BusinessMagazin

Tag: hoteluri

  • Unde mai lucrează muncitorii asiatici?

    În anul 2019 am adus în jur de 2.000 de oameni noi în România. A fost un contingent de 30.000 de oameni şi, în total, au venit undeva la 26.000 de oameni. Anul acesta am pornit cu un contingent tot de 30.000 de oameni, dar până acum s-au epuizat doar 16.000 de avize”, a spus Corina Constantin, directorul general al Multi Professional Solutions, agenţie de recrutare şi plasare de personal din ţări precum Nepal, India, Sri Lanka, Indonezia şi Filipine, în cadrul emisiunii ZF Live.

    Anul 2020 este destul de imprevizibil şi acest lucru creează probleme companiilor de recrutare şi plasare de personal asiatic, precum şi clienţilor lor, spune ea.

    „Un proiect de recrutare necesită timp şi trebuie să ştim la ce să ne aşteptăm pentru a face demersurile necesare aducerii personalului”, explică Corina Constantin.

    Muncitorii asiatici aduşi de Multi Professional Solutions au venit în România să lucreze în domenii precum HoReCa, construcţii şi producţie.

    „Pe partea de producţie au venit în industria alimentară, mase plastice, componente în domeniul ceramicii. În HoReCa, noi avem clienţi hotelurile de cinci stele, în special din Bucureşti”, spune directorul general al companiei.

    În lunile ianuarie – martie, înainte de pandemie, Multi Professional Solutions a adus în România circa 300 de muncitori asiatici, însă din martie şi până acum au mai adus doar câteva zeci.  

    „Zborurile au fost o problemă, iar ambasadele din ţările cu care lucrăm au activitatea restrânsă. În HoReCa, noi avem clienţi hotelurile de cinci stele, în special din Bucureşti. Activitatea lor s-a restrâns foarte mult şi am rămas cu personalul plasat aici pentru a îl redistribui pe piaţa muncii din România. Prin urmare, pentru o parte dintre ei a trebuit să facem o reconversie profesională, să încercăm să îi adaptăm în alte businessuri”, a explicat Corina Constantin.

    Contractele angajaţilor asiatici sunt încheiate pe o perioadă de minimum doi ani, astfel că ei trebuie să lucreze pentru angajator pentru cei doi ani, după care pot reînnoi contractul sau pot să se întoarcă acasă.

    „Am avut personal din hoteluri de cinci stele care a mers în domeniul construcţiilor ca muncitori necalificaţi, imediat ce a început criza. I-am direcţionat şi spre partea de fast-food şi livrări, au mers şi au lucrat către unităţi de catering. O parte dintre ei nu şi-au dorit reconversia, în special cei care lucraseră o viaţă întreagă în poziţii cheie din restaurantele de cinci stele. Cred că în jur de 10% – 15% au ales să se întoarcă acasă, iar toţi sunt din domeniul hotelier. O parte dintre cei care au rămas sunt încă în şomaj tehnic sau în Kurzarbeit. Muncitorii nu pot părăsi ţara dacă sunt în şomaj tehnic“, a explicat Corina Constantin.

     

    Corina Constantin, directorul general al Multi Professional Solutions
    „Am avut angajaţi din hoteluri de cinci stele care a mers în domeniul construcţiilor ca muncitori necalificaţi, imediat ce a început criza. I-am direcţionat şi spre partea de fast-food şi livrări, au mers şi au lucrat către unităţi de catering. O parte dintre ei nu şi-au dorit reconversia, în special cei care lucraseră o viaţă întreagă în poziţii cheie din restaurantele de cinci stele.”

    În ceea ce priveşte cererea de personal asiatic din partea companiilor de pe piaţa locală, expertul în recrutare spune că piaţa construcţiilor este una în care cererea este încă similară cu perioada de dinaintea pandemiei.

    „Observ o cerere similară pe piaţa construcţiilor. În afara unor proiecte care au fost anulate pentru că aceasta a fost dorinţa beneficiarului final, avem clienţi în domeniul construcţiilor care îşi doresc în continuare să atragă forţă de muncă din Asia. În continuare, în România nu găsim muncitori calificaţi şi necalificaţi în domeniul acesta, operatori de utilaje, sudori şi angajatorii îşi doresc să atragă forţă de muncă din Asia pe aceste posturi”, spune directorul general al Multi Professional Solutions.

    Cele mai mari salarii sunt câştigate de muncitorii asiatici care lucrează în domeniul construcţiilor, iar în HoReCa şi în industrie câştigă similar cu românii.

    O evoluţie puternică a cererii de personal asiatic a fost înregistrată pentru serviciile bonelor, având în vedere că multe şcoli funcţionează în scenariul galben, cel ce presupune că elevii învaţă de acasă prin rotaţie, sau în cel roşu, unde toate cursurile se ţin în mediul online.

    „Începând cu luna martie, am primit undeva la 50 de cereri de bone, semnificativ mai multe decât în 2019. Părinţii trebuie să meargă la serviciu în continuare, nu vor să expună bunicii şi caută soluţii“, spune Corina Constantin.

    Cifra de afaceri a companiei pe care ea o reprezintă este în scădere comparativ cu 2019, iar acum încearcă să păstreze veniturile şi cheltuielile în linie pentru a nu ieşi pe pierdere anul acesta.

    „Cu ajutorul relocărilor am reuşit să ne păstrăm pe o linie de plutire. Cred că începând din martie anul viitor ne vom duce spre normalitate. Eu sper ca, în viitor, importul de forţă de muncă să fie mai aşezat şi mai ordonat, tocmai de aceea am şi format un patronat al importatorilor de forţă de muncă. Costurile pentru aducerea unui muncitor din Asia au scăzut, clienţii noştri nu îşi mai permit să facă investiţii la fel de mari ca înainte de pandemie şi ne adaptăm împreună“, spune directorul general al Multi Professional Solutions.

    În 2019, compania a avut o cifră de afaceri de peste 3,4 milioane de lei, în creştere cu aproape 4% comparativ cu anul precedent, conform datelor de la Ministerul Finanţelor.

    Yosef Gavriel Peisakh, general manager al companiei de recrutare şi plasare de personal asiatic Work From Asia, spune că, în acest moment, angajatorii români sunt interesaţi de muncitori asiatici care să lucreze în service-uri auto, unde în prezent este nevoie de mecanici auto specializaţi.

    „Forţa de muncă importată de noi din Asia acoperă aproape toate domeniile de activitate, însă în momentul de faţă este notabil interesul sporit al angajatorilor români pentru activitatea în domeniul service-urile auto, unde în prezent este nevoie de mecanici auto specializaţi. Un alt job care se bucură de căutare este cel al de operatorilor de utilaje, pentru care piaţa muncii a ales să importe personal din Asia. Decizia lor e bazată pe raţionamentul că Asia livrează în continuare oameni calificaţi, la salarii sub oferta salarială actuală”, explică el.

    Acestor domenii li se adaugă şi agricultura, zootehnia şi construcţiile.Cele mai mari salarii înregistrate de muncitorii asiatici în România sunt ca angajaţi în joburi precum: operatori CNC şi operatori utilaje, adaugă Yosef Gavriel Peisakh.

    Reprezentantul Work from Asia spune că şi ei s-au lovit de situaţia în care muncitorii pe care îi aduseseră pe piaţa din România au rămas fără loc de muncă în timpul pandemiei.

    „Da, ne-am lovit de multe astfel de cazuri, cele mai multe fiind înregistrate în domeniul HoReCa, unde muncitori asiatici veniţi să lucreze în restaurante, fie ca bucătari sau ospătari, au fost relocaţi în ferme agricole sau reangajaţi ca personal în domeniul curăţeniei”, explică Yosef Gavriel Peisakh.

    În primele nouă luni din 2020, compania Work from Asia a adus pe piaţa din România câteva zeci de muncitori asiatici, cifrele fiind similare cu cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Anul acesta, Work From Asia a raportat un număr mai mic de angajaţi asiatici cu 10-15% faţă de primele nouă luni ale anului trecut”, spune managerul general al companiei.

