BusinessMagazin

Tag: harta

  • Nou cod galben de PLOI în 14 judeţe, până luni seara. Cea mai ploioasă VARĂ din ultimii opt ani/ Vezi judeţele vizate | HARTA

    Avertizarea este valabilă în intervalul 29 iulie, ora 14:00 – 30 iulie, ora 21:00, iar meteorologii anunţă instabilitate atmosferică accentuată şi cantităţi importante de apă pentru cele 14 judeţe vizate.

    În intervalul menţionat, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată în sudul şi estul Transilvaniei, în vestul Moldovei, local în Maramureş, precum şi în zonele montane. Se vor semnala averse ce vor avea şi caracter torenţial, frecvente descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului care vor lua şi aspect de vijelie şi căderi de grindină.

    În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantităţile de apă vor depăşi 20 l/mp şi izolat 50…60 l/mp. Astfel de fenomene se vor semnala pe arii mai restrânse şi în restul teritoriului.

    Primele două luni din această vară au fost cele mai ploioase din ultimii opt ani. În lunile iunie şi iulie, aproape că nu a fost o zi în care să nu plouă în România, iar meteorologii spun că vara aceasta este una atipică pentru toată emisfera nordică fără zile caniculare.

  • Fifor: România a înfiinţat un Centru de Excelenţă pentru Protecţia Mediului, care va fi afiliat NATO

    „Înfiinţăm Centrul de Excelenţă pentru Protecţia Mediului, un Centru de Excelenţă pe care îl vom gândi, deocamdată, la nivel naţional, urmând ca pe principiul pe care putem face o notă de afiliere la structurile NATO să putem să avem un Centru de Excelenţă NATO pe Protecţia Mediului, pe teritoriul României. Acest lucru nu face decât să poziţioneze România şi mai bine pe harta centrelor de excelenţă ale NATO. La momentul de faţă, România găzduieşte un astfel de Centru de Excelenţă la Oradea. Ne propunem ca în perioada următoare să derulăm o serie de activităţi menite să ducă la regândirea strategiei pentru protecţia mediului şi din perspectiva Ministerului Apărării Naţionale”, a declarat, vineri, ministrul Apărării Naţionale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • COD ROŞU de inundaţii pe râuri din trei judeţe. CODURI PORTOCALIU şi GALBEN de furtuni până la ora 21.00 | HARTA zonelor afectate

    Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, ca urmare a precipitaţiilor înregistrate în ultimele ore, a celor prognozate şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu efecte severe de inundaţii locale şi creşteri importante de debite şi niveluri cu depăşiri ale cotelor de pericol pe râurile din bazinele hidrografice: Olteţ – bazin superior, Cerna (afluent al Olteţului), Olt – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă Lotru – amonte Ac. Ioneşti, în judeţele Vâlcea, Gorj şi Argeş.

    Astfel, atenţionarea cod roşu, potrivit hidrologilor, este valabilă marţi, de la ora 9.30 până la ora 20.00.

    Conform sursei citate, fenomenele hidrologice periculoase se pot produce cu probabilitate mai mare în bazinele hidrografice: Olteţ, Cerna, Olt – afluenţii de dreapta aferenţi sectorului avertizat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, lovită de ploi torenţiale. COD PORTOCALIU până marţi. Hidrologii nu exclud un cod roşu de inundaţii | HARTA zonelor afectate

    „De la ora 16:00 de astăzi şi până marţi la ora 21:00, ne aflăm sub incidenţa unei avertizări meteorologice de cod portocaliu pentru 18 judeţe din partea de sud a ţării, Oltenia, vestul şi nordul Munteniei, sudul şi vestul Transilvaniei precum şi jumătatea de sud a Banatului şi în sud-vestul Moldovei. În acest interval vor fi ploi abundente, se vor acumula cantităţi de apă de 40-50 de litri pe metrul pătrat şi pe arii restrânse 70 de litri/mp”, a declarat, duminică, reprezentantul ANM.

    O altă avertizare, cod galben, vizează restul ţării. Aceasta este valabilă de duminică, ora 11.00, până marţi, la ora 21.00.

    În intervalul menţionat vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată ce se va manifesta prin averse cu caracter torenţial, descărcări electrice, intensificări ale vântului cu aspect de vijelie şi pe arii restrânse căderi de grindină. Prin acumulare sau în intervale scurte de timp se vor înregistra cantităţi de apă de peste 25 l/mp şi izolat 40…50 l/mp.

    Meteorologii anunţă că temperaturile nu vor depăşi 27-28 de grade, sub media acestei perioade.

    De duminică, ora 11 şi până marţi, la ora 21, ANM a emis o avertizare de cod galben de instabilitate atmosferică accentuată ce se va manifesta prin averse cu caracter torenţial, descărcări electrice, intensificări ale vântului cu aspect de vijelie şi pe arii restrânse căderi de grindină.

    Prin acumulare sau în intervale scurte de timp se vor înregistra cantităţi de apă de peste 25 l/mp şi izolat 40…50 l/mp.

    32 de judeţe se aflau deja, până luni seara, sub avertizarea uni cod galben de furtună. Sunt aşteptate ploi şi instabilitate atmosferică accentuată. Administraţia Naţională de Meteorologie a emis mai multe avertizări nowcasting cod galben şi portocaliu de ploi torenţiale şi furtuni puternice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cei trei care împart harta McDonald’s

    Uitaţi-vă puţin la mine, uitaţi-vă puţin la voi, tu ai 2.000 de oameni, tu 2.000, ea are 4.000 de oameni”, îşi aminteşte Luiza Nicolae, directorul de operaţiuni al lanţului de restaurante McDonald’s de pe plan local, discuţia avută la începutul anului cu Daniel Boaje, CEO-ul companiei, la preluarea funcţiei. Ea a devenit la 1 ianuarie responsabilă de operaţiunile liderului local al pieţei de restaurante, care a evoluat pe parcursul a 23 de ani, de la venituri de 1,2 milioane de lei, generate de restaurantul aflat la parterul magazinului Unirea din Bucureşti, la 72 de unităţi răspândite în întreaga ţară, cu afaceri totale de peste 687 de milioane de lei (peste 150 de milioane de euro) şi profit net de 79 de milioane de lei (17,2 milioane de euro).

    Numărul angajaţilor a crescut direct proporţional cu restaurantele: de la primii 14 recrutaţi, la peste 4.500 anul trecut. La începutul lui 2016 grupul american McDonald’s a cedat operaţiunile locale maltezilor de la Premier Capital, care au preluat franciza McDonald’s în România şi au 90% din acţiuni, în timp ce executivul Daniel Boaje, care conduce operaţiunile lanţului de restaurante de circa şapte ani, are 10%.

