BusinessMagazin

Tag: hrana

  • O firmă din San Francisco vrea să scoată ouăle de pe piaţă

    “Avantajul este costul de producţie, iar noi suntem cu 48% mai eficienţi decât producătorii obişnuiţi. Preţul de vânzare pentru ouă provine din hrana găinilor. Singurul mod prin care fermierii ar putea să concureze cu preţurile noastre ar fi să găsească o metodă de a nu a mai hrăni găinile”, a spus Josh Tetrick, CEO al Hampton Creek, relatează Businessinsider.com.

    Antreprenorul american a obţinut de curând a doua rundă de finanţare, în valoare de 23 milioane de dolari, de la fondul chinez de investiţii Horizon Ventures. El a spus că a primit numeroase oferte, însă a ales un fond din China pentru că vrea să profite de relaţiile pe care investitorii le au în Asia; China, spre exemplu, asigură 38% din producţia de ouă la nivel mondial.

    Cel mai bine vândut produs al companiei este maioneza bazată pe înlocuitorul de ouă. Aceasta este deja comercializată în mai multe magazine, iar o unele dintre cele mai mari lanţuri de fast-food şi-au anunţat deja intenţia de a o folosi în prepararea sandwich-urilor.

    Departamentul de Research & Development al Hampton Creek lucrează momentan la testarea unui nou produs care să ia locul omletei.

  • Ce se întâmplă pe ger cu persoanele fără adăpost din Bucureşti

    În centrele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială se află cazate 875 de persoane fără adăpost, după cum urmează:
    – 43 de persoane la Centrul de Asistenţă pentru Mamă şi Copil (Şos. Viilor);
    – 124 femei la Adapostul pentru Femei (Şos. Berceni)
    – 708 bărbaţi la Complexul integrat de servicii sociale pentru adulţi Sf. Ioan (Bd. Pallady).

    A fost reluat programul de distribuţie de ceai cald şi supă pentru persoanele defavorizate, iar pe teren se află trei bucătării mobile, amplasate la Gara de Nord, Piaţa Sf. Gheorghe şi intersecţia Poşta Vitan. O altă bucătărie mobilă se află în teren, însoţită de o echipă a Direcţiei de Asistenţă Socială care oferă, pe lângă hrană caldă, căciuli, mănuşi, geci şi bocanci persoanelor fără locuinţă care nu doresc să meargă în adăposturile municipalităţii.

    Au fost organizate zece puncte fixe de distribuţie de ceai cald şi supă, astfel:
    – str. Foişorului nr.56-58, sector 3
    – str. Dristorului nr.81-88, sector 3
    – Calea Şerban Vodă nr.48, sector 4
    – Strada Maximilian Popper nr. 17 a, sector 3
    – str. Nerva Traian, nr. 8, sector 3
    – calea Griviţei nr.216, sector 1
    – calea Ferentari nr.  191, sector 5
    – str. Agricultori nr.105, sector 2
    – Şos. Viilor nr.44, sector 5
    – str. Mitropolit Filaret nr.41, sector 4.

    Pentru orice sesizare privind persoanele fără adăpost, precum şi pentru urgenţe RADET, ENEL, ApaNova, Administraţia Străzilor, Primăria Capitalei a pus la dispoziţia cetăţenilor numărul de telefon gratuit dispecerat PMB, 0.800.800.868, disponibil 24 de ore din 24.

  • Invenţia care va distruge o industrie: vesela care se spală singură

    Suedezii Hanna Billqvist şi Anna Glansén lucrează la un proiect în urma căruia vor să realizeze farfuria care nu se murdăreşte niciodată. Ei au analizat comportamentul materialelor naturale şi au început să descopere noi metode de a utiliza celuloza.

    După multe încercări, ei au ajuns la concluzia că pot să realizeze farfurii cu un strat impermeabil care nu permite depunerea lichidelor şi a resturilor de hrană. Astfel, vesela proiectată de suedezi nu se murdăreşte niciodată. Acest lucru este posibil prin intermediul stratului de la suprafaţa veselei care este considerat super-hidrofob şi poate respinge lichidele.

    Cu toate acestea, utilizarea substanţelor hidrofobe în compoziţia produselor destinate hranei este interzisă, iar cercetătorii trebuie să demonstreze că aceste vase se încadrează în standardele de siguranţă ale consumatorilor.