     

    Yosef Gavriel Peisakh, general manager al companiei de recrutare şi plasare de personal asiatic Work From Asia
    „Forţa de muncă importată de noi din Asia acoperă aproape toate domeniile de activitate, însă în momentul de faţă este notabil interesul sporit al angajatorilor români pentru activitatea în domeniul service-urile auto, unde în prezent este nevoie de mecanici auto specializaţi. Un alt job care se bucură de căutare este cel al de operatorilor de utilaje, pentru care piaţa muncii a ales să importe personal din Asia. Decizia lor e bazată pe raţionamentul că Asia livrează în continuare oameni calificaţi, la salarii sub oferta salarială actuală.”

     

    Pentru a se adapta la contextul creat de pandemie, agenţia încearcă un nou model de business, unul care presupune colaborarea cu parteneri care, în schimbul unui comision de 10%, să contribuie activ la încheierea contractelor de angajare a forţei de muncă asiatică în România.

    ,,În plină pandemie am realizat că singura şansă e aceea de a fi creativi şi dispuşi la schimbare, aşa că adaptăm regulile şi deschidem uşa tuturor celor care vor să muncească.  Contractele mari, încheiate cu firmele de construcţii, de exemplu, care se traduc prin angajarea a zeci de muncitori asiatici pot fi extrem de profitabile pentru potenţialii colaboratori. Mai mult decât atât, sunt de interes si contractele de aducere a forţei de muncă asiatice pentru fabricile de textile, fermele agricole, firmele de curăţenie, hoteluri şi restaurante, practic tot ce are legatură cu segmentul HoReCa”, a declarat Yosef Gavriel Peisakh.

    Prin acest model de business, Work From Asia îşi anunţă disponibilitatea de a găsi noi colaboratori şi de a permite oricui să aibă acces la aria sa de activitate.

    „Concret, oferim un comision de 10% celor care ne aduc contracte noi pentru plasarea muncitorilor asiatici. Sunt vremuri pline de provocări pentru toate businessurile şi acum mai mult ca niciodată cred că dacă nu dăm dovadă de flexibilitate şi capacitate de adaptare, businessurile noastre vor avea de suferit.

    Asta nu înseamnă că începem să recrutăm personal din Romania şi că brusc ne schimbăm domeniul de activitate, ci doar că suntem dispuşi să lucrăm mai mult cu exteriorul, în cazul nostru cu noi colaboratori români, pe partea de vânzări”, spune reprezentantul Work From Asia.

    Schimbarea a venit din nevoia de adaptare la cerinţele pieţei şi aceea de a identifica un nou model de business cu potenţial de succes.

    „Este important pentru clienţii noştri să ştie că suntem flexibili şi deschişi şi că le oferim tot sprijinul nostru, toată experienţa logistică de a-şi găsi angajaţii de care au nevoie. Personalul asiatic este pe cât de dedicat, pe atât de stabil. România este una dintre puţinele ţări în care construcţiile sunt în continuare într-un trend ascendent. Noi le oferim personalul calificat sau necalificat, în funcţie de caz, de care au nevoie, în condiţii optime de salarizare şi eficienţă”, concluzionează Yosef Gavriel Peisakh

    Work From Asia asigură forţă de muncă din ţări precum: Filipine, Vietnam, Nepal, Sri Lanka, Indonezia, Pakistan, India şi Bangladesh şi este parte integrantă a grupului de firme Isrom Group.

    Costurile aducerii unui angajat non-UE sunt de peste 1.000 de euro, costuri în care intră biletele de avion, costurile cu taxele guvernamentale, analizele medicale şi diferite certificări. Procesul poate dura de la două la patru luni, în funcţie de ţara din care vin candidaţii.

    În anul 2018, numărul de avize de muncă eliberate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) a fost de puţin sub 11.000. Cota de lucrători migranţi care pot fi admişi pe piaţa muncii din România a fost majorată la 20.000 de avize de muncă în 2019 şi apoi majorată din nou până la 30.000. În 2020, contingentul de lucrători migranţi care pot fi admişi pe piaţa muncii este de 30.000.


     

  • Angajaţi de vreme rea

    Când unii nu mai au siguranţa zilei de mâine, alţii sunt mai ocupaţi ca niciodată pentru că nu strănută, nu-i deranjează să fie dezinfectaţi şi nici nu protestează că li se pune botniţă.

    Cei din a doua categorie nu sunt o noutate pe piaţa muncii, dar au devenit tot mai importanţi în ultima perioadă din cauza pandemiei care impune distanţarea socială. Cum clienţii hotelurilor, de exemplu, doresc cât mai puţină interacţiune cu alţi oameni în condiţiile date, conducerea acestor unităţi apelează la angajaţii-roboţi din ce în ce mai des. Cererea de roboţi pentru curăţenie, room service sau livrări din partea hotelurilor, spitalelor ori clădirilor de birourilor şi rezidenţiale a crescut, cel puţin în SUA, chiar şi de patru ori în ultimele şase luni, după cum afirmă o companie din San Jose, Savioke, scrie San Francisco Chronicle. Printre cei mai harnici astfel de lucrători se numără Dash, un robot folosit pentru room service. Înalt de un metru, dotat cu ecran tactil, papion şi compartiment special pentru diverse obiecte, acesta ştie să circule cu liftul, să se ferească de scări şi să salute clienţii, cărora le duce cafea, sanvişuri, prosoape şi altele, mai repede decât oamenii. Colegii săi care „lucrează” în spitale transportă sânge recoltat pentru analize sau medicamente. Alţi roboţi ajută la livrarea comenzilor de mâncare de la cantinele unor clădiri de birouri pentru a se evita cozile.

    Chiar dacă sunt importanţi, roboţii nu vor înlocui oamenii, susţin managerii hotelurilor care au apelat la asemenea angajaţi, ei fiind folosiţi mai ales în schimbul de noapte ori în perioade de vârf.

     

     

    MODĂ

    Toamnă gulerată

    Chiar dacă nu se mai vede mare lucru din ţinuta unei persoane în timpul şedinţelor online, o notă de eleganţă nu trebuie să lipsească şi ea poate să fie dată de gulere, aşa cum arată unele case de modă. Acestea, scrie Financial Times, propun în sezonul de toamnă-iarnă gulere supradimensionate, care pot face parte dintr-o rochie sau bluză, ori de sine stătătoare pentru a mai înviora un articol vestimentar vechi. În plus, un asemenea guler ţine loc şi de bijuterii. Printre cei care au acordat atenţie sporită gulerelor în acest sezon se numără Fendi, care s-a inspirat din gulerele aristocraţilor de altădată, Arket, care a optat pentru gulere mari cu nasturi de sidef, ori La Veste, care a creat gulerul „mobil”, ce poate fi mutat de la o bluză sau rochie la alta.

     

     

    RECICLARE

    Viaţă nouă pentru maşini vechi

    Unde se duc rablele când proprietarii lor se despart de ele? Cu puţin noroc, maşinile scoase la pensie se transformă – parţial — în haine, atunci când un producător auto ca Hyundai colaborează cu creatori de modă. Proiectul Hyundai, „Re:Style 2020”, presupune reutilizarea unor materiale de la centuri de siguranţă, airbaguri sau pielea de la tapiţeria scaunelor pentru articole vestimentare – de la bucăţi de centuri de siguranţă, sticlă şi burete combinate cu aur, argint, bronz şi perle la coliere şi brăţări, scrie The Independent. Printre companiile din industria modei care au participat la proiect se numără Alighieri şi E.L.V. DENIM.