    Premier Capital deţine franciza McDonald’s în peste şase pieţe (Estonia, Grecia, Lituania, Letonia, Malta şi România), însă, potrivit ZF, piaţa locală este de departe cea mai importantă atât ca populaţie, cât şi ca pondere în business. Mai exact, România are o pondere de peste 50% în totalul businessului Premier Capital. Anul trecut, compania a investit 10 milioane de euro în proiectele desfăşurate – printre care deschiderea a patru restaurante McDonald’s noi în Bacău, Bucureşti, Constanţa şi Timişoara şi remodelarea a şase restaurante cu un design şi un sistem inovator, potrivit reprezentanţilor companiei. Cele mai recente investiţii ale companiei se leagă de deschiderea celui de-al patrulea restaurant McDonald’s din Ploieşti, în centrul comercial Ploieşti Shopping City.

    Investiţiile vor continua, în contextul în care compania are aproximativ 50 de proiecte planificate în 2018, printre care încă şase noi deschideri de restaurante şi cinci cafenele McCafé.

    Alături de Luiza Nicolae se aflau, atât la momentul discuţiei cu Daniel Boaje, cât şi la cel al interviului cu Business MAGAZIN, Lucian Zărcan şi Marius Georgescu, cei doi manageri de operaţiuni. Împreună, ei formează echipa responsabilă de operaţiunile restaurantelor McDonald’s la nivel naţional şi, implicit, de cei peste 4.500 de angajaţi din cadrul acestora. Lucian Zărcan coordonează regiunea de est şi de sud-est, iar Marius Georgescu, regiunea centrală şi de vest, Luiza Nicolae fiind responsabilă de coordonarea întregului lanţ.

    Lunar, directorul de operaţiuni al McDonald’s parcurge aproximativ 4.000 km pe ruta acasă-birou/birou-acasă. Locuieşte în Ploieşti, lucrează la McDonald’s de 22 de ani şi face în fiecare zi naveta până la birou. De-a lungul timpului, a trecut prin toate poziţiile ierarhice reprezentantive pentru un restaurant McDonald’s – de la conducerea unei zone până la conducerea schimburilor şi până la rolul de director de restaurant. Absolventă a Universităţii de Litere şi Ştiinţe din Ploieşti, Nicolae s-a angajat la McDonald’s în 1996, ca manager trainee: „Auzisem de McDonald’s, ştiam că este liderul pe piaţa de fast-food mondială şi eram convinsă că este o companie în care, cu paşi mărunţi, poţi să îţi construieşti o carieră”. 

    Nu ştia însă foarte multe detalii despre companie; de altfel, chiar şi despre postul disponibil auzise într-un anunţ de ziar. Spune că încă de pe atunci şi-a fixat obiectivul să îşi construiască o carieră în domeniu; la momentul semnării contractului, de pildă, îşi dorea să ajungă store manager. Astfel, după ce a început ca manager trainee, în 1996, la restaurantul din Piaţa Romană, din Bucureşti, a revenit în oraşul natal odată cu deschiderea restaurantului McDonald’s de acolo, în luna noiembrie a aceluiaşi an. În anul 2000 şi-a atins ţinta fixată la angajare, devenind store managerul primului restaurant din Ploieşti. Ulterior, a devenit responsabilă de conducerea celui de-al doilea, iar în 2011 a preluat rolul de consultant de operaţiuni, funcţie din care raza ei de activitate s-a extins la coordonarea a şapte restaurante McDonald’s.

    „Acest rol implică o coordonare a activităţii restaurantelor printr-o foarte bună comunicare şi cooperare cu store managerii restaurantelor respective.” Printre lucrurile discutate cu aceştia se numără, de pildă, faptul că angajaţii beneficiază de instruire, pregătire şi de posibilitatea de a promova, că ţinta de vânzări este atinsă etc. Luiza Nicolae nu precizează care sunt ţintele de buget pentru unităţile McDonald’s, dar procesul de bugetare începe din luna iunie a anului curent pentru anul care urmează, variind în funcţie de o serie de factori. „Urmărim evoluţia fiecărui restaurant în funcţie de istoric, de condiţiile de la momentul respectiv, de piaţă, de zona în care se află restaurantul, factori de impact care ar putea aduce plusuri sau minusuri în vânzările restaurantului.”

    Din rolul de consultant operaţional a evoluat anul trecut în cel de manager operaţional, în care a lucrat cu trei consultanţi de operaţiuni în subordine şi a coordonat activitatea a 21 de restaurante, iar următorul pas, făcut la începtul acestui an, a fost preluarea rolului actual. În mod paradoxal, primul restaurant inaugurat din această funcţie a fost tot la Ploieşti.

    Lucian Zărcan, unul dintre cei doi manageri operaţionali ai companiei, era student în anul II la biotehnologie medical-veterinară şi avea chiar bursă de merit atunci când s-a angajat la McDonald’s dintr-o glumă, îşi aminteşte el. Câţiva colegi, într-o sesiune, au lansat provocarea angajării. „Să vedem care are mai mult curaj dintre noi să se angajeze undeva.” Iar în contextul în care pe palierul căminului avea doi colegi care lucrau la McDonald’s în Otopeni, şi-a propus să accepte provocarea angajându-se în cadrul acelui restaurant. „M-am dus la vreo trei interviuri şi nu am fost acceptat, voiam să mă angajez part-time şi nu se făceau astfel de angajări la acel moment; am avut noroc a patra oară, când store managerul restaurantului respectiv nu se afla acolo şi era înlocuit temporar de o altă persoană.” I-a fost acceptat astfel CV-ul, însă, îşi aminteşte amuzat, când a reuşit să se angajeze, cei doi colegi de palier nu mai lucrau acolo. „După vreo cinci ani, când am ajuns în poziţia de manager, ei plecaseră din ţară cu familia – îmi spuneau: Uite, noi te-am făcut manager la McDonald’s.”

    A absolvit facultatea în 1998, dar nu şi-a mai dorit să profeseze în domeniu: „Salariul pe care îl câştigam la McDonald’s era cu vreo 200-300 lei mai mare decât dacă m-aş fi angajat la Institutul Pasteur”. Spune că a rămas la McDonald’s datorită oamenilor pe care i-a găsit aici: „Compania creşte datorită oamenilor, tot ce facem aici este cu şi despre oameni.” Şi-a continuat cariera la McDonald’s şi a ajuns director de restaurant în 2007. A condus timp de un an restaurantul din Colentina, apoi pe cel din Buzeşti, iar de acolo a fost avansat ca business consultant, iar de la 1 ianuarie este manager operaţional. „Această funcţie îmi pune pe umeri experienţa a jumătate dintre colegii din restaurante.”

