu Gorban. Compania Rail Rub Transylvania are în circuit două trenuri combo cu plecări regulate la şase zile distanţă unul faţă de celălalt. Astfel, operatorul de transport pentru acest serviciu, Express Forwarding, va aloca noi resurse începând cu luna aprilie, pentru a avea doua plecări regulate pe săptămână. „În acest fel vom creşte capacitatea de transport a containerelor cu 50%”, a menţionat Gorban.

    Terminalul intermodal este construit pe o suprafaţă de 80.000 mp, are o linie de cale ferată proprie, cu o lungime de peste 1 kilometru. Rail Hub Transylvania dispune de o locomotivă permanentă de manevră, cântar pe cale ferată, un stivuitor de containere de 45 tone, o capacitate de depozitare de 650 TEU/15.000 mp şi parcare pentru semiremorci. De asemenea are o platformă betonată de 7.500 mp şi în curs de construcţie încă una ce se întinde pe 11.000 mp. Terminalul are acces la Coridorul IV Paneuropean, ceea ce situează compania pe cele mai importante rute de transport feroviar din Europa. Prin această poziţie Rail Hub Transylvania devine un punct de conexiune pentru mărfurile din vestul Europei, cât şi pentru cele care intră prin Portul Constanţa.

    „Trenul combo format din terminalul nostru are două componente de transport. O parte sunt vagoane destinate transportului de cereale şi o parte sunt vagoane platforme pentru containere. Prin structura trenului reuşim să facem un transport stabil. Noutatea vine la partea de containere, respectiv, aceste mărfuri sunt transportate din Portul Constanţa până la Vladimirescu (jud. Arad) fără emisii de carbon. Sunt tot mai mulţi industriaşi care pun accent pe mediu”, a afirmat Sergiu Gorban. Provocările companiei vin, însă, în partea de transport pe calea ferată, deoarece viteza scăzută şi infrastructura slabă generează întârzieri neprevăzute ale trenurilor care la rândul lor generează pierderi.

    „Costul chiriei unui tren cu 30 vagoane pentru cereale şi o locomotivă electrică este de aproximativ 1.500 euro/zi. Lipsa unei infrastructuri sănătoase aduce pierderi ce nu pot fi recuperate niciodată.” În 2019, grupul Transylvania Properties, din care fac parte companiile Transylvania Invest, unul dintre cei mai mari traderi de cereale din vestul României, şi Transylvania Feed, care are ca activitate comerţul cu făinuri furajere, a avut o cifră de afaceri cumulată de 35 milioane de euro şi un profit de peste 300.000 de euro. În următorii cinci ani, Transylvania Properties are în plan să crească volumul de tranzacţionare al cerealelor şi să crească traficul de containere pe terminalul Rail Hub Transylvania.

  • Piaţa vânzărilor de locuinţe: Tot mai mulţi cumpărători caută o proprietate mai aproape de o pădure sau un lac, cu o suprafaţă mai mare, de tip penthouse

    ♦ Modul de lucru flexibil schimbă achiziţia de locuinţe: sunt tot mai mulţi cumpărători care au luat în considerare o locuinţă mai aproape de o pădure sau un lac ♦ Munca de acasă schimbă piaţa rezidenţială în condiţiile în care lipsa navetei zilnice compensează subdezvoltarea infrastructurii din Capitală şi Ilfov, iar tot mai mulţi oameni vor locuinţe fie în proximitatea pădurilor, fie în apropierea centrelor de interes.

    Piaţa rezidenţială a continuat să creas­că în 2020 şi a adus noi tran­zacţii pe piaţa locală, cres­când interesul pentru imobile din seg­mentul superior de preţ.

    „Pe piaţa premium cumpărătorul şi-a do­rit o suprafaţă mai mare şi a făcut o tre­cere de la un apartament cu o suprafaţă de terasă mai mică la un penthouse sau de la un pent­house la o vilă. 2020 a adus tranzacţii cu va­lori foarte mari, iar această tendinţă s-a păs­trat şi pentru anul 2021. Începutul acestui an noi l-am marcat cu vânzări de pent­house-uri care nu au fost achiziţii cu scop in­ves­tiţional. Există şi acea­stă tendinţă de a achi­ziţiona pen­tru a face un plasament. Asistăm la o schim­bare şi o redefinire a zo­nelor, atât din punc­tul de ve­de­re al proiec­telor, cât şi al arhi­tec­turii“, a spus Mihaela Pană, partner resi­dential agen­cy, Agency Cushman & Wake­field Echinox.

    Pe fondul pandemiei şi restricţiilor din 2020, clienţii mizează acum pe facilităţi mai multe în cadrul proiectelor, iar nordul Capitalei atrage o cerere tot mai mare.