     

     

    ARHITECTURĂ

    Nu numai pentru grâne

    Recuperaţi, revalorificaţi, refolosiţi! Îndemn care se aplică şi silozurilor de cereale, atunci când nu mai e nevoie de ele pentru scopul pentru care au fost construite, după cum o arată o iniţiativă din China. O firmă de arhitectură din Shanghai, Roarc Renew, a avut ideea de a transforma nişte silozuri de cărămidă dintr-un sat din China, construite în anii ’50, în Centrul de Artă TaoCang. În loc să demoleze cele două grânare, Roarc Renew a dorit să scoată în evidenţă frumuseţea cărămizii roşii din care sunt construite, transformându-le în săli de expoziţie datorită spaţiului interior mare.

  • Patronat: Hotelurile de la mare care au rezistat, ocupate în proporţie de 80% în septembrie

    Hotelurile de la mare care au rezistat peste sezon sunt ocupate în proporţie de aproximativ 80% în primele zile din septembrie. Mai mult de jumătate din turişti au plătit cu vouchere de vacanţă.

    Potrivit unei analize a Organizaţiei Patronale Mamaia-Constanţa, voucherele de vacanţă au salvat sezonul estival în acest an, mai mult de jumătate dintre turiştii veniţi pe litoralul românesc, inclusiv în aceste prime zile din septembrie, făcând rezervări pe care le-au achitat cu tichete de vacanţă emise anul trecut si a caror valabilitate a fost prelungită până în luna mai 2021.

    Fără cazările cu vouchere, hotelierii de pe litoral, care şi aşa au avut cu 30% mai puţini clienţi decât anul trecut pe durata întregului sezon, ar fi intrat în colaps.

    Până pe data de 15 iulie, anul acesta, hotelurile de pe întreg litoralul românesc atinseseră un grad mediu de ocupare de 37%, nereuşind să-şi acopere nici măcar costurile de funcţionare, după ce în luna mai şi în prima parte din iunie nu au putut primi turişti, pentru că nu fuseseră emise normele de funcţionare, dar si din cauza „bâjbâielilor de comunicare din partea autorităţilor centrale”.

    Ulterior, după data de 15 iulie, atunci când au aflat că va fi o cvasi-relaxare, românii au început să vină în număr mai mare pe litoral.

    „Constatând că nu-şi riscă sănătatea dacă vin la mare şi că proprietăţile clasificate au implementat numeroase proceduri de protecţie anti-COVID-19, turiştii au început să rezerve în număr mai mare pachete pentru sfârşitul lui iulie şi începutul lui august. Într-adevăr, august a fost o lună bună, cu o scădere a numărului de turişti cu doar 10% comparativ cu anul trecut. Trendul ascendent a continuat şi în luna septembrie, când am ajuns să fim egali cu luna septembrie a anului trecut ca grad de ocupare a hotelurilor deschise. Pentru că trebuie spus ca nu toate au rămas deschise, din păcate, sub presiunea financiară a primelor 3 luni. Acum, în aceste prime zile din septembrie, gradul de ocupare în hotelurile funcţionale de pe litoral este undeva la 80%”, a declarat Nicolae Bucovală, preşedintele Organizaţiei Patronale Mamaia-Constanţa şi prim-vicepreşedinte al Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc.

    Cu toate acestea, pe litoral au venit în acest sezon cu 30% mai puţini turişti decât anul trecut, contrar celor declarate de ministrul Economiei, Virgil Popescu, care a afirmat că în această vară turismul intern a avut încasări mai mari decât anul trecut, arată raportul.

    „De altfel, chiar şi Institutul Naţional de Statistică a contrazis cu cifre clare declaraţia ministrului. Eu nu ştiu dacă ieşirea d-nului Virgil Popescu a fost întâmplătoare. Poate că HORECA nu va mai ajunge să acceseze mult lăudatele şi aşteptatele granturi pe care ni le-a acordat Uniunea Europeană?” se întreabă Nicolae Bucovală.

    Conform acestuia, există hoteluri, atât în sudul litoralului, cât şi în Mamaia, care nu s-au deschis deloc, fie pentru că le-a fost teamă să deschidă, fie pentru că nu au avut resursele financiare, IMM Invest devenind funcţional şi alocând banii efectiv mult prea târziu pentru deschiderile de pe litoral.

    „Voucherele au salvat turismul intern în acest sezon, pentru că în pandemie mulţi români n-au mai avut bani, dar unii dintre ei rămăseseră cu vouchere de anul trecut. E nevoie ca statul să emită şi anul acesta vouchere şi aşteptăm să se bugeteze acest lucru cât mai repede, pentru că deja pregătim sezonul 2021 şi suntem într-o incertitudine totală, neştiind cum să ne facem caculele şi pe baza căror estimări să lansăm pachetele early booking, atât noi, cât şi marii tour-operatori din piaţă care vând litoralul românesc. Fără vouchere de vacanţă, turismul intern va fi grav afectat în 2021, mult mai mult ca în acest an, luând în considerare şi urmele lăsate de pandemie în buget”, a spus Nicolae Bucovală.

  • Nicu Rădulescu, preşedintele patronatelor din turismul balnear: În perioada în care am fost închişi pierdeam circa 1 mil. euro pe zi, iar acum suntem undeva la jumătate

    ♦ Staţiunile balneare din România sunt afectate semnificativ de restricţiile impuse de autorităţi, centrele de tratament şi restaurantele fiind în continuare închise.

    Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din Ro­mânia, spune că în perioada stării de urgenţă, când hotelurile şi-au suspendat activitatea ca urmare a restricţiilor impuse de autorităţi pentru limitarea răspândirii virusului, afacerile din turismul balnear au pierdut circa 1 milion de euro pe zi, adică aproape 90 milioane euro în total.

    „O să fie dezastru începând cu 1 sep­tembrie pentru că este frig, în zona Harghitei, de exemplu, sunt temperaturi foarte mici. Cum o să facem nu îmi dau seama, poate o să închidem pentru că nu vom mai putea face faţă. Este păcat, pentru că pierderile sunt uriaşe. În perioada în care am fost închişi pierdeam circa 1 mil. euro pe zi, iar acum suntem undeva la jumătate pentru că am mai deschis câte ceva, am deschis o parte din bazele medicale“, spune pentru ZF Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România.

    Hotelierii ce se bazează pe turismul balnear au avut de suferit chiar şi după încetarea stării de urgenţă; chiar dacă hotelurile s-au redeschis, centrele spa şi bazele de tratament au rămas închise, la fel şi restaurantele, pierderile fiind mult mai mari în cazul acestora. „Nu putem servi oamenii în restaurante, deşi am putea deschide păs­trând distanţarea fizică, noi nu avem în sta­ţiunile balneare ca­zuri de îmbolnăviri. Sun­tem singura ţară din UE care nu a des­chis centrele spa, în timp ce în ţările euro­pe­ne spaurile şi bazele de tratament sunt des­chise,  trata­mentele cu apă termală sunt un front împotriva luptei cu COVID-ul, iar noi stăm închişi“, pre­ci­zează Nicu Rădu­lescu.

    Restaurantele se vor redeschide din 1 sep­tembrie şi ar putea aduce o gură de oxigen pentru hote­lierii din staţiunile bal­neare, multe dintre acestea fiind mon­tane, unde odată cu luna septembrie tem­pera­turile scad. „Noi am trimis scrisori guver­nului pentru că nu ne vom putea descurca deloc în situaţia asta, vine frigul şi pe oamenii care fac tratament, dacă îi ţinem mult pe terase, îi îmbolnăvim. Este un nonsens. Noi ne-am făcut norme anti- COVID, dar unde să le aplicăm dacă toate sunt închise?“

    „Sunt mulţi bani pierduţi şi avem circa 300-350.000 de pensionari pe care îi avem pe contract în fiecare an în staţiunile balneare, oameni peste 70 de ani, oameni care vin chiar şi de câte 2 ori“, precizează Nicu Rădulescu.

    Preşedintele OPTBR spune că în acest sezon de vară veniturile au înre­gis­trat scăderi undeva între 50% şi 70% pentru hotelurile din sta­ţiunile balneare, iar cheltuielile au crescut cu circa 30% în con­textul în care struc­turile de cazare au avut nevoie de diferite consumabile în ceea ce priveşte prevenirea infectării cu coronavirus.