    Pentru el, învăţăturile primite în carieră, de la angajare şi până la un rol mai avansat în ierarhie, aduc aceeaşi satisfacţie şi în viaţa personală. Oferă şi câteva exemple în acest sens: „Dacă nu lucrezi în echipă, degeaba te apuci să lucrezi. Sporturile individuale sunt din ce în ce mai puţine – şi Simona Halep, un sportiv individual, are o întreagă echipă în spate. Asta înseamnă că nu poţi face nimic de unul singur”. Un alt exemplu pe care îl oferă este comunicarea: „McDonald’s comunică indiferent de starea clientului, pe unul mai agresiv îl tratează cu bineţe, la fel şi pe unul foarte deschis”. Nu în ultimul rând, ceea ce aplică în viaţa sa, dar şi a copiilor, este ospitalitatea specifică activităţii din restaurante: „Le spun copiilor să zică mereu «te rog» şi «mulţumesc».” Reperele personale nu se încheie aici: pentru Zărcan, compania este locul în care a cunoscut-o pe soţia sa. „M-am căsătorit la McDonald’s, peste şase ani o să am încă un coleg din familie la McDonald’s, fiica mea. Provocarea este ca în fiecare zi, prin ceea ce facem noi, să ne ridicăm la aşteptările consumatorilor; din cauza stresului zilnic, aşteptările sunt din ce în ce mai ridicate şi trebuie să ne ridicăm şi noi, câte o treaptă, la nivelul acestor provocări.”

    Şi pentru Marius Georgescu, cel de-al doilea manager operaţional al companiei, munca în cadrul lanţului de restaurante a început cu o discuţie între prieteni. La sugestia unui amic, în perioada studiilor de management pe care le urma, s-a angajat în restaurantul Unirea 2. A avansat până în funcţia de asistent manager, în 2001 a revenit şi el în oraşul natal, Ploieşti, unde, la fel ca Luiza Nicolae, a devenit store manager după doi ani de activitate. Ulterior a condus timp de un an restaurantul din Braşov, iar consultant operaţional a devenit în mai anul trecut, rol unde a avut opt restaurante în subordine, trei în Braşov, două în Bucureşti şi trei în Ploieşti. Care sunt obiectivele celor trei manageri care au preluat responsabilitatea conducerii celor peste 4.500 de angajaţi ai companiei? În primul rând, creşterea numărului acestora, în contextul deschiderilor vizate de companie pentru anul acesta. Luiza Nicolae spune că şi-au planificat şapte noi deschideri de restaurante; după deschiderea de la Ploieşti, de pe 1 iunie, urmează altele noi în Iulius Mall, Timişoara, în Centrul Vechi al oraşului Sibiu, într-o locaţie atipică, urmează alte două restaurante Drive în Bucureşti, precum şi altele în două oraşe noi, Brăila şi Focşani.

    „Departamentele de dezvoltare şi de real estate sunt extrem de implicate în a căuta şi a analiza zonele cu potenţial. Ne interesează să intrăm în oraşe noi, lucru care nu s-a mai întâmplat de câţiva ani”, descrie ea unul dintre obiectivele companiei. Luiza Nicolae spune că departamentul pe care îl conduce ştie cu minimum un an înainte planurile de deschideri. Procesul începe prin recrutarea de manageri trainee, urmând ca ulterior să recruteze echipele de lucrători. Care sunt calităţile pe care le caută la un manager trainee? „În primul rând discutăm de partea de pregătire, educaţie şi de studii. Apoi căutăm pozitivitate, deschidere pentru a face lucrurile de la zero: chiar dacă vii pe o poziţie de manager trainee, porneşti din sala de mese, de la a curăţa podeaua şi toaleta, învaţă modul de preparare a produselor, cum să se poarte cu clienţii şi să comunice cu colegii, iar de acolo fac paşii următori.” Orice angajat trece prin toate activităţile specifice unui restaurant: „Treci apoi prin toate etapele de învăţare, continuând cu staţia de cartofi, linia de servire, bucătăria, până când ajungi la nivelul de pregătire de bază, după care ţine doar de tine să vrei să te dezvolţi. Poţi ajunge astfel să coordonezi câţiva oameni, apoi o zonă a restaurantului, mai târziu poate vei coordona întregul restaurant, echipe tot mai mari.” Trecând prin toţi aceşti paşi, este nevoie de cel puţin doi ani pentru ca un proaspăt angajat să ajungă, de pildă, la coordonarea unui restaurant McDonald’s, spune Luiza Nicolae.

    Numărul angajaţilor dintr-un restaurant variază în funcţie de dimensiune, de nivelul de vânzări şi de dotările restaurantului: astfel, în restaurantele de tip drive lucrează în medie 75-80 de angajaţi, în cele de tip in-store, media de angajaţi este de 50, iar în restaurantele de tip food-court, mall, sunt între 35 şi 40 de angajaţi. Pentru anul în curs şi-au fixat obiectivul de a recruta 1.000 de angajaţi – obiectiv nu lipsit de provocări, în contextul crizei de personal de pe piaţă. „Am avut o abordare total diferită şi am fost primii care au lansat o campanie de angajator extrem de reuşită, în urmă cu doi ani. Anul acesta am reinventat-o şi noi spunem că facem lucrurile şi mai bine.

    Un exemplu din rândul programelor de motivare a angajaţilor se referă la bursele McDonald’s, prin care compania îi premiază pe cei mai buni angajaţi studenţi – anul acesta 34 de angajaţi au primit câte o bursă în valoare de 2.500 de lei; precum şi programul de manager trainee, care presupune că angajaţii care îşi doresc să lucreze cu clienţii şi să ghideze o echipă pot deveni un astfel de manager, care îşi poate dezvolta atât abilităţile de muncă în echipă, cât şi pe cele orgnizatorice şi de leadership, în vederea avansării pe prima treaptă a scării ierarhice a managementului în restaurantele McDonald’s. „Comunicăm foarte mult, ne adresăm echipelor din restaurante, îi vizităm şi stăm de vorbă cu ei, îi ţinem aproape şi informaţi legat de tot ceea ce se întâmplă în companie şi legat de planurile pe care le avem. Ne preocupă foarte mult să avem tot timpul pachetele corecte şi adaptate la poziţiile din restaurant, notează Luiza Nicolae. „Suntem la curent şi facem tot felul de analize în piaţă şi ştim unde ne situăm ca nivel salarial, luând toate măsurile pentru ca angajaţii noştri să beneficieze de condiţii de muncă şi de pachete salariale peste media din piaţă. Salariul de intrare la McDonald’s este de 3.250 lei brut, sumă în care, potrivit reprezentanţilor companiei, intră mai multe beneficii şi bonusuri individuale şi de echipă pentru toţi angajaţii, acordate pentru implicare şi performanţă. Luiza Nicolae explică faptul că pe partea de retenţie se lucrează încontinuu, existând atât programe de motivare la nivel naţional, cât şi unele la nivel local. „Fiecare director de restaurant poate implementa la nivelul echipei diverse programe prin care să îşi motiveze angajaţii şi să susţină, până la urmă, performanţa lor şi rezultatele de business.

