Tag: hoteluri

  • Producătorul de componente auto Compa Sibiu, cu Fondul Suveran al Norvegiei în acţionariat, vrea să intre pe piaţa hotelurilor

    Producătorul de componente auto Compa Sibiu (CMP), singurul emitent din eşalonul doi al bursei româneşti care are în acţionariat Fondul Suveran al Norvegiei, convoacă Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA) pe 14 ianuarie 2020, în vederea aprobării propunerii consiliului de administraţie al companiei de participare la înfiinţarea societăţii Compa Hospitality, cu activitate în domeniul hotelier.

    “Capitalul social al societăţii va fi de 50.000 de lei, împărţit în 5.000 părţi sociale, a câte zece lei fiecare”, se specifică în convocatorul companiei pe bursă.

    Potrivit datelor instituţiei, Compa Sibiu va avea un aport de 49.990 lei la capitalul social al Compa Hospitality, împărţit în 4.999 părţi sociale, reprezentând 99,98% din acţiuni, în timp ce Dan Nicolae Băiaşu, directorul comercial al companiei, va deţine restul de 0,02% din acţiuni.

    Producătorul de componente auto din Sibiu a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 29 mil. lei, în scădere cu 12% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, la venituri totale de 598,4 mil. lei, plus 3,5%.

    Compa Sibiu controlează în proporţie de 100% Compa IT, cu activitate în realizarea de soft, şi deţine 99% din Trans Cas, companie de transport rutier de mărfuri şi 70% din Recaserv.

    De la începutul anului, acţiunile CMP se tranzacţionează în scădere cu 6,82% pe fondul unui rulaj de 20,2 mil. lei, emitentul ajungând la 179 mil. lei capitalizare.

    Compania este deţinută în proporţie de 19% de Ioan Deac, preşedintele Consiliului de Administraţie şi directorul general al  Compa şi în proporţie de 18,7% de Ioan Miclea, restul de 62,2% fiind împărţit de alţi investitori pe bursă.

     

  • Sute de biserici din Franţa vor fi transformate în hoteluri de lux, cluburi de noapte şi crame

    Municipalitatea din Rouen trebuie să decidă, miercuri, viitorul a patru dintre bisericile sale, care vor fi scoase la vânzare. Printre propunerile primite se numără o braserie cu un muzeu al berii. Bisericile, proprietatea municipalităţii – ca aproximativ 40.000 din cele 42.000 care există în Franţa, potrivit Conferinţei Episcopilor – au fost desacralizate, adică au fost eliminate obiectele de cult şi moaştele.

    Maxime Cumunel, secretar general al Observatorului patrimoniului religios, care monitorizează edificiile vândute şi transformate, spune că fenomenul de dezafectare este unul în creştere, anual câteva dintre acestea fiind desacralizate.

    Din 1905, 277 de biserici au fost dezafectate, după cum anunţat într-o conferinţă, în 2016, episcopul Jacques Habert de la Conferinţa Episcopilor din Franţa. Fenomenul a fost mai accentuat în ultimii 20 de ani. Acest lucru înseamnă, în medie, puţin peste două biserici anual.

    Unele au fost dezafectate în urmă cu câteva decenii, altele, de câteva secole. La Nantes, a fost deschisă o discotecă într-o biserică ce a fost desacralizată în timpul Revoluţiei Franceze (1789 – 1799) .

    Multe dintre edificii îşi caută cumpărător. De exemplu, capela Saint-Jacques din Foix, Ariège, cu “o arhitectură unică”, incluzând turlă, clopote şi vitralii, dar şi un fost ospiciu, este de vânzare pentru 400.000 de euro.

    La Cauvigny, în Oise, capela Sainte-Restitute, care datează din secolul al XVII-lea, este de vânzare pentru 257.000 de euro.

    Ambele exemple sunt edificii care necesită ample lucrări de renovare. Dar sunt disponibile pe piaţă şi unele biserici deja restaurate, precum una din Ablaincourt-Pressoir, în Somme, desacralizată în 1976 şi transformată într-o locuinţă.

    Mănăstirea capucinilor din Pabu, Côtes-d’Armor, va deveni curând o reşedinţă premium pentru persoane în vârstă şi aceeaşi funcţie a primit-o şi mănăstirea La Rochette din Lyon, care include 51 de apartamente, dintre care unul amenajat în capelă, cu o piscină de 3,5 x 7 metri la subsol.