    „În această vară, au fost în staţiunile balneare câteva mii de turişti, foarte puţin comparativ cu anii trecuţi. Noi nu am avut o discuţie cu nişte oameni de la conducere cărora să le spunem clar ce facem noi, ei nu ştiu şi dacă ştiu e şi mai grav că ne ţin închişi, situaţia este disperată, daca în toată Europa sunt deschise centrele spa şi restaurantele, noi suntem închişi, eu nu văd sensul“, adaugă Nicu Rădulescu.

     

     

  • Un oraş din Elveţia le oferă bani turiştilor care intenţionează să îl viziteze

    Oraşul elveţian Geneva încearcă să atragă turişti oferindu-le 100 de franci elveţieni (93 de euro), scrie The Independent.

    În loc de cash, vizitatorii vor primi un card cadou pe care îl pot folosi la hoteluri, restaurante, cafenele şi baruri. Oaspeţii trebuie să stea cel puţin două seri într-un hotel pentru a putea beneficia de bani.

    De asemenea, banii pot fi folosiţi în peste 100 de business-uri partenere, incluzând aici hotelul de cinci stele Mandarin Oriental Genève, Four Seasons Hôtel şi alte 56 de locaţii. Cardul este valabil până în data de 31 decembrie 2020 şi nu se poate converti în cash.

    Într-o decizie asemănătoare, Insulele Canare au început să le ofere turiştilor asigurări gratuite privind incidentele legate de coronavirus.

    Mişcarea, lansată de Departamentul Turismului, Industriei şi Comerţului în parteneriat cu firma de asigurări AXA, acoperă atât cetăţenii spanioli cât şi turiştii străini care se cazează într-unul din hotelurile de pe teritoriul insulelor.

     

  • Rezultate negative record ale hotelurilor din România

    Hotelurile din România înregistrează rezultate negative record, pe măsură ce epidemia şi restricţiile au prăbuşit cererea din partea turiştilor străini. Sunt preconizate reduceri suplimentare de personal de aproximativ 38%.

    Conform unui sondaj Cushman & Wakefield, în parteneriat cu Federaţia Industriei Hoteliere din România, epidemia a avut un impact foarte rapid şi drastic asupra sectorului hotelier din România. Conform sondajului, 64% dintre respondenţii din industria hotelieră au resimţit impactul pandemiei instant, din ultima săptămână a lunii februarie, când primul caz de infectare cu COVID-19 în România a fost confirmat.

    După declararea stării de urgenţă, în data de 14 martie, numărul hotelierilor afectaţi a crescut la 98% în a treia săptămână din martie, ajungând la 100% în luna aprilie.

    Pe măsură ce cererea din partea turiştilor străini s-a prăbuşit, gradul de ocupare al hotelurilor din România a scăzut rapid, rezultând într-o scădere semnificativă a veniturilor.

    Decăderea cererii a dus la pierderi în medie de 25,9 EUR pe cameră pe zi în aprilie 2020, indicând un declin de 178% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.

    Ca urmare a măsurilor guvernamentale de a închide temporar frontierele şi de a interzice adunările, marea majoritate a hotelurilor din România au fost închise. Potrivit sondajului, 75% din hotelurile din România au fost închise la sfârşitul lunii martie. Cu reducerea restricţiilor, multe hoteluri încep să se redeschidă, dar există încă 2% din hoteluri care intenţionează să se deschidă doar anul viitor.

    Pentru a face faţă acestei crize neprevăzute, hotelierii au luat măsuri drastice pentru a-şi reduce costurile, inclusiv concedierea personalului. Conform sondajului, aproximativ 29% din forţa de muncă este deja concediată. Dat fiind faptul că situaţia nu s-a îmbunătăţit în mod semnificativ, este nevoie de un ajutor urgent pentru a evita un impact mai mare asupra forţei de muncă în sectorul hotelier.

    Luând în considerare condiţiile actuale ale pieţei şi sprijinul guvernamental limitat, 80% dintre hotelieri afirmă că afacerea lor nu va putea supravieţui mai mult de 4 luni din punct de vedere financiar. Considerând că sondajul a fost realizat între lunile aprilie şi mai, iar cererea nu a revenit încă, pragul de supravieţuire pentru majoritatea hotelurilor va fi atins în luna august.

    Similar altor ţări din CEE, hotelurile din România au fost nevoite să îşi schimbe priorităţile, concentrându-se pe reducerea cheltuielilor operaţionale şi costurilor de promovare şi marketing, în paralel cu gestionarea fluxului de anulări ale rezervărilor. Din perspectiva resurselor umane, 80% dintre respondenţi au apelat la schema de şomaj tehnic subvenţionată de Guvern pentru a contracara efectele crizei Covid-19. În general, hotelierii români au luat măsuri de reducere a efectivului de salariaţi peste media din CEE, reducând personalul cu 29%, în comparaţie cu o medie de 24% în CEE.

    În pofida faptului că graniţele Uniunii Europene s-au redeschis de la 1 iunie, ca urmare a rezultatelor din primul semestru din 2020 sunt preconizate reduceri suplimentare de personal de aproximativ 38%.

    Respondenţii hotelieri români au exprimat cel mai mare nivel de nemulţumire comparativ cu celelalte ţări din CEE, 85% dintre aceştia considerând că informaţiile comunicate de autorităţi au fost neclare. Deşi gradul de satisfacţie faţă de sprijinul guvernamental este relativ scăzut, s-a înregistrat un nivel mai mare decât în celelalte ţări din CEE, cu 15% din hotelieri satisfăcuţi, în comparaţie cu 10% în celelalte ţări.

    În săptămânile cuprinse între 24 aprilie şi 25 mai, 75% dintre hotelieri au declarat că sunt pregătiţi sau extrem de pregătiţi pentru redeschiderea proprietăţilor, 87% fiind încrezători ca pot asigura siguranţa clienţilor şi a angajaţilor. Pe măsură ce hotelurile s-au redeschis şi altele continuă să se pregătească pentru redeschidere, hotelierii afirmă că asigurarea securităţii sanitare pentru oaspeţi şi angajaţi reprezintă principala prioritate a lor. În condiţiile în care Covid-19 provoacă un grad semnificativ de îngrijorare în rândul turiştilor şi a personalului din hoteluri, marea majoritate a respondenţilor au indicat că sunt în favoarea obţinerii unei noi certificări de sănătate şi securitate (Health & Safety).

    Odată cu relaxarea restricţiilor de călătorie, mai multe hoteluri (în special branduri internaţionale şi locale) doresc să redeschidă. În timp ce cererea foarte scăzută rămâne cea mai mare preocupare a hotelierilor, aceştia se vor confrunta, de asemenea, şi cu provocări cauzate de creşterea ofertei pe piaţă, considerând că unele branduri notabile se vor deschide pe parcursul sezonului estival 2020.

    În comparaţie cu alte pieţe hoteliere din CEE, hotelurile româneşti sunt mai puţin dependente de cererea internaţională, aproape 80% din sosiri fiind interne. În timp ce acest factor va ajuta cu siguranţă la procesul de redresare al pieţei, recuperarea lentă anticipată a turiştilor care călătoresc în interes de afaceri rămâne o preocupare, considerând că acest segment este un factor important pentru gradul de ocupare al hotelurilor din România. Pe lângă acestea, companiile multinaţionale sunt interesate de mutarea unor operaţiuni în România, un factor care va determina o creştere importantă a cererii din sectorul de business.

    În plus, deşi este probabil să aibă un impact principal asupra hotelurilor din Bucureşti, Campionatul European de Fotbal planificat pentru anul viitor ar putea stimula un impact pozitiv asupra performanţelor hoteliere şi să marcheze procesul de recuperare printr-o creştere sănătoasă a gradului de ocupare şi a ADR-ului.