    Iar când vine vorba despre noua generaţie de angajaţi, din punctul său de vedere, tinerii din ziua de astăzi sunt motivaţi de ideea de a avea flexibilitate şi apreciază un mod de comunicare informal, aşa cum sunt obişnuiţi să comunice între ei. „Oportunităţile de carieră reprezintă de asemenea un punct foarte important atunci când te gândeşti unde te duci să lucrezi, iar pachetul de beneficii este cu siguranţă un alt aspect care poate face diferenţa şi care te poate ajuta să iei o decizie, spune operations directorul de la McDonald’s. Generaţiile se schimbă datorită mediului în care ne dezvoltăm, informaţiilor care vin din toate sursele – fie ele credibile sau mai puţin credibile, crede Lucian Zărcan. „Ideea este că noi, indiferent de aceste generaţii care vin să se angajeze la McDonald’s, îi facem pe toţi să lucreze în acelaşi scop, şi anume de a mulţumi clientul care se află de cealaltă parte a tejghelei, conchide el.

    În ceea ce priveşte tendinţele din domeniul în care activează, nici din această piaţă nu lipsesc dezvoltările tehnologice. Compania implementează conceptul  „experience of the future, care presupune că un restaurant nou deschis în acest sistem beneficiază de un decor nou, de tehnologie de tipul kiosk-uri digitale de comandă în sala de mese astfel încât fiecare client să îşi creeze singur comanda pe care vrea să o aibă; plata se poate realiza cu cardul la aceste kioskuri, în vreme ce pe linia de servire rămân doar trei case de marcat. În ceea ce-i priveşte pe clienţii care vor dori să comande în stil clasic, aceştia au la dispoziţie menu-boarduri digitale. „Vorbim şi de o întreagă reconfigurare a bucătăriei, cu echipamente de ultimă generaţie care permit prepararea produselor în modul made for you, adică fiecare burger este preparat în momentul în care apare pe monitor, imediat după ce clientul a tastat comanda pe ecran, explică operations directorul de la McDonald’s. Ea se referă şi la partea de ospitalitate, conceptul „experience of the future aducând şi o nouă poziţie în cadrul companiei, cea de guest experience leader. „Acesta este un angajat care îşi desfăşoară activitatea doar în sala de mese a restaurantului, iar jobul lui este de a interacţiona continuu cu clientul şi de a se asigura că pe întreaga călătorie a acestuia – de la intrarea în restaurant şi până la plecare – clientul beneficiază de atenţie, asigurându-se că totul a fost în regulă.

    O altă linie de dezvoltare se leagă de McDelivery, livrarea la domiciliul clientului, desfăşurată în prezent în 22 de restaurante; proiectul a demarat anul trecut, având ca partener FoodPanda. „Vom continua expansiunea, iar serviciul va fi disponibil până la finalul acestui an în 50 de restaurante, precizează Luiza Nicolae.

    În ceea ce priveşte împărţirea sarcinilor, fiecare dintre cei doi manageri operaţionali – Lucian Zărcan şi Marius Georgescu – are în coordonare directă câte 6 consultanţi operaţionali, delimitarea realizându-se din punct de vedere teritorial. „Ne întâlnim la birou o dată pe săptămână, când analizăm rezultatele, vedem cum stăm raportat la obiective; ne setăm priorităţile pentru perioada următoare, explică Luiza Nicolae, subliniind că activităţile lor implică numeroase vizite la restaurante.

    Ea raportează direct CEO-ului companiei, Daniel Boaje, şi spune că discută cu acesta cel puţin o dată pe săptămână. „Întotdeauna, felul în care priveşte lucrurile este obiectiv şi ne ajută în ceea ce facem. Este exigent, dar corect”, descrie Luiza Nicolae relaţia cu CEO-ul companiei, care, de altfel, a preluat acest rol după ce a dobândit şi el experienţă în departamentul de operaţiuni. „Ce admir la el este că fiecare exemplu pe care ni-l dă îl argumentează din experienţa proprie. Ne dă exemple ca să ne motiveze şi  să ne dea un impuls că se poate”, descrie şi Zărcan relaţia cu CEO-ul companiei. Iar Marius Georgescu spune că Boaje i-a sfătuit să întrebe, să fie curioşi şi ambiţioşi.

    Ce ar recomanda cei trei tinerilor care îşi doresc un parcurs profesional similar cu al lor? Tinerii care vor să se angajeze şi să evolueze în cadrul McDonald’s trebuie să îşi dorească acest lucru şi să accepte provocări, spune Luiza Nicolae. „Să nu le fie teamă de schimbări, să fie cu zâmbetul pe buze şi să fie ambiţioşi, determinaţi, îi sfătuieşte ea. Lucian Zărcan mizează pe spiritul de echipă: „Să fie îndrăzneţi, să fie alături de colegii lor, să îşi impună un stil de a lucra în echipă şi să îşi facă în cei din jurul lor exemple personale – asta îi va ajuta, cu siguranţă, să se dezvolte”. Iar Marius Georgescu îi completează cu o calitate pe care el o consideră esenţială: „Curajul”. Dar toţi trei consideră că jobul la McDonald’s trebuie ca în primul rând să ţi se potrivească.

    PESTE Două decenii de creşteri

    McDonald’s România, liderul local al pieţei de restaurante, a evoluat pe parcursul a două decenii de la venituri de 1,2 milioane de lei, generate de restaurantul aflat la parterul magazinului Unirea din Bucureşti, la 72 de unităţi răspândite în întreaga ţară, cu afaceri totale de peste 687 de milioane de lei (peste 150 de milioane de euro) şi profit net de 79 de milioane de lei
    (17,2 milioane de euro). Numărul angajaţilor a crescut direct proporţional cu restaurantele: de la primii 14 recrutaţi, a ajuns la peste 4.500 anul trecut.

    La acest articol a  contribuit şi Andra Stroe.

  • ALERTĂ METEO. Cod galben de ploi torenţiale, vijelii şi căderi de grindină până vineri dimineaţa. HARTA zonelor vizate

    Potrivit ANM, în Banat, Crişana, Oltenia, Maramureş, Transilvania, jumătatea de vest a Munteniei şi în zonele de munte, instabilitatea atmosferică va fi accentuată şi se va manifesta prin averse torenţiale, frecvente descărcări electrice, vijelii şi căderi de grindină.

    Îndeosebi în zona de sud-vest şi în zona montană, cantităţile de apă vor depăşi 25 de litri pe metrul pătrat şi pe arii restrânse 60 – 80 de litri pe metrul pătrat.

    În restul teritoriului, astfel de fenomene se vor semnala pe suprafeţe mici, în special pe parcursul zilei de joi, 14 iunie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gadget Review: Cutia care îţi apără biţii

    Majoritatea utilizatorilor de internet sunt conştienţi de ameninţările din spaţiul cibernetic, fie acestea viruşi sau atacuri coordonate, dar, cu toate acestea, numărul de provocări virtuale creşte de la an la an şi la fel şi numărul de calculatoare compromise. Scenariul de mai sus este posibil nu doar prin atacarea calculatorului, ci a oricărui produs smart, fie că este un TV smart, fie un termostat sau un frigider inteligent. 6,4 miliarde de dispozitive conectate au fost utilizate la nivel mondial în 2016, în creştere cu 30% faţă de 2015, iar numărul lor va ajunge la 20,8 miliarde până în 2020.