    Deocamdată acest tip de veselă este doar un concept, dar Hanna Billqvist şi Anna Glansén spun că tehnologia este menită să fie o soluţie pe termen lung.
     

  • Filipine: Lupta abia a început pentru supravieţuitorii taifunului Haiyan. Localnicii caută hrană şi adăpost, pe fundalul jafurilor şi al riscului de boli contagioase

     După orele terifiante petrecute în vânt, încercând să scape de valurile gigantice care s-au abătut asupra caselor lor, a bisericilor şi şcolilor în care locuitorii credeau că sunt la adăpost, supravieţuitorii se confruntă de câteva zile cu un dezastru cu încetinitorul, dar la fel de îngrozitor.

    Ei traversează un peisaj devastat, nu au apă, hrană şi nu beneficiază de îngrijiri medicale, în timp ce focurile de armă răsună periodic.

    Pe un drum din apropierea aeroportului din Tacloban (centru), unul dintre oraşele cele mai afectate de taifunul Haiyan, Nelson Matobato, în vârstă de 34 de ani, şi soţia sa, Karen, în vârstă de 29 de ani, au petrecut noaptea într-o ricşă. Alături de ei, un sicriu improvizat adăposteşte cadavrele celor două fiice ale lor, în vârstă de şapte şi, respectiv, cinci ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Daniel Constantin, despre scandalurile din industria alimentară: “Un mare câştig”

    “De la începutul anului traversăm mai multe scandaluri naţionale şi internaţionale, pornind de la scandalul cărnii de cal până la laptele infestat cu aflatoxină. Am învăţat foarte multe lucruri pe care încercăm să le corectăm. Am mai învăţat că orice lucru rău se poate transforma într-un lucru bun”, a spus ministrul la un seminar pe teme de specialitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În culisele complexelor industriale de creştere a animalelor – VIDEO

    Samsara este un cuvânt tibetan care înseamnă “ciclul vieţii”. Filmul nu este unul critic, mai degrabă poetic, dar fragmentul alăturat dă o idee despre ce înseamnă producţia de masă în materie de hrană. Instalaţia care culege puii şi îi aruncă în sertare sau imensul carusel cu vaci mulse sunt două imagini care vă vor urmări mult timp de acum înainte.

    .

    La surconsommation from Lasurconsommation on Vimeo.

  • Muammar Kadhafi, nevoit să caute mâncare în gunoaie în ultimele zile din viaţă

    Într-un interviu acordat CNN, Daou povesteşte că Muammar Kadhafi a plecat din Tripoli către Sirt la 18 august, cu două zile înainte ca rebelii să intre în capitală. El a rămas în capitală până când a devenit clar că aceasta nu mai era un loc sigur pentru liderii regimului, moment în care, la 22 august, a plecat la Bani Walid împreună cu fiul lui Kadhafi Seif al-Islam şi cu şeful serviciilor de informaţii Abdullah al-Senussi. El a rămas cu ei timp de patru zile, după care a mers la Sirt. Potrivit lui Daou, condiţiile lor de trai erau de la proaste la îngrozitoare, în timp ce rebelii îşi intensificau asediul asupra oraşului Sirt. Ei se mutau din casă în casă la fiecare trei sau patru zile, supravieţuind cu puţina mâncare pe care o găseau. Către final nu mai aveau electricitate, apă sau mijloace de comunicare cu restul lumii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacian Cioloş, “consternat” că programul de ajutor alimentar pentru săracii Europei n-a fost deblocat

    “În aceste ultime zile, în aceste ultime ore, Comisia Europeană a făcut tot ce i-a stat în putere şi şi-a asumat toate responsabilităţile pentru a face posibil un acord. Argumentele tehnice sau juridice avansate de unele state membre pentru a respinge acest program sunt depăşite”, a spus Cioloş. “Vreau să asigur beneficiarii acestui sprijin şi organizaţiile caritabile de angajamentul Comisiei Europene de a susţine şi de a permanentiza acest program. Mai este încă timp pentru a acţiona. Mai este încă timp pentru ca acele state membre care blochează decizia să revină asupra poziţiei lor”.

    Programul european de distribuire a produselor alimentare către persoanele cele mai defavorizate (PEAD) este una din principalele surse de aprovizionare ale organizaţiilor caritabile europene. De exemplu, 51% din produsele distribuite în 2010 de Federaţia Europeană a Băncilor de Alimente au venit din PEAD. În fiecare an, mai mult de 18 milioane de persoane din 20 de state membre ale Uniunii Europene beneficiază de ajutoarele alimentare distribuite în cadrul acestui program.