    Perspectiva pe termen lung pentru sectorul hotelier românesc rămâne pozitivă, susţinută de creşterea sănătoasă a turismului din ultimii ani, precum şi de atractivitatea continuă a ţării pentru întreprinderile internaţionale ce stimulează cererea business. Cu toate acestea, potrivit Oxford Economics, numărul de nopţi în spaţiile de cazare plătite în Bucureşti este aşteptat să atingă nivelul de dinainte de criză doar între 2023 şi 2024, iar mai apoi este prevăzută o creştere sănătoasă în anii următori.

  • Ce dificultăţi au întâmpinat companiile în implementarea muncii de acasă?

    ​Pandemia de COVID-19 a forţat companiile să se implementeze munca de acasă pentru majoritatea angajaţilor, în un timp foarte scurt. Astfel, unele companii au întâmpinat probleme în adaptarea proceselor tehnice la munca de acasă sau în procesele de recrutare şi onboarding.

    ”În sectorul nostru de activitate, lucrând cu sute de clienţi din regiune şi din lume am văzut în primul rând că majoritatea companiilor au fost nevoite să se adapteze imediat la noua situaţie, adică să lucreze de acasă, au fost nevoite să acceseze infrastructura tehnică de la distanţă mai des decât înainte, practic au fost forţate să se digitalizeze sau să avanseze în procesul de digitalizare mai repede decât plănuiseră. Astfel, s-au creat probleme tehnice semnificative şi multă muncă în plus în o perioadă foarte scurtă de timp pentru companii precum a noastră. Dacă mă uit la câţiva dintre partenerii noşti din întreaga lume, câteva dintre acele companii au fost nevoite să închirieze camere în hoteluri şi să mute mii de oameni de acasă în hoteluri în 24 de ore, pentru a putea continua să muncească”, a declarat Adrian Purcărea, Director Support Engineering ODSP EMEA, Site Lead CSS România Microsoft, în cadrul conferinţei ABSL Leaders Talk, organizată de Asociaţia Business Service Leaders şi Skanska România.

    Purcărea adaugă că, pe lângă adaptarea tehnologiei la munca de acasă, companiile s-au mai confruntat cu provocări şi în recrutare şi onboarding.

    ”Un alt aspect al muncii de acasă este cel al lipsei creşterii pentru unele dintre companii, date fiind provocările cu recrutarea şi cu procesul de onboarding al noilor angajaţi pe care am fost nevoiţi să le facem de la distanţă”, spune el.

  • Patronatele din turism vor da în judecată Guvernul dacă nu se deschid restaurantele din hoteluri

    Patronatele din turism anunţă, miercuri, că vor acţiona în instanţă Guvernul pentru subminarea economiei naţionale, dacă restaurantele din hoteluri nu se deschid pe 15 iunie, conform unui comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    „Patronatele din turism intenţionează să acţioneze Guvernul în instanţă pentru subminarea economiei naţionale, dacă restaurantele din hoteluri nu se deschid pe 15 iunie, data începând cu care peste 500.000 de români şi-au achiziţionat deja servicii de cazare în ţară, cu mese incluse, care nu pot fi prestate în aceste condiţii. Chiar şi o întârziere cu două săptămâni a deschiderii restaurantelor din hoteluri pune România în mare dezavantaj competitiv faţă de alte ţări din zonă, care au ridicat deja aceste restricţii şi, în acelaşi timp, aruncă în faliment mai mult de două treimi dintre hotelurile din ţară”, potrivit Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

    Conform sursei citate, în ultimele 24 de ore a aparut în mass-media informaţia potrivit căreia restaurantele nu se vor deschide începând cu data de 15 iunie, aşa cum toată lumea se aştepta, ţinând cont de scăderea numărului de persoane infectate cu COVID-19.

    „De altfel, în discursul său de ieri (marţi – n.red.) în care a vorbit despre măsurile care vor fi luate după 15 iunie, preşedintele Iohannis a anunţat deschiderea mall-urilor, însă fără restaurantele din interiorul acestora şi fără locurile de joacă, dar nu a spus absolut nimic despre aşteptata redeschidere a restaurantelor din hoteluri. În momentul de faţă clienţii au acces, începând cu 1 iunie, doar pe terasele restaurantelor, cu o serie de limitări”, adaugă sursa menţionată.

    În acest context, perspectiva ca restaurantele din hoteluri să nu se deschidă pe data de 15 iunie, în plin sezon estival şi după trei luni de pauză, „a şocat întreaga industrie a turismului din România”.

    „Dacă nu se deschid cel puţin restaurantele hotelurilor pe data de 15 iunie, putem să spunem adio turismului românesc, deoarece sunt peste 500.000 de persoane care dej au achiziţionat, începând cu 15 iunie, vacanţe în România ce includ servicii de cazare cu masa, care nu pot fi prestate în aceste condiţii. Multe dintre hotelurile din oraşe, staţiuni sau de la munte, nu beneficiază de terase care să asigure serviciile pentru toţi turiştii cazaţi, motiv pentru care nu îşi vor putea desfăşura activitatea. În condiţiile în care nu au putut funcţiona în ultimele trei luni, iar fiecare zi din sezonul care tocmai a început e esenţială pentru a minimiza pierderile generate de efectele pandemiei de coronavirus, estimăm că, dacă nu se deschid restaurantele pe data de 15 iunie şi se întârzie cel puţin două săptămâni această măsură, mai mult de 70% dintre hotelurile din România vor da faliment”, a declarat Mohammad Murad, Preşedintele FPTR.

    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, noi măsuri de relaxare care vor intra în vigoare după 15 iunie.

    „Se vor putea redeschide mall-urile, dar fără restaurante sau locuri de joacă, va fi posibilă redeschiderea grădiniţelor şi creşelor private”, a spus şeful statului.

  • Cât de tare a fost lovită România de criza provocată de pandemia de COVID-19 şi care sunt domeniile care au pierdut cei mai mulţi oameni şi bani

    „Criza actuală nu se compară cu nimic din ce am trăit până acum”. Ion Nestor, avocatul cofondator al casei de avocatură NNDKP, este în business din 1990, a trecut prin crize marcate de inflaţie record, devalorizări de active, şocuri externe, a consiliat antreprenori şi multinaţionale în tranzacţii cu valori totale de miliarde de euro, dar niciuna din crizele trăite până acum nu seamănă cu cea actuală. Acum „economia a fost părăsită de oameni. Oamenii au decis – nu de bunăvoie – să abandoneze economia”, spune avocatul şi trimite prin declaraţia sa către ceea ce se va întâmpla de astăzi încolo. Vor reveni oamenii, consumatorii în economie? Şi dacă da, când? Cum? Cu ce intensitate faţă de obişnuinţa lor de dinainte de criză?