    Astfel, tot mai multe aparate electronice se conectează la internet fără ca utilizatorii să poată să le protejeze. Acest lucru este bun pentru infractori, care pot afla datele contului din bancă, intrând nu pe uşă, ci prin frigider, apoi în reţeaua wireless, iar în cele din urmă în calculator. Acest tip de atac nu poate fi respins de un simplu antivirus instalat pe calculator, ci este nevoie de o soluţie de securitate la nivelul reţelei.
    Pentru asta, producătorul autohton de soluţii de securitate cibernetică a creat în 2015 Bitdefender Box, primul produs hardware al companiei, care protejează de ameninţări informatice atât dispozitivele tradiţionale (telefoane, laptopuri, tablete, PC-uri), cât şi televizoare smart, termostate, camere web, sisteme de acces în locuinţă, console de jocuri, frigidere, maşini de spălat şi aparate de aer condiţionat conectate la internet, întrerupătoare şi instalaţii de iluminat, prize sau senzori de mişcare.

    Sistemul blochează adresele URL nesigure sau periculoase pentru a proteja utilizatorii împotriva tentativelor de phishing (extragere de informaţii precum parole) şi fraudă online. Modulul de evaluare a vulnerabilităţilor scanează, identifică şi evidenţiază în mod continuu punctele slabe ale reţelei în materie de securitate.

    Compania românească a mai lucrat la produs şi anul acesta a lansat şi versiunea 2.0 a Boxului, care a devenit disponibilă pe mai multe pieţe, inclusiv România. Noi am avut ocazia să testăm produsul şi mai departe o să vă spunem ce este, cum funcţionează şi dacă ar trebui să-l cumpăraţi.

    Bitdefender Box este, după cum îi spune numele, o cutie dreptunghiulară cu un design minimalist în culori alb-negru, iar atunci când funcţionează apare un cerc albastru pe una din feţele cutiei. Arată destul de bine încât să-ţi fie ruşine să o pui pe jos, în spatele unităţii. În cazul meu, am conectat Boxul la router, am descărcat aplicaţia, apoi am urmat paşii de instalare şi la final mi-am clonat reţeaua existentă, securizând-o cu Box. Procesul de instalare a fost unul destul de simplu, dar nu mi-a plăcut că te obligă să foloseşti un smartphone şi o aplicaţie. Oricum, după instalare toate conturile mi-au fost resetate şi a trebuit să mă conectez din nou la reţeaua de acasă. Apoi am văzut pe telefon, în aplicaţie, date precum numărul de dispozitive conectate la reţea, tipul acestora, volumul de date securizate şi alerte legate de anumite vulnerabilităţi sau atacuri.

    Box identifică şi blochează tentativele de exploatare a vulnerabilităţilor dispozitivelor din reţea. Când un dispozitiv nou se conectează la reţea, Bitdefender Box îl detectează şi trimite o notificare către aplicaţia Bitdefender Central, astfel încât utilizatorii să poată controla acţiunile permise pentru dispozitivul respectiv. Imaginaţi-vă că funcţionează ca bodyguardul de la club, care decide cine intră şi cine nu. Sistemul inspectează traficul de internet şi indică orice încercare de a exploata vulnerabilităţi în gadgeturile smart din casă, inclusiv încercările de spargere a parolelor. Am intrat pe diferite tipuri de site-uri cunoscute pentru faptul că aveau viruşi, malware şi cutia românilor a detectat problemele. De exemplu, Boxul a detectat că browserul de pe desktopul meu încearcă să trimită informaţii de autentificare utilizând o criptare slabă, apoi a împiedicat conexiunea. Dacă un atacator avea acces, putea obţine date şi parole, apoi aceeaşi parolă putea fi folosită şi pentru alte conturi (este cunoscut faptul că majoritatea utilizatorilor de internet au una sau două parole pe care le folosesc indiferent de cont).

    Din aplicaţia de pe mobil poţi vedea notificări în legătură cu soluţia de antivirus, update-uri şi aşa mai departe. Mi-a plăcut asta pentru că mi-a dat un sentiment de control mai mare asupra reţelei mele.

    Lucrurile se mişcă repede în lumea internetului, dar şi a hackerilor, iar pentru asta este un nevoie de un sistem de securitate adaptabil. Drept urmare, reprezentanţii Bitdefender susţin că Boxul utilizează algoritmi de învăţare automată şi sisteme de prevenire a intruziunilor pentru a capta ameninţările noi şi comportamentele nesigure.

    Bitdefender Box este genul de produs care trebuie să funcţioneze în background şi să necesite minimă atenţie de la utilizator. Şi face asta bine, funcţionează fără erori şi blochează ceea ce trebuie să blocheze. Ar trebui să-l cumperi? Doar dacă ai o casă cu foarte multe lucruri inteligente şi ţii foarte mult la securitatea ta, altfel produsul este destul de scump şi necesită abonament anual pentru a funcţiona. Drept urmare, cei care au doar un calculator sau un laptop pot să trăiască liniştiţi fără Box şi doar cu o soluţie de antivirus. Ceilalţi îi pot da o şansă lui Bitdefender Box.

  • Ce afaceri au în România miliardarii lumii

    Unii au transformat competenţele inginerilor români în investiţii de zeci de milioane de euro în centre de cercetare. Alţii au văzut un potenţial uriaş de export în dezvoltarea unor fabrici în România. Miliardarii lumii, cu averi cât cifra de afaceri totală a companiilor locale, au pus România pe harta lor de investiţii, iar „influenţa” lor se vede acum în companii lider de piaţă în retail, componente auto, tehnologie sau bunuri de larg consum.

    Două dintre cele mai bogate familii din Germania – Schwarz şi Schaeffler – sunt cei mai mari angajatori privaţi din economia locală, cu peste 45.000 de locuri de muncă create în companiile pe care le deţin: Kaufland şi Lidl, controlate de familia Schwarz, respectiv Continental şi Schaeffler, producătorii din domeniul auto controlaţi de familia Schaeffler.

    Kaufland, lanţul de magazine controlat de familia Schwarz, are în România afaceri de peste 2 mld. euro şi 14.000 de angajaţi, în timp ce reţeaua de retail Lidl, şi ea membră a grupului Schwarz, merge cu paşi repezi spre vânzări de 1,5 mld. euro şi 4.500 de angajaţi. Kaufland este de câţiva ani liderul incontestabil din comerţ, în timp ce Lidl a urcat pe trei. Între cele două reţele din grupul german stă Carrefour, brand din retail care îl are în spate pe miliardarul francez Bernard Arnault, al patrulea om din lume ca nivel al bogăţiei, potrivit Bloomberg.