    „Situaţia pe care o traversăm a adus noi nevoi cumpărătorilor, iar dacă aceste com­ple­xe mari oferă facilităţi multiple, ele vor fi pre­dominante în perioada următoare. Uitân­du-ne pe statistici, aceste proiecte vor de­veni dominante. Numai în zona de nord va genera în perioada următoare proiecte care vor însuma în jur de 30.000 -35.000 de uni­tăţi, proiecte care nu au fost demarate. În această perioadă, există o nevoie constantă de a achiziţiona pentru a locui, există po­ten­ţial de creştere şi cred că se va menţine şi în pe­rioada următoare. A fost o creştere neagre­sivă, una firească. Piaţa va rămâne stabilă şi va avea în continuare potenţial de creş­tere“, a explicat Mihaela Pană.

    Dincolo de cei care doresc o locuinţă aproa­pe de zona de business, tot mai mulţi do­resc să cumpere o casă într-o zonă cu po­luare mai redusă.

    „Sunt destul de mulţi cumpărători care au luat în considerare o locuinţă care să fie mai ma­re, mai liniştită, mai aproape de o pă­du­re sau un lac. Zonele vizate pe care le-ar luat în cal­cul sunt Iancu Niculae, Siseşti, Străuleşti, Jan­darmeriei. Aici preferă fie să cum­pere te­ren şi să construiască ei, fie să mear­gă în co­mu­nitate. Este clar că această pan­demie a schim­bat vieţile tuturor şi ne-a ajutat să ne repo­ziţionăm. Eu nu cred că vom reveni la situa­ţia de dinainte de 2020, ma­joritatea va lucra în un sistem de muncă de acasă alternativ. Programul de lucru se va schim­ba, va fi mult mai multă flexibilitate în pro­gramul în care trebuie să venim la birou“, a subliniat Mihaela Pană.

    Miza dezvoltărilor este ca acestea să per­mită şi schimbarea în bine a Capitalei şi înlo­cui­rea clădirilor aflate într-o stare avansată de degradare cu unele restaurate sau cu proiecte noi.

    „Legat de acest subiect, cum să re­facem aceste zone abandonate, noi conti­nuăm să facem achiziţii, dar este vorba de ce­rere şi ofertă. Avem nevoie şi de suportul auto­rităţilor, dar trebuie să ţinem şi noi cont de aspectele culturale atunci când achi­zi­ţio­năm un teren pentru că altfel degeaba spu­nem că doar dezvoltatorii sunt de vină sau doar au­torităţile sunt de vină“, a spus Beatrice Dumitraşcu, CEO Residential Division, One United Properties.

    One United are în prezent nouă proiecte re­zidenţiale active şi peste alte 2.000 de lo­cu­inţe ce urmează a fi începute spre dezvoltare.

    „Anul 2020 a fost un an al adaptării stra­te­giilor fiecăruia dintre noi pentru că ne-am trezit în o nouă realitate. Este o realitate că până în 2050 vom avea nevoie de 50% mai multă energie, 40% mai multă apă şi 30% mai multă hrană. Pe termen lung, trebuie să avem proiecte sustenabile. Trebuie să mer­gem mai departe şi să luăm în considerare ce se întâmplă şi din punct de vedere eco­no­mic“, a spus Beatrice Dumitraşcu.

    Cristi Pascu, CEO al PSC Group, subliniază că în ultimii ani a crescut foarte mult calitatea proiectelor rezidenţiale din România, iar acestă tendinţă va fi una ce se va menţine pentru mulţi ani.

    „Primul trimestru din 2021 a fost con­form aşteptărilor. În ultima jumătate a anu­lui trecut parcă s-a recuperat tot ce nu s-a atins în perioada de lockdown. Calitatea proiectelor a crescut foarte mult în ultimii ani şi cred că vom avea acest trend pentru foar­te mulţi ani. Mă aştept ca acesta să fie tren­dul“, a spus el în cadrul videoconferinţei.

    Nevoia de locuinţe din România nu a fost atinsă nici în proporţie de 50%, mai crede el.

    „Piaţa noastră este foarte tânără, iar ne­vo­ia de locuinţe este foarte mare. Work from home, hub-urile de office sunt ceva ne­cesar, s-a subliniat acest lucru în 2020, le in­te­grăm cu toţii în proiecte“, a explicat CEO-ul PSC Group.

    În ultimele trei luni şi chiar în timpul pandemiei, Alex Skouras, managing partner în cadrul Alesonor a observat că este o foar­te mare cerere pentru locuinţe în piaţa din România.

    „Pandemia de COVID a funcţionat ca un catalizator, accelerând un trend care era deja prezent. Am văzut o mare creştere a ce­re­rii pentru locuinţe pentru toate tipurile de fa­cilităţi, toate tipurile de care ar avea ne­voie o familie din România“, a spus Alex Skouras.