    În urma deciziei Curţii de Justiţie din 13 aprilie, care a declarat ilegale dispoziţiile vechi ale planului pentru 2009, ce prevedea achiziţia de pe piaţă a produselor alimentare, planul pentru anul 2012 a trebuit să fie adoptat cu un buget mult mai redus. La 10 iunie, Comisia Europeană a fost nevoită să adopte un plan pentru 2012 limitându-l la stocurile de intervenţie disponibile, ceea ce reprezintă un buget de 113,5 milioane de euro, adică mai puţin de un sfert din planurile precedente. Bugetul PEAD pentru 2011 este de 480 de milioane de euro.

    Germania, Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Olanda şi Cehia s-au opus reducerii bugetului la nivelul de 113,5 milioane de euro, motivând că stocurile de produse care stau la baza programului s-au redus drastic, ajungând să fie înlocuite aproape cu totul de achiziţii de produse, finanţate prin Politica Agricolă Comună. Cele şase state apreciază că Politica Agricolă Comună n-ar trebui să aibă însă de-a face cu PEAD, care ar trebui să rămână în sarcina statelor membre şi să fie finanţat de acestea din bugetele lor de asistenţă socială.

    Dacian Cioloş, în schimb, a propus ca finanţarea prin PAC să continue încă doi ani, urmând ca abia din 2014 finanţarea programului să fie înlocuită cu fonduri de la statele membre, prin programe sociale la nivel naţional.

    Pentru a depăşi dificultăţile juridice apărute astfel, Comisia Europeană a adoptat în procedură de urgenţă, la 3 octombrie, o nouă propunere amendată, care adaugă o a doua bază legală (Articolul 175(3) coeziune socială) bazei legale agricole existente, propunând o finanţare exclusivă din bugetul Uniunii Europene.

    La 17 septembrie 2010, Comisia adoptase deja o propunere revizuită a regulamentului de bază al PEAD. Dincolo de alinierea la Tratatul de la Lisabona, principalele modificări au avut în vedere introducerea unei cofinanţări naţionale mai avantajoase (de 25% şi de 10% pentru statele membre beneficiare ale Fondului de Coeziune) faţă de 50% şi de 25% în propunerea iniţială, pentru a facilita participarea statelor membre la acest program.

  • Situatie critica in Somalia: Peste 40.000 de persoane s-au indreptat in iulie catre Mogadiscio in cautare de apa si hrana

    “Alte aproximativ 30.000 de persoane au ajuns deja in tabere
    instalate la 50 de kilometri de centrul capitalei”, a precizat
    Vivian Tan, apreciind ca in ultimele doua luni in capitala somaleza
    au ajuns cel putin 100.000 de refugiati. Potrivit UNHCR, 1.000 de
    persoane aflate in cautare de hrana ajung zilnic la Mogadiscio,
    unde stocurile de alimente sunt insuficiente, situatie care
    “provoaca busculade serioase si jafuri”. “Rezultatul este ca multe
    persoane, dintre cele mai slabe si mai vulnerabile, raman cu
    mainile goale, in pofida tuturor eforturilor agentiilor umanitare
    si de caritate”, a precizat UNHCR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ideea norocoasa a unui comerciant care n-a gandit doar de azi pe maine

    O initiativa in domeniu apartine unui comerciant care atrage
    atentia ca, din anii treizeci si pana azi, Marea Britanie a pierdut
    97% din pajistile unde cresteau flori salbatice cu nectarul carora
    se hraneau insectele.

    Proiectul lantului de magazine Co-operative presupune replantarea
    unor suprafete de pamant cu flori salbatice de catre fermieri sau
    primariile care detin terenuri, initial pe o suprafata de cinci
    hectare. Ulterior ar trebui sa fie plantate flori de-a lungul
    drumurilor sau parcarilor, creand o adevarata retea de “sosele” pe
    care albinele si alte insecte polenizatoare sa se poata deplasa in
    cautarea hranei.

    Necesitatea unei astfel de initiative, explica reprezentantii
    companiei britanice, vine din faptul ca plantele de a caror
    polenizare se ocupa albinele reprezinta o treime din regimul
    alimentar al omului, iar disparitia harnicelor insecte ar avea
    consecinte grave pentru capacitatea plantelor respective de a se
    reproduce.