    De altfel, companiile din comerţ controlate de miliardarii lumii sunt printre cele mai puternice afaceri cu rădăcini antreprenoriale din România. Kaufland, Carrefour, Lidl, Auchan au vânzări în România ce depăşesc pragul miliardului de euro, o zonă „exclusivistă” a economiei locale din care fac parte numai 20 de companii.

    Tot peste miliard trece şi businessul Schaeffler, una dintre cele mai puternice familii din zona de producţie industrială din Europa. Schaeffler, care deţine pe piaţa locală compania cu acelaşi nume din Braşov, dar şi grupul de firme Continental, este cel mai puternic angajator privat din industria auto românească. Continental, cu vânzări de 3 mld. euro în România şi aproape 20.000 de angajaţi, este, la nivel de grup, al doilea mare jucător, după grupul Renault, proprietarul Dacia. Împreună cu angajaţii fabricii Schaeffler din Braşov, grupul industrial german are peste 25.000 de angajaţi în România, cel mai ridicat nivel atins de un investitor privat în economia locală.

    Dacă businessurile cu multe zerouri sunt încă un teritoriu al miliardarilor europeni din comerţ şi auto, creatorii marilor companii din tehnologie au văzut în România potenţialul dezvoltării unor centre de servicii, deşi ca dimensiune a vânzărilor piaţa locală este extrem de mică raportat la rulajele atinse la nivel global.
    Indiferent de dimensiunea businessurilor, miliardarii din SUA şi Europa şi-au trimis brandurile pe piaţa românească, iar următorii cinci ani ar putea aduce noi prezenţe externe pe piaţa locală. Vor urma miliardari din China şi Japonia?

    ■
    PRIMII CINCI DIN LUME ŞI CE AFACERI AU ÎN ROMÂNIA

    Nume: Jeff Bezos  #  Ţară: SUA  #  Principala companie controlat[: Amazon  #  Ce afaceri are în România: Amazon

    Amazon este unul dintre liderii mondiali care nu au ales Bucureştiul la intrarea pe piaţa locală. Gigantul american a dezvoltat un centru de servicii la Iaşi, care a ajuns în 2017 la afaceri de 155,6 mil. lei, în creştere cu 45% faţă de 2016, conform datelor de la Finanţe. Profitul net a înregistrat o creştere şi mai mare, de aproape 90%, ajungând astfel la 9,2 mil. lei. Amazon a înfiinţat centrul de la Iaşi încă din 2005, acesta având în prezent patru departamente: Technology Development, Compliance Operations, Retail Services şi Digital Imaging, şi un total de aproape 1.000 de angajaţi.

    După Iaşi, noul pariu al celui mai mare retailer online este pe Bucureşti, unde grupul a inaugurat în mai un nou sediu al Amazon şi AWS (Amazon Web Services), care găzduieşte un nou centru de inginerie, unul de dezvoltare a tehnologiei, a soluţiilor lingvistice pentru Alexa, dar şi testare a produselor Alexa, toate fiind implicate în dezvoltarea, inovarea soluţiilor tehnologice şi consolidarea operaţiunilor de pe site-ul Amazon. Pentru acest centru, Amazon caută în prezent peste 650 de angajaţi.

    Fondatorul Amazon, în vârstă de 54 de ani, are o avere de 133 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg, care realizează un index zilnic al celor mai bogaţi oameni de pe planetă. Amazon a avut în 2017 venituri de 178 de miliarde de dolari, arată aceeaşi sursă.


    Nume: Bill Gates 
    #  Ţară: SUA  #  Principala companie controlat[: Microsoft  #  Ce afaceri are în România: Microsoft

    Microsoft, acţionar la Fondul Proprietatea. Fondatorul Microsoft, în vârstă de 63 de ani, a achiziţionat în 2003 antivirusul RAV produs de compania românească GeCAD Software, tranzacţie care îl aducea pentru prima dată în prim-plan pe Radu Georgescu, fondatorul GeCAD. Dincolo de această tranzacţie, Microsoft este unul dintre veteranii industriei locale de IT&C. În ultimii ani, numele companiei americane apare în mai multe dosare de corupţie, în care foşti şefi ai companiei în România sunt acuzaţi că au prejudiciat statul cu zeci de milioane de euro.
    Bill Gates are, potrivit Bloomberg, o avere de 93,6 miliarde de dolari şi este al doilea om din lume ca avere după fondatorul Amazon. Miliardarul american a condus însă mai mulţi ani la rând topul bogaţilor lumii.


    Nume: Warren Buffett  #  Ţară: SUA 
    #  Principala companie controlat[: Berkshire Hathaway 
    #  Ce afaceri are în România: Lubrizol

    Lubrizol este doar una dintre companiile care fac parte din Berkshire Hathaway, imperiul controlat de Warren Buffett, care adună peste 60 de firme active în domenii precum construcţii, încălţăminte, baterii (Duracell), mobilă sau produse alimentare. Compania Lubrizol România a fost înregistrată în octombrie 2015, în Bucureşti, având ca acţionar compania Lubrizol Oilfield Solutions, înregistrată în SUA. De altfel, şi provenienţa fondurilor cu care a fost făcută majorarea de capital din februarie este tot SUA.
    Warren Buffett este un investitor, om de afaceri şi filantrop american, care se află printre cei mai bogaţi oameni ai planetei, fiind recunoscut şi pentru stilul său de viaţă modest, în ciuda averii imense pe care o deţine. Potrivit Bloomberg, Buffett este al treilea antreprenor din lume ca avere cu 83 de miliarde de dolari.


    Nume: Bernard Arnault 
    #  Ţară: Franţa 
    #  Principalele companii controlate: LVMH, Carrefour 
    #  Ce afaceri are în România: Carrefour

    Carrefour, reţeaua de magazine în care Bernard Arnault este al doilea cel mai mare acţionar ca mărime, este al doilea mare grup din comerţul local, cu magazine care acoperă mai multe formate. Carrefour, primul jucător străin care a pariat pe consumul din România, cu un hipermarket deschis în 2001 în cartierul bucureştean Militari, s-a apropiat anul trecut de afaceri de 2 mld. euro în România, potrivit estimărilor. Grupul are peste 17.000 de angajaţi în retail. Printre brandurile construite de miliardarul francez care se regăsesc şi pe piaţa locală se mai numără Sephora sau Louis Vuitton. Bernard Arnault a devenit în aprilie anul acesta cel mai bogat om din Europa, după ce grupul Christian Dior a înregistrat vânzări record, transformându-l în al patrulea om din lume ca avere şi depăşindu-l astfel pe Amancio Ortega în topul miliardarilor lumii. În acest moment, averea francezului se ridică la 70,7 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.