    De asemenea, mănăstirea La Salette din Millau, Aveyron, a fost transformată în hotel de lux, cu spa, hamam şi saună.

    Maxime Cumunel spune că problema trebuie abordată pe termen lung: “Ce vor deveni aceste edificii în 20, 50, 100 de ani? Chiar dacă nu mai sunt lăcaşuri de cult, aceste biserici sunt elemente ale permanenţei”. Potrivit lui Cumunel, nu este vorba despre nişte clădiri comune, “fac parte din patrimoniu, chiar dacă nu au statutul oficial de monument istoric. Bisericile aparţin tuturor, sunt deschise tuturor. Aparţin, de asemenea, Istoriei şi istoriei intime, trăită de locuitori”.

    Multe astfel de edificii au avut destine uimitoare, fiind transformate în sediu de companie de asigurări, cramă, muzeu digital, studio de dans, fabrică de plăci ceramice, club de noapte.

    Unele reconvertiri pot deruta publicul, aşa cum este cazul unei biserici abandonate din Spania care a devenit parc pentru plimbări cu rolele, după ce un street artist a acoperit zidurile cu graffiti.

    Maxime Cumunel este de părere că aceste noi roluri contribuie la renaşterea edificiilor, dar că spiritul original trebuie conservat.

    “O clădire care nu este folosită va dispărea. Dar sunt persoane care au fost înmormântate în biserică. Are sens să o transformi în club de noapte? Ne putem imagina să le transformăm în săli cu scopuri culturale şi sociale, dedicate copiilor, persoanelor în formare sau în vârstă. Ceea ce nu ar împiedica să amenajezi acolo o cafenea sau un magazin de artizanat local sau orice altcveva ce ar avea sens pentru comunitatea locală”, a spus acesta.

    Benjamin Chavardes, de la Şcoala Naţională Superioară de Arhitectură din Lyon, autor al volumului “L’avenir des églises”, este de părere că toate proiectele de reconversie trebuie să respecte arhitectura clădirii.

    “Bisericile sunt diferite, dar ceea ce le caracterizează frecvent sunt dimensiunile mari, ceea ce reprezintă atât un atu, cât şi o constrângere tehnică. În ce măsură, după compartimentare, mai poţi remarca spaţiul bisericii. Este suficient să analizezi pertinenţa anumitor programe”, a spus acesta.

    Benoit de Sagazan, specialist în patrimoniu religios, spune că, cel mai frecvent, cele mai inedite proiecte apar după o a doua vânzare a edificiului. Acesta a dat ca exemplu capela din Angers, care iniţial, a fost vândută unei proprietar de hoteluri, dar, pentru că nu a avut succes, clădirea a fost cumpărată de un fotbalist, care a transformat-o în club de noapte.

  • După hotelurile pentru căţei şi pisici, urmează hotelurile pentru insecte. La ce s-a gândit un designer francez

    Un designer francez, Marlène Huissoud, a creat o serie de scaune intitulată „Please Stand By”, gândite ca adăposturi sau „hoteluri” pentru insecte polenizatoare, cum ar fi viespile, fluturii sau albinele solitare, impresionată de rezultatele unor studii care arată că peste 40% dintre speciile de insecte din lume sunt în declin, scrie Dezeen. Scaunele, confecţionate din materiale naturale, cum ar fi lutul nears sau lemnul, sunt prevăzute cu găurele de până la 10 centimetri şi permit insectelor să-şi facă cuib sau să hiberneze. Hotelurile pentru insecte au fost create cu ajutorul unor savanţi de la King’s College din Londra, au fost prezentate la o expoziţie de artă, iar în prezent li se caută o reşedinţă permanentă.

  • Alin Burcea, Paralela 45: Românii nu vor lucruri ieftine. În Antalya se vând hoteluri cu reputaţie mare, foarte scumpe

    Paralela 45, agenţia de turism deţinută de antreprenorul român Alin Burcea, a tri­mis peste 23.000 de turişti în Antalya şi peste 2.000 în Alanya şi Bodrum în acest sezon, rezultat cu care cele trei destinaţii au con­tri­buit ca Turcia să fie pe primul loc în pre­ferin­ţele clienţilor Paralelei 45. Gradul me­diu de ocupare al curselor de tip charter organizate în 2019 în zece oraşe a fost de 94%.