    Orice criză naşte şi oportunităţi. Auzim în fiecare zi şi asta. Dar urmele lăsate în două luni şi jumătate de criza generată de pandemia de COVID-19 sunt adânci. Sunt 430.000 de locuri de muncă pierdute, câte 5.000 pentru fiecare zi de criză, locuri de muncă ce se vor întoarce cu greu în economie. Peste ele vine şomajul tehnic, cu alte sute de mii de persoane, dar ce va fi când se termină şi el, când companiile vor avea de plătit salarii din contractele pe care le generează, din facturile plătite de clienţi care aleg serviciile lor? Cercul economiei se duce din nou către oameni. Care vor fi veniturile lor după această criză? 96% dintre IMM-urile din România au o scădere a cifrei de afaceri, iar ele sunt cei mai mari angajatori din economie. Tot din această zonă, a firmelor mici şi mijlocii, vine şi cel mai mare număr al contractelor de muncă încetate în criză.
    „Criza e abia la început”, spune Radu Dumitrescu, proprietarul grupului Stadio Hospitality Concepts, care reuneşte sub aceeaşi umbrelă restaurantele Stadio, NOR, Bistro Cişmigiu, Social 1, 18 Lounge şi Embassy Park. Sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante, baruri –
    n. red.) este cel mai lovit în această criză, peste 100.000 de oameni au fost în şomaj tehnic, iar mulţi dintre ei nu au revenit încă la muncă.
    Un raport al BNR identifică şase sectoare din economie – HoReCa, transport rutier, servicii recreative, activităţi sportive, agenţii de turism şi transport aerian – ca fiind cel mai lovite din economie în trimestrul al doilea din 2020. Raportul analizează evoluţia industriilor din perspectiva valorii adăugate brute (VAB) şi menţionează că în cele şase sectoare de activitate VAB-ul din trimestrul al doilea se va reduce cu marje cuprinse între 30 şi 60%. Mai mult, din 62 de sectoare incluse în raportul BNR, 51 sunt afectate de pandemia de COVID-19.
    „Până acum jucătorii HoReCa au primit bani pentru şomaj, n-au plătit taxe, au beneficiat de multe ori de amânarea plăţii chiriilor sau a plăţilor către furnizori, băncile au înţeles şi ele. Acum urmează o reactivare a costurilor menţionate mai sus, deşi noi funcţionăm la doar 15% din capacitate (doar cu terasele şi conform regulilor de distanţare socială – n.red.). Trebuie să avem grijă la fiecare leu”, spune Radu Dumitrescu.
    Trimestrul al doilea este deja compromis pentru cele mai multe companii, iar lipsa de reacţie în elaborarea unui program de repornire a businessului ne poate costa şi mai scump.
    „Economia locală va fi sever afectată, peisajul fiind însă neuniform în plan sectorial. Domenii precum industria alimentară, cea farmaceutică sau cea chimică sunt relativ bine poziţionate în contextul actual, după cum sunt şi comerţul online, activitatea de curierat sau serviciile IT&C. De asemenea, expunerea economiei locale pe sectorul auto nu reprezintă neapărat o vulnerabilitate. Totuşi, marea majoritate a sectoarelor economice autohtone vor fi sever afectate”, notează BNR
    într-un raport.
    În 85 de zile de criză, din cifra de afaceri a companiilor s-au evaporat peste 40 de miliarde de eruo, câte 500 de milioane de euro pentru fiecare zi. În 2020, pentru prima dată, numărul de salariaţi din companii va coborî sub 4 milioane de oameni. La începutul crizei din 2008, în companiile locale lucrau 4,6 milioane de salariaţi, cifră care nu a mai fost atinsă deşi businessul s-a majorat cu 45%, iar productivitatea a crescut cu 60%. Acum numărul angajaţilor va scădea sub 4 milioane, dar pierderea poate fi şi mai dramatică. De măsuri concrete de repornire a businessului sau de lipsa lor va depinde bilanţul primelor 100 de zile de criză economică în România. 

    Radu Dumitrescu, proprietarul Stadio Hospitality Concepts
    „Criza e abia la început, mai exact până acum jucătorii HoReCa au primit bani pentru şomaj, n-au plătit taxe, au beneficiat de multe ori de amânarea plăţii chiriilor sau a plăţilor către furnizori, băncile au înţeles şi ele. Acum urmează o reactivare a costurilor menţionate mai sus, deşi noi funcţionăm la doar 15% din capacitate (doar cu terasele şi conform regulilor de distanţare socială – n.red.). Trebuie să avem grijă la fiecare leu”, spune Radu Dumitrescu, proprietarul grupului Stadio Hospitality Concepts, care reuneşte sub aceeaşi umbrelă restaurantele Stadio, NOR, Bistro Cişmigiu, Social 1, 18 Lounge şi Embassy Park.

    Daniel Boaje, CEO şi acţionar minoritar al McDonald’s
    „Construim planuri pe termen scurt şi mediu, pe care le adaptăm în funcţie de contextul în continuă schimbare, avem mai multe scenarii cu care lucrăm şi ne asigurăm că luăm de fiecare dată cele mai responsabile decizii. Mai mult ca oricând este nevoie de colaborare, să existe un dialog între autorităţi şi companiile private, precum şi un plan de redresare economică, pentru a ajuta economia României să îşi revină într-un timp cât mai scurt.
    De deciziile luate acum depinde succesul business-ului în viitor, de aceea cel mai important este să ne adaptăm rapid la contextul în continuă schimbare, să ne folosim resursele acolo unde este nevoie şi să luăm decizii responsabile pentru a susţine continuitatea businessurilor”, spune Daniel Boaje, CEO-ul şi acţionarul minoritar al McDonald’s, liderul pieţei locale de restaurante, cu peste 80 de localuri şi afaceri ce sar de 200 mil. euro.

    Ion Nestor, cofondator al NNDKP
    „Criza actuală nu se compară cu nimic din ce am trăit până acum. Am trecut (în cariera de antreprenor – n.red.) prin mai multe etape şi momente dificile pentru economie, dar ce se întâmplă acum e cu totul diferit şi sper să nu mai trăim niciodată aşa ceva. Diferenţa majoră faţă de toate celelalte crize, de-a lungul timpului, e direcţia din care s-a născut şi s-a propagat criza. Până acum direcţia a fost mereu dinspre economie către oameni.
    Astfel, orice criză a pornit mereu de la anumite sectoare de activitate, cum ar fi sectorul imobiliar care s-a prăbuşit. La un moment dat s-au creat nişte exagerări în sectorul financiar, aceasta fiind situaţia de acum mai bine de un deceniu. Modalitatea în care s-au născut crizele anterioare a fost aceasta: unul sau mai multe sectoare din economia mondială sau a anumitor ţări s-au îmbolnăvit. Acea boală s-a propagat. În cazul acestei pandemii, economia a fost părăsită de oameni. Oamenii au decis – nu de bunăvoie – să abandoneze economia” spune avocatul Ion Nestor, care a pornit la drum în antreprenoriat în 1990, alături de soţia sa Manuela Nestor, împreună cu care a cofondat casa de avocatură NNDKP, una dintre cele mai importante din piaţă până astăzi.

    Irina Schrotter, designer şi proprietara a două fabrici de textile
    „Odată ce pandemia de Covid-19 a lovit puternic ţările din Europa am început să simţim efectele în special pe brandul propriu. La fel ca şi la criza anterioară, zona de high-end şi lux a fost prima care a simţit, impactul fiind imediat. Am văzut cum consumatorii încep să se uite la cheltuielile pe care le fac. Impactul în industria de lohn se va resimţi din plin 3-4 luni, când ar fi trebuit să începem noile comenzi. Momentan simţim îngrijorare de la clienţii care au depozitele închise. Nu am putut trimite marfa actuală clientului principal din Italia. Nu există nicio certitudine, nici cu show-urile de modă, nici cu showroom-urile”, spune Irina Schrotter, designer şi proprietara a două fabrici de textile cu 800 de salariaţi.

    Dan Pavel, fondatorul Benvenuti

    „Momentan ne lovim de un fenomen la care nu
    ne-am aşteptat niciodată în decursul carierei noastre de business, de stopare totală a activităţii, ceea ce în 2008-2009 nu s-a întâmplat. Asta înseamnă o reevaluare totală a businessului, şi al nostru, şi al tuturor celorlalte sectoare. Ce s-a întâmplat în 2008-2009 a fost devalorizarea cursului de schimb, de aproximativ 30%. În august cursul era 3,5 lei pentru un euro, iar în final de martie era 4,39 lei la euro. Această devalorizare a influenţat profund businessul, de la achiziţii, până la plata chiriilor şi a dărilor la malluri, toate fiind echivalente în euro. În acel moment, principala noastră problemă, a creşterii costurilor, a fost devalorizarea. Într-adevăr a fost şi o tendinţă pe termen scurt a consumatorului de a fi mai rezervat. Dacă ne uităm din actuala criză la ce a fost în 2008-2009 putem spune că atunci a fost ceva uşor faţă de se va întâmpla acum. Cu siguranţă că va fi mult mai puternic afectat comportamentul de consum decât în urmă cu 11-12 ani”, spune Dan Pavel, fondatorul retailerului de încălţăminte Benvenuti, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de profil, cu peste 50 de magazine şi afaceri de circa 140 mil. lei anul trecut.