    Nume: Mark Zuckerberg 
    #  Ţară: SUA 
    #  PrincipalA companie controlată: Facebook 
    #  Ce afaceri are în România: Facebook

    Facebook are în România aproximativ 10 mil. de utilizatori, dintre care 1,7 mil. sunt din Bucureşti. Facebook nu are, ca Google, o companie în România. Cele două companii domină împreună piaţa de publicitate online şi extrag aproximativ 80% din banii cheltuiţi pe plan local pentru reclame pe internet, conform estimărilor agenţiei Initiative Media.
    Mark Zuckerberg a pus bazele Facebook în timpul facultăţii, astfel că acum, la 34 de ani, a ajuns să deţină o avere netă de 74 de miliarde de dolari, potrivit presei americane, ceea ce înseamnă că a câştigat în medie 5,97 milioane de dolari pe zi.
    În 2017, Facebook a avut venituri de 40 mld. dolari, cu un profit de 15 mld. dolari. În 2007, când a apărut, a avut încasări de 153 mil. dolari, cu o pierdere de 138 mil. dolari.


    ■
    CEI MAI PUTERNICI MILIARDARI DUPĂ AFACERILE DEŢINUTE ÎN ROMÂNIA


    Nume: Dieter Schwarz 
    #  Ţară: Germania 
    #  Principalele companii controlate: Kaufland, Lidl  #  Ce afaceri are în România: Kaufland, Lidl

    Kaufland, reţeaua de hipermarketuri cu politică de discount controlată de familia Schwarz, este lider detaşat în comerţul local, cu o reţea de peste 110 magazine şi cu afaceri de peste 2,2 mld. euro. Lidl, a venit mai târziu pe piaţa locală, în 2011, prin preluarea Plus Discount. În doar câţiva ani însă, a ajuns locul trei în piaţă.

    Grupul Schwarz, care controlează cele două reţele, este, potrivit ultimelor date, cel mai mare retailer european, cu afaceri de circa 90 mld. euro anual. Fondat în anii ’30 de Josef, tatăl lui Dieter Schwarz, grupul Schwarz are planuri ambiţioase, în perioada următoare fiind pe listă mai mule pieţe din Europa, dar şi SUA.


    Nume: Georg Schaeffler 
    #  Ţară: Germania 
    #  Principalele companii controlate: Continental, Schaeffler  #  Ce afaceri are în România: Continental

    Continental, grupul din industria auto controlat de familia Schaeffler, este unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală, cu 20.000 de oameni în mai multe fabrici şi afaceri de peste 3 mld. euro anul trecut. Familia Schaeffler mai are şi o fabrică de rulmenţi la Braşov, unde lucrează peste 4.000 de oameni. Cele două companii se numără printre cei mai mari exportatori din economia locală.

    Georg Schaeffler şi mama sa, Maria-Elisabeth Schaeffler-Thumann, fac parte din elita bogaţilor din Germania, controlând grupul din industria automotive Schaeffler, una dintre cele mai mari companii industriale din Europa, în proprietate familială. Grupul a dezvoltat o reţea mondială de locaţii de producţie, centre de cercetare şi dezvoltare, precum şi societăţi de vânzare în aproximativ 170 de locaţii, din 50 de ţări, potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei.


    Nume: Gerard Mulliez   #  Ţară: Franţa   #  Principalele companii controlate: Auchan, Decathlon, Immochan, Leroy Merlin  #  Ce afaceri are în România: Auchan, Decathlon, Immochan, Leroy Merlin

    Francezul Gerard Mulliez a „trimis” pe piaţa din România mai multe dintre companiile sale, printre care lanţul de hipermarketuri Auchan, în top cinci retail local, dar şi magazinele de articole sportive Decathlon, un brand care a devenit lider pe segmentul de piaţă dedicat sportului şi plimbărilor în natură. Magazinele de bricolaj Leroy Merlin completează portofoliul local, iar la nivel de investiţii, cele mai ambiţioase proiecte sunt derulate de divizia imobiliară a grupului – Immochan.

    Miliardarul francez şi-a început cariera în business în fabrica de textile controlată de tatăl său. Ulterior, a plecat în Statele Unite pentru a asista la o serie de seminarii pe teme de comerţ, iar când s-a întors în Franţa, a deschis primul magazin în Roubaix, oraşul său natal. Pentru a strânge banii necesari expansiunii, a cerut ajutorul familiei sale, creând astfel Asociaţia Familia Mulliez. Astfel începe expansiunea rapidă a lanţului Auchan, ajuns astăzi unul dintre cele mai importante grupuri de comerţ din Europa.


    Nume: Vagit Alekperov  #  Ţară: Rusia 
    #  Principala companie controlată: Lukoil 
    #  Ce afaceri are în România: Lukoil

    Lukoil, unul dintre cele mai mari grupuri ruseşti din sectorul petrolier, controlat de miliardarul Vagit Alekperov, născut în Baku, a intrat pe piaţa din România în 1998, prin achiziţia rafinăriei Petrotel Ploieşti (pentru 53,2 mil. dolari). Ruşii au mărit capacitatea de prelucrare de ţiţei a rafinăriei şi au modernizat-o, iar în ultimii ani Lukoil a fost mereu între cele mai mari zece companii din România. Numele companiei şi al unor manageri din conducerea locală a Lukoil au fost implicate în ultimii ani într-un dosar de evaziune fiscală.


    Nume: Lakshmi Mittal  #  Ţară: Marea Britanie 
    #  Principala companie controlată: ArcelorMittal 
    #  Ce afaceri are în România: ArcelorMittal

    Miliardarul Lakshmi Mittal este în plin proces de vânzare a celui mai important activ pe care îl deţine în România, combinatul siderurgic din Galaţi (fostul Sidex), pe care l-a preluat cu 70 de milioane de dolari. Fostul Sidex este acum monedă de schimb în cadrul unei tranzacţii internaţionale mai complexe, prin care Mittal vrea să preia uzina Ilva din Italia. În era Mittal, combinatul din Galaţi a ajuns la mai puţin de 6.000 de oameni faţă de peste 27.000 la privatizare, cu o producţie redusă la jumătate. Mai mult, de opt ani combinatul din Galaţi raportează pierderi, iar afaceri sunt estimate în jurul a 3 miliarde de lei.
    Lakshmi Mittal, sau „Baronul Oţelului“, cum i se mai spune, mai deţine în România unităţi de producţie la Hunedoara şi Roman.

    Nume: Emmanuel Besnier 
    #  Ţară: Franţa   #  Principalele companii controlate: Lactalis, Parmalat   #  Ce afaceri are în România: Albalact, LaDorna, Covalact, Parmalat

    Cu o intrare semnată în 2008 prin preluarea afacerii LaDorna de la Jean Valvis, grupul francez Lactalis şi-a consolidat abia în 2016 poziţia locală şi a devenit lider în industria laptelui prin preluarea afacerii Albalact, construită de Raul Ciurtin. După LaDorna şi Albalact, Lactalis a mai bifat şi achiziţia Covalact şi a ajuns astfel cel mai mare jucător pe o piaţă de un miliard de euro.