    „România a trimis în Antalya 240.000 de persoane în 2019. În 2015 trimiteam 130.000 de persoane, dar veniturile în ultimii trei ani au fost mai mari la stat şi la privat, iar românii şi-au permis mai mult. În urmă cu şapte, opt ani abia ajungeam la 100.000. Sun­tem pe locul şapte ca număr de turişti în Antalya, după Germania, Anglia sau Ru­sia“, a spus Alin Burcea, proprietarul Para­lela 45, în cadrul unei conferinţe de presă.

    El consideră că în 2020 această destinaţie se va consolida din punctul de vedere al numărului de turişti, pentru că a atins un maxim posibil prevăzut. Între Antalya şi Alanya sunt 450 de hoteluri de cinci stele, majoritatea cu servicii all inclusive, iar Burcea spune că tot mai mulţi români caută destinaţii scumpe, de lux. 

    „Românii nu vor lucruri ieftine. Se vând hoteluri cu reputaţie mare, foarte scumpe. Avem numai hoteluri de cinci stele, pentru că românii sunt diferiţi de nemţi. România şi Rusia vor lucruri mai scumpe decât Germania.“

    Burcea adaugă că Antalya a avut în 2019  preţuri mai mari decât în anul precedent, pentru că 80% din hotelieri au crescut preţurile semnificativ, însă „Antalya s-a vândut în orice condiţii fără probleme“. Pentru a susţine cererea în creştere compania îşi propune să aibă un zbor direct din Constanţa în Alanya în 2020.

    În 2019, Paralela 45 a avut 19 curse charter săptămânale spre Antalya, cu plecări din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Târgu Mureă, Oradea, Arad, Suceava, Bacău şi Baia Mare, o plecare săptă­mâ­nală spre Bodrum şi una spre Alanya, po­trivit reprezentanţilor companiei. Din nu­mărul total de turişti care au mers în Turcia, 35% au ales plecările din Bucureşti, 13% din Iaşi, 11% din Cluj-Napoca şi 8% din Bacău.

    În ceea ce priveşte gradul de ocupare, pe primul loc, cu o pondere de 97%, a fost charterul Antalya – Timişoara. Un pachet la un hotel de cinci stele din Antalya costă 450 de euro în luna mai.

    Alin Burcea spune că şi în 2020 Antalya va rămâne o destinaţie vedetă pentru că românii s-au obişnuit şi cu conceptul de early booking şi îşi rezervă din timp vacanţele. „Antalya se prefigurează a fi din nou vedeta sezoului estival, pentru al treilea an consecutiv. Cele mai mari reduceri de preţ în perioada de early booking, de 40%, vin de la partenerii noştri hotelieri turci şi primele vânzări de vacanţe pentru vara 2020 au fost făcute deja“. Întreaga ofertă pentru vacanţa de vară a Paralela 45 cuprinde 30 de zboruri săptămânale de tip charter spre Turcia. 

    Paralela 45 estimează pentru anul acesta vânzări de 70 de milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de anul precedent.

  • Hoteluri pe bandă rulantă

    Primele două hoteluri din România construite şi administrate de grupul Apex Alliance Hotel Management, controlat de mai mulţi antreprenori lituanieni printre care şi Nerijus Numavicius, considerat a fi cel mai bogat om din statul baltic, sunt Hilton Garden Inn din centrul vechi al Capitalei şi Hilton Garden Inn Bucharest Airport. În curând urmează lansarea celui de-al treilea hotel sub umbrela Apex Alliance – Courtyard by Marriott, care este localizat în zona Floreasca din Capitală, iar anul viitor vor fi finalizate alte două proiecte în Bucureşti – Moxy şi Autograph Collection by Marriott.