    Raul Ciurtin, proprietarul Prefera Foods

    „Eu personal cred că un rol major în evoluţia acestei situaţii îl are statul român prin măsurile pe care le ia sau ar trebui să le ia. Sunt două direcţii care pot influenţa viitorul economic al României. Pe de-o parte statul român ar trebui în acest moment istoric pe care îl trăim să îşi asume pe termen mediu şi lung un program masiv de investiţii în şosele, spitale, şcoli, în lucrurile care contează. Al doilea lucru curajos şi hotărât pe care ar trebui să îl facă statul român ar fi să sprijine – e momentul cel mai import să facă asta – jucătorii locali din producţie. Trebuie să producem mult mai mult în România”, crede Raul Ciurtin, unul dintre cei mai importanţi antreprenori din industria alimentară, de numele său fiind legat cel mai mare producător de lactate din România, Albalact, vândut către gigantul francez Lactalis. Apoi, el nu a renunţat la producţie, ci a dezvoltat Prefera Foods, pe care l-a transformat într-unul dintre cei mai mari jucători din producţia de conserve, investind totodată în branduri precum „Capricii şi Delicii“ sau „de Azi“.

    Rucsandra Hurezeanu, fondatorul Ivatherm

    „Încercăm să ne adaptăm la această nouă criză. E o situaţie în care suntem cu toţii. E o criză foarte diferită de cea de acum un deceniu din mai multe puncte de vedere, în primul rând pentru că oamenii au acceptat şi înţeles situaţia în care ne aflăm. A fost o perioadă de şoc în care a fost haos. Oamenii sunt afectaţi la nivel mental, emoţional, de aceea liderii trebuie să fie aproape de ei, să comunice mai mult, să fie mai prezenţi în mediul virtual sau oricum aleg să facă ei comunicarea. Cred că antreprenorii ar trebui să aibă în primul rând grijă de oameni, să nu renunţe la ei”, spune Rucsandra Hurezeanu, fondatorul Ivatherm, o companie înfiinţată în 2005, care produce dermatocosmetice cu apă termală de la Herculane.

    Constantin Duluţe, proprietar Domeniile Avereşti

    „Eu cred că cine poate, trebuie să facă investiţii în criză, cine are posibilitatea, bineînţeles. Trebuie să ne folosim experienţa pentru ceva util tuturor. E doar o criză, totul se va rezolva şi va trece dacă suntem sănătoşi. Eu toţi banii încasaţi îi investesc tot în România, nu plec nicăieri”, spune Constantin Duluţe, unul dintre cei mai putenici antreprenori români, cunoscut pentru afacerile în domeniul agricol. El deţine astăzi producătorul de vin Domeniile Avereşti, mai multe sute de hectare de teren agricol şi are în plan şi o investiţie imobiliară. Banii provin din tranzacţia pe care el a încheiat-o în 2018. Mai exact, arabii de la Al Dahra, un grup cu sediul în Abu Dhabi şi cu afaceri în agricultură, i-au plătit atunci peste 200 de milioane de euro pentru Agricost, cea mai mare fermă de cereale şi oleaginoase din România după suprafaţa cultivată.

    Dan Balaban, cofondator al Davino

    „Avem cheltuieli zilnice de 10.000-15.000 de lei la 80-90 de hectare de viţă de vie. Asta în contextul în care încasările sunt aproape zero. Sunt zile în care nu am încasat nimic. În ceea ce priveşte businessul, mă aştept la o scădere, mai ales că noi suntem atât de dependenţi de HoReCa. În scenariul pesimist vom vedea un declin de 30-40% la nivelul întregului an. Suntem foarte sensibili la ceea ce se va întâmpla. În scenariul optimist scăderea va fi de 10-15% la nivel de cifră de afaceri. Cu siguranţă însă că Davino va fi pe pierderi pentru că vor fi restaurante care vor închide sau nu vor mai plăti. Nu ni s-a întâmplat să fim pe pierderi de 20 de ani”, spune Dan Balaban, antreprenorul care deţine businessul Davino împreună cu oenologul Bogdan Costăchescu. Davino are în zona Dealu Mare 70 de hectare de viţă-de-vie în proprietate şi lucrează alte 17 hectare luate în arendă. Compania are afaceri anuale de aproape 4 mil. euro. Producătorul de vin din zona Dealu Mare este activ pe segmentul superior al pieţei şi vinde doar în HoReCa, în magazinele specializate şi la export.

    Jean Valvis, proprietar al Aqua Carpatica şi Domeniile Sâmbureşti

    „Investiţiile în infrastructură în faza de criză sunt decizii majore, istorice. Ele au scos şi America şi Europa din crizele economice. Investiţia în infrastructura pentru agricultură e o prioritate absolută în România. În ceea ce-i priveşte pe oameni, lumea îşi va organiza priorităţile mai direct, mai sincer, mai natural, fără a accepta corupţia, poluarea sau distrugerea pădurilor. Lumea nu va mai vrea să facă orice compromisuri. Acesta e aspectul pozitiv al acestei perioade”, spune omul de afaceri Jean Valvis, unul dintre cei mai puternici şi cunoscuţi antreprenori din industria alimentară din România. El a fondat brandurile LaDorna (lactate) şi Dorna (apă minerală), pe care apoi le-a vândut unor giganţi străini, respectiv grupului Lactalis şi către Coca-Cola. Acum el are în portofoliu marca de apă minerală Aqua Carpatica, precum şi producătorul de vinuri Domeniile Sâmbureşti.

    Dani Caramihai, cofondator al Fratelli

    „Emoţiile mele cele mai mari după această perioadă vin din faptul că nu ştiu dacă românii vor mai avea aceeaşi disponibilitate de a cheltui pentru că nu vor mai avea la fel de mulţi bani. Obligatoriu e să avem capacitatea de a ne adapta pas cu pas pentru că lucrurile se schimbă de la o zi la alta. Poate doar în ultimele săptămâni nu au mai fost schimbări semnificative pentru că până atunci ce discutam astăzi nu mai era valabil mâine”, afirmă Dani Caramihai, unul dintre cei patru fondatori ai grupului Fratelli, ce cuprine o reţea de cluburi sub acest brand în mai multe oraşe mari din ţară şi o serie de resto-baruri precum Biutiful, Fratellini, Uanderful sau Carnivale. Businessul cumulat al grupului este de circa 10 mil. euro.

    Octavian Radu, fondator al Diverta

    „O diferenţă uriaşă faţă de criza din 2009-2010 e că guvernul României a acţionat similar cu celelalte guverne, a dat drumul la bani, a dat ajutoare, a dat şansa companiilor să păstreze angajaţii prin plata şomajului tehnic. Astfel, nu se distrug firme, ele evită falimentul. Altfel, efectele ar fi apoi în lanţ. La fel cum la Covid-19 nu vrei ca toţi să se îmbolnăvească în acelaşi timp, pentru că depăşeşti capacitatea sistemelor sanitare, şi în economie vrei ca nu toate firmele să aibă probleme simultan. Dezastrul ar fi uriaş. La criza anterioară băncile nu au fost înţelegătoare cu mediul de business, dar acum sunt. La fel şi alţi parteneri”, spune Octavian Radu, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali, care are acum în portofoliu mai multe businessuri, printre care lanţul de librării Diverta, compania de logistică TCE, producătorul de componente auto Flaro şi firma de poştă Pink Post.

    Mircea Turdean, CEO şi acţionar al Farmec Cluj
    „În 2009, criza economică a fost diferită de pandemia de azi. Şi atunci însă, ca şi acum, Farmec s-a adaptat şi a prosperat. În aceea perioadă produsele autohtone au fost cerute mai mult şi noi am avut creşteri. Am şi ştiut să ne adaptăm la cerinţele de atunci, la fel ca şi acum, când ne-am pliat pe necesităţile prezente ale pieţei autohtone. E important ca o companie românească să tragă învăţăminte rapid dintr-o criză şi să se adapteze la cerinţele de la momentul respectiv”, spune Mircea Turdean, CEO şi acţionar al Farmec Cluj, cel mai mare producător local de cosmetice, cu 850 de salariaţi, cei mai mulţi activând în producţie.

