UPDATE 16.00 Cel puţin 6 imigranţi răniţi, după ce un individ a deschis focul dintr-un vehicul, în Italia
Cel puţin şase persoane de origine străină au fost rănite după ce un individ, aflat într-un vehicul în mişcare, a început să tragă în pietoni, în oraşul Macerata din centrul Italiei, poliţia reuşind în scurt timp să reţină un suspect, informează site-ul postului BBC News.
Victimele au fost transportate la spital, cel puţin unul din răniţi fiind în stare gravă.
Ministerul britanic de Interne a avertizat că va impune o taxă de 72 de lire sterline (82 de euro) imigranţilor din state europene care vor cere “reglementarea statutului rezidenţei” în Marea Britanie după ieşirea acestei ţări din UE, programată în martie 2019. Pentru a obţine rezidenţă pe termen nedeterminat, imigranţii din ţări UE vor trebui să demonstreze că au locuit în Marea Britanie cinci ani şi că nu au antecedente penale.
Noel Francisco, reprezentant al Departamentului de Justiţie, a precizat în faţa Curţii că “timpul este esenţial”, cerând o decizie înainte de luna iunie.
Potrivit experţilor juridici, luarea unei decizii în acest caz ar putea să dureze şi un an, dacă instanţa va refuza să analizeze cauza în regim de urgenţă.
La 10 ianuarie, un judecător din San Francisco a blocat iniţiativa administraţiei Donald Trump privind anularea programului DACA pentru imigranţi. Judecătorul William Alsup a decis că programul trebuie să rămână în vigoare până când litigiul va fi soluţionat.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Anunţul a fost făcut în pofida eforturilor făcute de către reprezentanţii imigranţilor şi de Guvernul din El Salvador de a convinge Administraţia Donald Trump să continue să ofere imigranţilor Statutul Temporar Protejat (TPS), care îi proteja pe aceştia de deportare, încă din 2001.
“Sunt americani în tot, mai puţin în acte. Acum, Administraţia Trump încearcă să îi trimită înapoi într-o ţară scufundată în corupţie, violenţă şi guvernare slabă”, a declarat Frank Sharry, director executiv al grupului America’s Voice Education Fund.
El Salvador este a patra ţară de luna aceasta care pierde protecţia programului TPS.
Potrivit datelor oferite de Biroul de Statistică al Olandei (CBS), doar zece la sută din cele 220.000 de persoane care au emigrat în Olanda în 2017 aveau un paşaport olandez în momentul înregistrării.
Noii rezidenţi ai Olandei provin din 190 de ţări, dar cei mai mulţi sunt din state ex-sovietice precum Rusia, Estonia şi Letonia. 22.000 de persoane au sosit din Polonia, 16.000 din Siria, 10.000 din Germania.
Au existat, de asemenea, creşteri semnificative ale rezidenţilor noi înregistraţi cu naţionalităţi bulgare şi române, dar s-au înregistrat scăderi privind numărul imigranţilor din Afganistan, Iran şi Irak.
Biroul de Statistică al Olandei a mai precizat că rata natalităţii este semnificativ mai scăzută decât în anul precedent, iar sporul natural a fost negativ în 2017.
Le Drian a făcut un apel la Organizaţia Internaţională pentru Migraţie şi la Agenţia ONU pentru Refugiaţi să publice detalii despre traficul de imigranţi din Libia.
“Autorităţile libiene, care au fost alertate de mai multe ori, inclusiv de către mine pentru că am fost acolo în luna septembrie, au decis să deschidă o anchetă în privinţa faptelor. Vrem să se desfăşoare rapid, iar dacă sistemul judiciar libian nu poate efectua această procedură până la capăt, ar trebui să discutăm despre sancţiuni internaţionale. Franţa a decis în această dimineaţă să ceară în mod expres o întrunire a Consiliului de Securitate … pentru abordarea problemei. Toată lumea poate observa că rezolvarea unei astfel de probleme poate fi obţinută doar prin intermediul unei soluţii politice”, a spus Le Drian.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Ungaria şi Bulgaria se pot baza unul pe celălalt în viitoarele dezbateri importante despre viitorul Blocului comunitar. Cele două ţări sunt aliate în dezbaterea privind migraţia ilegală şi sunt de acord că aceasta trebuie oprită la frontierele externe ale UE“, a spus Szijjarto, în cadrul unei conferinţe de presă la Sofia, după o discuţie cu premierul bulgar Boiko Borisov.
Şeful diplomaţiei de la Budapesta a lăudat Bulgaria pentru “eforturile şi performanţele excelente” în protejarea graniţelor şi a exprimat susţinerea Ungariei pentru aderarea câţ mai rapidă a Bulgariei la spaţiul de liberă circulaţie Schengen.
Ungaria consideră că Bulgaria este un aliat în privinţa protejării valorilor creştine în Europa, aspect care reprezintă fundaţia comunităţii ambelor state, a mai spus Peter Szijjarto.
Ministrul ungar de Externe şi premierul Bulgariei au discutat şi despre noua lege a educaţiei din Ucraina, care restricţionează educaţia minorităţilor în această ţară. Guvernele celor două state consideră noua lege drept “inacceptabilă”, întrucât contravine valorilor europene şi reduce în mod considerabil drepturile comunităţilor maghiare şi bulgare din Ucraina.
Peter Szijjarto şi Boiko Borisov s-au angajat să conteste noua lege a educaţiei din Ucraina la toate instituţiile abilitate din cadrul Uniunii Europene.