    „Mai avem trei hoteluri care vor fi deschise în România. Courtyard by Marriott, care va fi deschis în luna aceasta, Moxy şi Autograph Collection. Moxy este un brand foarte cool, funky, un fel de party hotel. Are ca public ţintă milenialii, aşa că întreaga atmosferă va fi diferită. Intri în hotel, te întâmpină un tip cu barbă şi te întreabă dacă vrei o bere, dacă vrei să te cazezi, e o experienţă complet diferită. Suntem foarte încântaţi de acest brand şi sunt încântat de concept. Sunt un fel de milenial, destul de aproape de această generaţie, aşa că sunt foarte încântat”, a relatat pentru Business Magazin Gerhard Erasmus, CEO-ul Apex Alliance. La 38 ani, Gerhard Erasmus a acumulat o experienţă de peste 20 ani în industria hotelieră. Înainte de a se alătura grupului Apex Alliance, el a deţinut poziţia de director general pentru Radisson Hotel Group, iar anterior a petrecut circa zece ani în Africa de Sud, unde a lucrat pentru mai multe lanţuri hoteliere, precum City Lodge Hotels Limited, Legacy Hotels and Resorts, Belmond şi Only & Only Resorts.
    „Am început să lucrez de foarte tânăr. Am călătorit în toată lumea, am avut parte de tot felul de experienţe. Am construit hoteluri în Africa. Este unul dintre cele mai dificile lucruri să construieşti un hotel în Africa, prin comparaţie, să ridici un hotel aici este a «walk in the park»”, a subliniat Gerhard Erasmus.
    Cum este însă piaţa hotelieră din regiune şi în special cea din România? „Ne uităm la diferite pieţe din zonă. Deşi este o cerere mare, credem că oferta de hoteluri noi nu este la fel de mare. Vedem piaţa din România ca o oportunitate, considerăm că venim cu un avantaj prin faptul că aducem branduri noi pe piaţă, venim cu construcţii noi, ceea ce ne diferenţiază pe piaţă, mai ales în condiţiile în care sunt hoteluri de pe piaţă care poate au nevoie de renovare”, a punctat el.
    Apex Alliance este acum unul dintre cei mai activi jucători din industria hotelieră din România, unde deocamdată nu sunt prezente foarte multe branduri internaţionale, care vor investi însă în curând şi pe plan local. În prezent, la nivelul ţării, Bucureştiul are cea mai dezvoltată infrastructură de cazare, cu aproape 11.000 de camere de hotel. Jumătate din camerele de hotel din Capitală sunt clasificate ca fiind de patru stele.
    „Piaţa de investiţii în acest domeniu este destul de robustă. Ca destinaţie, desigur, îţi doreşti să ai un echilibru, o ofertă vastă de hoteluri, pentru că fiecare brand vine cu proprii săi followeri, clienţi fideli. Acest lucru creşte notorietatea unei destinaţii şi poate fi o unealtă de marketing. În această piaţă robustă care caracterizează România suntem lideri de piaţă, ca mărime, ca număr de camere pe care le vom deţine în oraş cu siguranţă.”
    Grupul Apex a intrat pe piaţa locală în 2017, când a deschis hotelul Hilton Garden Inn în inima Centrului Vechi al Capitalei, în urma unei investiţii de 20-25 milioane de euro, sumă ce a fost necesară pentru reconstrucţia clădirii în care operează acesta. În total, hotelul Hilton Garden Inn din centrul Bucureştiului are 210 de camere. Capacitatea de cazare a hotelului Hilton Garden Inn amplasat chiar în incinta Aeroportului Internaţional Henri Coandă, primul astfel de hotel din România, este similară – 218 camere.
    „Cred că mai toate oraşele principale au un hotel în aeroport, Bucureştiul a fost printre ultimele, cel puţin în rândul oraşelor similare ca mărime şi dinamică din regiune”, a menţionat Gerhard Erasmus, adăugând că durata de construcţie a hotelului a fost de 16 luni, iar investiţia s-a ridicat la 19 milioane de euro. Hilton Garden Inn Bucharest Airport se află la o distanţă de doar 150 de metri de terminalul Plecări al Aeroportului Internaţional Henri Coandă, adresându-se cu precădere segmentului de business, personalului companiilor aeriene ce operează pe Aeroportul Henri Coandă, fiind totodată şi o soluţie pentru pasagerii cu zboruri anulate sau întârziate.
    De ce un hotel în aeroport? „E o ecuaţie simplă. Sunt foarte mulţi pasageri internaţionali care ajung aici pe aeroport, iar când analizăm o piaţă luăm în considerare centrul vechi al oraşului, centrele de business şi aeroporturile. Întotdeauna există cerere. Mai ales când nu există alternativă reală în zonă. Aşa că nu a fost o decizie grea. Nu avem alt hotel construit în aeroport, însă suntem în negocieri pentru managementul unor astfel de hoteluri”, a explicat el.