    Dan Ostahie, proprietar al Altex
    „Actuala criză oferă astfel şi o serie de lecţii şi de oportunităţi. Cea mai mare piedere pe care eu o văd în această perioadă e cea legată de locurile de muncă. Această criză va şterge multe locuri de muncă, în unele sectoare mai multe, în altele mai puţine, dar per total vom avea o pierdere severă de joburi care va duce la o atitudine mult mai prudentă a consumatorului, mai elaborată. Este o incertitudine care domneşte”, spune omul de afaceri Dan Ostahie, unul dintre cei mai puternici antreprenori locali, fondatorul retailerului de electro IT Altex, cu afaceri anuale de peste 4 mld. lei.

    Feliciu Paraschiv, proprietar al magazinelor Paco

    „Noi vom învăţa ceva din pandemia actuală. Cu siguranţă! O să ne dăm seama că am fost, poate, prea risipitori. Am cheltuit prea mult şi nu am ştiut să facem economii. Poate trebuia să vină ceva să ne încerce. Generaţiile ce pornesc de la baby boomer şi merg spre millennial sau Z nu au fost încercate de lucruri atât de grave cum a fost cazul bunicilor noştri. Bunicii sau străbunicii noştri au trecut printr-un război sau chiar două, prin foamete. Noi nu am trecut prin nimic (până acum – n.red.)”, spune antreprenorul Feliciu Paraschiv, care a pus bazele lanţului de magazine Paco în urmă cu mai bine de două decenii şi a ajuns astăzi la 15 unităţi în judeţul Vrancea şi la afaceri de peste 20 mil. euro anul trecut.

    Şerban Radu, cofondator al reţelei de librării Cărtureşti
    „Pentru ca o librărie să trăiască e nevoie zilnic de cititori, de evenimente, de interacţiuni între librari, editori, autori şi public. perioada martie-mai, librăriile noastre au rămas fără cititori, lansările de carte s-au anulat, atelierele pentru copii s-au oprit, vânzările au scăzut la niveluri de neimaginat. Activăm într-un domeniu vulnerabil la scăderile economice: cărţile şi activităţile culturale sunt primele tăiate de pe listă în astfel de vremuri. însă disrupţia creată de pandemia COVID 19 s-a dovedit până acum mai devastatoare decât oricare dintre crizele cu care librăriile s-au confruntat în ultimele decenii”, spune Şerban Radu, cofondator al reţelei de librării Cărtureşti, una dintre cele mai importante zn România cu un total de circa 40 de unităţi.

  • Simona Constantinescu, ANA Hotels: Revenirea activităţii turistice va fi una graduală şi se va întinde pe o perioadă de minimum un an

    Majoritatea hotelurilor din România au fost închise pe perioada stării de urgenţă, deşi nu au fost obligate de autorităţi să facă acest lucru. Însă restricţiile de circulaţie a persoanelor au făcut ca cele mai multe hoteluri să nu aibă clienţi. Unele unităţi de cazare au găzduit însă în această perioadă personal medical sau persoane care au fost nevoite să stea în carantină.

    Simona Constantinescu, CEO al ANA Hotels, companie care deţine mai multe hoteluri în Bucureşti, Poiana Braşov şi în Eforie Nord, spune că societăţile din domeniul turismului vor fi nevoite să-şi optimizeze capitalul de lucru la volumul de business ce va creşte treptat, respectiv va trebui să-şi dimensioneze echipele şi costurile adecvat, pentru a rezista pe o perioadă mai lungă, până la revenirea afacerilor. Ea crede că în special călătoriile de business, conferinţele şi evenimentele corporate vor demara mai greu, fiind restricţionate şi de autorităţi şi de corporaţii.

    „Revenirea la activitatea turistică, aşa cum o ştim, va fi una lentă, marcată de evoluţia măsurilor şi restricţiilor impuse de autorităţi şi de evoluţia pandemiei. Dacă restrângerea activităţii a fost una abruptă, cu impact major asupra afacerilor din turism, revenirea va fi una graduală şi se va întinde pe o perioadă de minimum un an“, a declarat Simona Constantinescu. Ea a răspuns la întrebările ZF transmise cu ocazia demer­sului de a întocmi noua ediţie a catalogului Cei mai mari jucători din economie.

    Majoritatea hotelurilor din România au fost închise pe perioada stării de urgenţă, deşi nu au fost obligate de autorităţi să facă acest lucru. Însă restricţiile de circulaţie a persoanelor au făcut ca cele mai multe hoteluri să nu aibă clienţi. Unele unităţi de cazare au găzduit însă în această perioadă personal medical sau persoane care au fost nevoite să stea în carantină. Însă, per total, businessul din domeniul hotelier este unul dintre cele mai afectate de criza generată de COVID-19. Doar în Bucureşti există peste 170 de unităţi de cazare, dintre care 125 de hoteluri. Iar cele mai multe unităţi de cazare au trimis o parte sau tot personalul în şomaj tehnic.

    Grupul ANA Hotels operează hotelurile Athénée Palace Hilton şi Crowne Plaza din Capitală, trei unităţi în Poiana Braşov şi un hotel în Eforie Nord. Pe de altă parte, Simona Constantinescu crede că una dintre oportunităţi în perioada următoare vine de la potenţialul crescut al turismului autohton, având în vedere că mare parte din turişti sunt temători să călătorească în străinătate, cu avionul, până când nu se va descoperi un vaccine pentru COVID-19. „Totodată, popu­laţia va acorda o mai mare atenţie turismului de sănătate, căutând sejururi care să includă activităţi în aer liber, terapii balneo sau pachete turistice cu proceduri şi programe de activităţi care să le îmbună­tă­ţească imuni­tatea, să reducă anxietatea şi stresul generate de perioada de distanţare socială“. Printre măsurile luate de ANA Hotels în această perioadă pentru a continua activitatea au fost asigurarea şi implementarea măsurilor de igienă şi prevenţie pentru siguranţa anga­jaţilor la locul de muncă şi limitarea interacţiunii sociale, pen­tru evita­rea riscului de infec­tare cu COVID-19, pe perioada stării de urgenţă şi alertă.

    „Refacerea protocoalelor igie­nico-sanitare, a procedurilor şi flux­urilor operaţionale, în cola­borare cu reţeaua de clinici private Regina Maria, pentru a ne asigura că respectăm toate indi­caţiile medicilor epidemiologi şi cele impuse de Ministerul Sănătăţii, DSP şi ANSVSA“, a mai spus Simona Popescu în chestionarul transmis ZF.

    De asemenea, compania a început procesul de digitalizare a serviciilor oferite clienţilor, pentru a limita interacţiunea fizică, acolo unde este posibil. În plus, a făcut şi o serie de investiţii care erau dificil de realizat atunci când unităţile erau pline de turişti.

     „S-au demarat lucrări de investiţii în toate hotelurile ANA Hotels, investiţii care ar fi fost greu de realizat, fără a crea un disconfort clienţilor, dacă hotelurilor ar fi fost funcţionale ( de exemplu, renovare şi modernizare bucătării, terase şi restaurante). De aceste invesţii se vor putea bucură oaspeţii, de îndată ce vor începe să călătorească şi să-şi petreacă vacanţele în hotelurile noastre“, a mai spus managerul, care conduce o companie cu o cifră de afaceri de 182,9 milioane de lei în 2019, în uşoară scădere faţă de anul precedent. Compania a avut anul trecut un număr mediu de 585 de salariaţi, conform datelor transmise de companie pentru catalogul ZF Cei mai mari jucători din economie, ediţia 2020.