“Am văzut că noile probleme de securitate necesită adaptarea reglementărilor, deci vom propune consolidarea Spaţiului Schengen. Cu toate acestea, controalele la frontierele interne vor rămâne o excepţie, urmând să fie aplicate doar ca măsuri de ultimă instanţă, însoţite de garanţii, pentru a limita impactul asupra liberei circulaţii”, a declarat Dimitris Avramopoulos într-un interviu acordat agenţiei de ştiri ANSA.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Cetăţenii germani vor merge la urne pe 24 septembrie pentru a-şi alege reprezentanţii în noul Parlament, urmând să decidă dacă Angela Merkel va câştiga cel de-al patrulea mandat consecutiv de cancelar al Germaniei. Acesta este primul scrutin naţional de la izbucnirea crizei imigranţilor, în urma căreia peste un milion de extracomunitari au ajuns în Germania.
În cei 12 ani de când ocupă această funcţie, Angela Merkel a lucrat cu patru preşedinţi francezi şi cu trei preşedinţi americani. în 2005, preşedintele SUA era George Bush, Tony Blair era premierul Marii Britanii, iar Jacques Chirac era preşedintele Franţei.
Ultimul mandat al cancelarului Merkel s-a dovedit extrem de dificil, fiind nevoită să facă faţă crizei de securitate generată de conflictul din Ucraina, scandalului internaţional legat de testele trucate ale constructorului german Volkswagen, crizei generate de Grecia, dar şi Brexit-ului.
Cu toate că politicile interne ale Angelei Merkel au contribuit semnificativ la prosperitatea economică a Germaniei, din 2005 şi până în prezent, cancelarul Merkel s-a confruntat cu o serie lungă de probleme: criza financiară, agresiunea Rusiei din Ucraina, criza UE generată de Grecia, Brexit, însă cea mai mare criză a fost cea a imigranţilor.
După mai mulţi ani de război în Siria şi în mai multe state din Orientul Mijlociu, urmările încep să se simtă şi în Europa. Milioane de sirieni au fugit din calea ororilor comise de regimul lui Bashar al-Assad şi de reţeaua teroristă Stat Islamic, adăpostindu-se initial în ţările din imediata proximitate. Acolo au beneficiat de un sprijin nesemnificativ din partea comunităţii internationale, refugiaţii luând decizia de a se deplasa spre nord. Germania a reprezentat pentru majoritatea imigranţilor un tărâm al făgăduinţei, mai ales după ce Angela Merkel a adoptat politica uşilor deschise.
Astfel, sute de mii de oameni au ajuns la porţile Europei în vara anului 2015, mulţi dintre ei plătind cu viaţa pentru a ajunge pe bătrânul continent. În acest context, Angela Merkel a anunţat că ţara sa va întinde o mână de ajutor.
”Trebuie să vă spun sincer, dacă trebuie să ne cerem iertare că le-am întins o mână celor aflaţi în nevoie, atunci aceasta nu este ţara mea”, a declarat Merkel în urmă cu câteva luni, potrivit Deutsche Welle.
Multe dintre statele membre UE nu au fost de acord cu abordarea Germaniei, aspect ce a generat tensiuni în interiorul Blocului comunitar.
Din vara anului 2015, peste un milion de imigranţi au ajuns pe teritoriul german. Alţi aproximativ un milion de refugiaţi au ajuns pe teritoriul celorlalte state ale UE. Acest flux de oameni produce schimbări în Uniunea Europeană, unele state acuzând-o pe Merkel că este vinovată pentru noua situaţie. Chiar şi germanii au început să-şi critice cancelarul pentru decizia care a dus la diminuarea siguranţei cetăţenilor şi pentru riscurile de securitate la care a fost expusă Germania.
Cea mai dură consecinţă a politicii uşilor deschise a fost la sfârşistul anului 2016. Atunci, în urma unui atac terorist comis la un târg de Crăciun din Berlin, 12 oameni au murit, iar alţi 40 de oameni au fost răniţi. Cel care a comis atacul era un imigrant din Tunisia. Alte serii de atacuri teroriste pe teritoriul UE au fost comise de imigranţii ajunşi în Europa în ultimii ani.
În pofida criticilor venite după gestionarea crizei migranţilor, cota de popularitate a cancelarului german a rămas neschimbată, Angela Merkel fiind preferată pentru funcţia de cancelar de aproximativ 48% dintre germani, cu mult înaintea principalului contracandidat, Martin Schulz, care are o popularitate de 22%.
În plus, potrivit sondajelor, partidul Angelei Merkel, Uniunea Creştin-Democrată (CDU), ar urma să se claseze pe primul loc la scrutinul de duminică, fiind preferat de 36% dintre germani. Pe locul second în intenţiile de vot se sitează Partidul Social-Democrat (SPD), care ar urma să obţină aproximativ 23% din voturile germanilor.
Cu toate acestea, flexibilitatea Angelei Merkel cu privire la imigranţi a generat o creştere impresionantă a partidului de extrema-dreaptă Alternativa pentru Germania (Afd). Ar fi pentru prima data după cel de Al Doilea Război Mondial când în Bundestag ar urma să ajungă un partid cu atitudini xenofobe şi extremiste, precum AfD. Acesta ar urma să obţină aproximativ 9% din voturi.
Conform estimărilor, Angela Merkel va reuşi să câştige şi cel de-al patrulea mandat de cancelar, chiar dacă CDU nu va obţine majoritatea locurilor din Parlament şi va fi nevoit să coopteze parteneri de coaliţie pentru a-şi asigura majoritatea.