    Hilton Garden Inn Bucharest Airport aparţine segmentului „focused hotels” al lanţului Hilton, designul fiind modern, funcţional, cu accente minimaliste şi contemporane. Pe lângă cele 218 camere din categoria superior, standard, hotelul Hilton din aeroport dispune şi de 5 săli de conferinţă cu o suprafaţă totală de 225 de metri pătraţi, ce pot fi compartimentate în funcţie de necesităţi. În plus, camerele sunt dotate cu birouri, scaune ergonomice şi Wi-Fi care să asigure un mediu de lucru confortabil şi eficient pentru clienţii din zona business.
    Courtyard by Marriott, a treia investiţie a Apex Alliance pe plan local, este primul hotel din România care activează sub acest brand. Hotelul, amplasat la intersecţia bulevardelor Dimitrie Pompeiu şi Barbu Văcărescu, pe terenul fostului service Sama, are în total 259 de camere, care sunt deja operaţionale. A patra unitate hotelieră construită de grupul lituanian este Autograph by Marriott.
    „Autograph, care se adresează unui alt segment, face parte dintre brandurile de lux, va fi tot în Centrul Vechi, probabil va fi deschis în vara anului viitor. Avem o echipă de top care va veni în România pentru a ne ajuta să creăm o experienţă uluitoare, promitem că va fi ceva extraordinar. Hotelul va avea 2-3 restaurante, un bar foarte interesant, un Spa”, a precizat CEO-ul Apex Alliance. El a adăugat că în total bugetul de investiţii pentru cele patru hoteluri din România se ridică la 90 milioane de euro.
    Modelul de business al grupului lituanian se axează pe două direcţii – dezvoltare imobiliară şi management pentru hoteluri.
    „Construim hoteluri şi asigurăm management pentru hoteluri. Am dezvoltat un concept de business care nu este doar eficient, dar şi atractiv pentru alţi investitori. Construim un hotel, iar un hotel nou are nişte avantaje de necontestat, aducem un brand foarte puternic, cu propria istorie şi comunitate, dar şi o echipă grozavă care să facă hotelul operaţional. Acest proces poate lua şi câţiva ani, dar suntem hotărâţi să facem din fiecare hotel un succes pe piaţă”, a afirmat Gerhard Erasmus. Apoi, după ce devine complet operaţional, a punctat el, grupul ia în considerare vânzarea hotelului.
    „Dar chiar şi după vânzarea hotelului, Apex asigură în continuare managementul. Acest lucru poate însemna încă 15-20-25 de ani. Vânzarea unui hotel – ca să fim mai exacţi, vânzarea clădirii – este o modalitate pentru noi să ne extindem şi să continuăm investiţiile.”
    Recent, Apex Alliance a fost contactat în vederea vânzării hotelului Hilton Garden Inn din Centrul Vechi al Bucureştiului, care are un grad de ocupare de peste 85% la un an de la deschidere. Anul trecut, afacerile Hilton Garden Inn din centrul Capitalei s-au ridicat la 5,5 milioane de euro, ţinta pentru 2019 fiind de 7 milioane de euro.
    „Chiar în aceste condiţii, în care luăm în considerare vânzarea unităţilor hoteliere construite şi operate, Apex Hotel Management va rămâne în continuare cel care se ocupă de gestionarea hotelurilor”, a subliniat CEO-ul Apex Alliance. În funcţie de negocierile purtate, grupul lituanian gestionează un hotel timp de 15-20-25 de ani.
    Pentru moment, din punctul de vedere al dezvoltării imobiliare, Apex Alliance nu mai are în plan alte investiţii pe piaţa din România, însă din punctul de vedere al managementului hotelier, se află în discuţii cu câteva branduri internaţionale.
    „Nu am finalizat încă negocierile şi suntem interesaţi şi de alte oraşe secundare. Ne-am construit o reputaţie, aşa că am observat o deschidere şi din partea investitorilor locali.”
    La nivelul întregii pieţe europene, grupul lituanian îşi îndreaptă acum atenţia preponderent către oraşele secundare, în condiţiile în care în toate capitalele din regiune există deja o prezenţă destul de mare pe piaţa hotelieră.
    „Suntem în proces de construcţie a unui hotel în Veneţia, este un moment foarte important pentru noi. Va fi un hotel fantastic, nou, 324 de camere, chiar pe insulă. Avem acum în vedere extinderea spre centrul Europei, pentru că pe zona de est deja ne-am consolidat poziţia. Italia – Milano, Roma, Florenţa, Veneţia – este printre priorităţile noastre”, a relatat el despre planurile Apex Alliance. 

  • Cât costă o noapte de cazare la hotelurile din România: staţiunea Băile Tuşnad e cea mai scumpă

    O noapte de cazare într-un hotel de trei stele din Bucureşti costă în medie în această toamnă 40 de euro, un preţ similar cu cel din staţiunea montană Predeal, dar mai puţin decât în Braşov, Băile Tuşnad sau Mamaia.

    Mai exact, una dintre cele mai populare staţiuni de la Marea Neagră are chiar şi în extrasezon preţuri (la hotelurile de 3 stele) peste multe destinaţii montane, arată o analiză a motorului gratuit de căutare pentru călătorii momondo.ro. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Noua vedetă din turism: hotelurile din staţiunile balneare au creşteri de 30-50% în 2019. „Oamenii caută vacanţe în zona de spa şi wellness“

    Turismul balnear a înregistrat o creştere a veniturilor de circa 30-50% în 2018, datorită vouche­relor de vacanţă, a declarat Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR).

    „România are o creştere a businessurilor din turismul balnear de 10% în fiecare an, iar anul acesta cu ajutorul voucherelor de vacanţă de la stat au crescut businessurile cu 30-50%, în funcţie de cum au fost gestionate de administratori. România are resurse puternice de creştere, pentru că dispunem de resurse naturale impresionante“, a spus pentru ZF Nicu Rădulescu, preşedintele OPTBR, în cadrul Congresului Anual al Turismului Balnear şi Spa.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Noua vedetă din turism: hotelurile din staţiunile balneare au creşteri de 30-50% în 2019. „Oamenii caută vacanţe în zona de spa şi wellness“

    Turismul balnear a înregistrat o creştere a veniturilor de circa 30-50% în 2018, datorită vouche­relor de vacanţă, a declarat Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR).

    „România are o creştere a businessurilor din turismul balnear de 10% în fiecare an, iar anul acesta cu ajutorul voucherelor de vacanţă de la stat au crescut businessurile cu 30-50%, în funcţie de cum au fost gestionate de administratori. România are resurse puternice de creştere, pentru că dispunem de resurse naturale impresionante“, a spus pentru ZF Nicu Rădulescu, preşedintele OPTBR, în cadrul Congresului Anual al Turismului Balnear şi Spa.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Începe LITORALUL pentru toţi | Preţuri competitive pentru a prelungi sezonul estival. Câte hoteluri s-au înscris în program

    Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) anunţă lansarea programului „Litoralul pentru toţi”, prin care turiştii beneficiază de cazare la mare plătind între 50 şi 140 de lei pe zi, începând cu 1 septembrie până în 30 septembrie.

    Tarifele practicate în cadrul programului sunt mai mici cu până la 70% faţă de cele din vârf de sezon.

    „Aflat la a 36-a ediţie, programul special <Litoralul pentru Toţi> prezintă acelaşi interes din partea turiştilor ca şi acum 18 ani, când a fost lansat, fiind singurul program social din România susţinut integral de mediul de afaceri, respectiv de patronatele hoteliere autohtone. Pentru a veni în sprijinul turiştilor, multe hoteluri intrate în program menţin aceleaşi tarife nemodificate de 7 ani, deşi costurile utilităţilor au suferit în toată această perioadă majorări de peste 60%, iar în unele cazuri chiar s-au dublat. Şi în cadrul acestei ediţii, sejururile pot fi achitate şi cu vouchere de vacanţă”, arată FPTR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt cele mai vizitate capitale ale lumii în 2019 – VIDEO

    Cea mai căutată capitală este Londra, metropola Marii Britanii, urmată de Paris şi Amsterdam. Oraşele europene domină clasamentul, ocupând primele 7 poziţii în ierarhia atragerii turiştilor.
    Între capitalele ţărilor europene Bucureşti ocupă locul 28, fiind întrecut de Belfast, Cardiff şi Riga. La nivel mondial, Bucureştiul se află pe locul 61.

    Locul 1: Londra
    Locul 2: Paris
    Locul 3: Amsterdam
    Locul 4: Roma
    Locul 5: Berlin
    Locul 6: Madrid
    Locul 7: Praga
    Locul 8: Tokyo
    Locul 9: Copenhaga
    Locul 10: Bangkok