    Emmanuel Besnier este unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri din lume, fiind adesea denumit „miliardarul invizibil“. El a preluat la numai 29 de ani frâiele celui mai mare producător de lactate din lume, Lactalis, o moştenire care datează de opt decenii.


    Nume: Familia Koc 
    #  Ţară: Turcia  
    #  Principalele companii controlate: Arcelik/Arctic   #  Ce afaceri are în România: Arctic

    Grupul turcesc Arcelik a transformat fabrica Arctic din Găeşti într-un veritabil centru de export, cu afaceri de peste 2,2 mld. lei şi câteva mii de angajaţi. Cel mai mare exportator din industria electrocasnicelor este în prezent şi autor al uneia dintre cele mai mari investiţii private din economia locală, o fabrică de la zero de peste 100 de milioane de euro situată lângă Târgovişte, tot în judeţul Dâmboviţa.
    Familia originară din Turcia Koc controlează grupul cu acelaşi nume, care activează prin mai multe companii în domenii precum energie, automotive, turism, retail, IT&C sau în zona alimentară.

    ■
    ALŢI MILIARDARI ŞI AFACERILE LOR


    Nume: Shigenobu Nagamori 
    #  Ţară: Japonia  
    #  Principala companie controlată: Nidec   #  Ce afaceri are în România: Nidec Global Appliance România

    Shigenobu Nagamori, 73 de ani, este unul dintre cei mai noi miliardari care au pariat pe România, principala investiţie fiind preluarea fostei fabrici ANA Imep de la George Copos. Compania creată după tranzacţie, Nidec Global Appliance România, care produce motoare electrice, va ajunge la 2.000 de angajaţi în doi ani faţă de 500 în prezent, iar producţia se va dubla. Investiţia totală din România va trece de 100 de milioane de euro. Shigenobu Nagamori este unul dintre cei mai bogaţi japonezi, iar mesajul lui pentru România este extrem de tranşant: doar cu fabrici ţara nu se va schimba. Este nevoie de investiţii în cercetare şi dezvoltare. Grupul Nidec are peste 110.000 de angajaţi şi afaceri de 14 miliarde de dolari.


    Nume: Maria Franca Fissolo
    #  Ţară: Italia  
    #  Principala companie controlată: Ferrero  
    #  Ce afaceri are în România: Ferrero România

    Ferrero România, filiala locală a grupului italian cu acelaşi nume, a avut în 2016 o cifră de afaceri de 378 milioane de lei (85 mil. euro), în creştere cu 26% faţă de anul precedent, conform datelor de pe mfinante.ro. Acesta este cel mai bun an din istoria businessului Ferrero din România. Cifra de afaceri a companiei, care nu deţine o fabrică pe plan local, s-a dublat în ultimii cinci ani.
    Maria Franca Fissolo este văduva lui Michele Ferrero, antreprenorul care a construit „imperiul“ Ferrero, astăzi unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa mondială a dulciurilor. În portofoliul companiei se găsesc branduri precum Nutella, Kinder sau Tic-Tac. Michele Ferrero s-a stins din viaţă în februarie 2015, însă businessuul familiei merge mai departe, el fiind de altfel condus încă din 1987 de fiul său, Giovanni.


    Nume: Jonas şi Robert af Jochnick  
    #  Ţară: Suedia  
    #  Principalele companii controlate: Oriflame, Medicover şi Oresa  


    Medicover este cel mai mare furnizor de servicii medicale private din Europa Centrală şi de Est, iar principalii acţionari sunt Jonas şi Robert af Jochnick din Suedia. Grupul operează prin brandul Medicover, pe segmentul de clinici şi spitale private, în timp ce pe laboratoare deţine brandul Synevo. Medicover a ridicat recent miza pe România prin preluarea spitalului Pelican din Oradea, într-o tranzacţie de 23 de milioane de euro, una dintre cele mai mari de pe piaţa serviciilor medicale în ultimul an.
    Jonas şi Robert af Jochnick controlează şi compania de cosmetice Oriflame, dar şi fondul de investiţii Oresa Ventures, printre cei mai activi investitori din economia locală.


    Nume: Kjeld Kirk
    Kristiansen 
    #  Ţară: Danemarca  
    #  PrincipalA companie controlată: Lego  
    #  Ce afaceri are în România: Lego România


    Lego România, reprezentanţa producătorului danez de jucării, are afaceri de peste 100 de milioane de lei pe piaţa locală, rezultat cu care este cel mai mare jucător de pe piaţa jucăriilor. Intrarea directă a brandului danez de jucării pe piaţa locală, prin magazine monobrand, s-a făcut în 2012. Anterior compania a alimentat timp de două decenii magazinele de pe piaţa locală prin intermediul unui distribuitor.
    Kjeld Kirk Kristiansen şi familia sa sunt moştenitorii businessului Lego, care realizează unele dintre cele mai cunoscute jucării din lume. Businessul a fost fondat în 1932. Kjeld Kirk Kristiansen este reprezentantul celei de-a treia generaţii în businessul Lego, fondat de bunicul său Ole, care a început să creeze jucării din lemn în 1932. Numele Lego provine din daneză, „LEg GOdt“ însemnând în traducere „joc frumos“.

    Nume: Dietrich Mateschitz
    #  Ţară: Austria  
    #  Principala companie controlată: cofondator al Red Bull  
    #  Ce afaceri are în România: Red Bull

    Antreprenorul austriac Dietrich Mateschitz controlează 49% din producătorul de băuturi energizante Red Bull, care este mai mare jucător de pe piaţa băuturilor energizante, cu afaceri de 64 milioane de lei în 2015. Pe plan local, consumul de băuturi energizante se situează la circa 24 de milioane de litri anual, adică peste un litru per capita, conform celor mai recente date. În valoare, piaţa este estimată de ZF la circa 50 de milioane de euro.
    Antreprenorul a decis să lanseze Red Bull după ce a gustat un alt energizant – Krating Daeng – realizat de omul de afaceri thailandez Chaleo Yoovidhya (decedat în 2012). Împreună, Mateschitz şi Yoovidhya au încheiat un parteneriat pentru a crea Red Bull, un brand în care au investit masiv în marketing şi pe care l-au asociat cu sporturile extreme.

    Nume: Larry Ellison
    #  Ţară: SUA  
    #  PrincipalA companie controlată: Oracle  
    #  Ce afaceri are în România: Oracle România

    Oracle România, subsidiara gigantului american, a intrat în 2017 în clubul companiilor cu afaceri de peste 1 miliard lei, după o creştere de 13% faţă de 2016. În 2017, Oracle a raportat la Ministerul Finanţelor o cifră de afaceri 1,029 miliarde lei, cu un profit net de 22,8 milioane lei, adică o marjă de numai 2,2%. În ultimii zece ani, afacerile de pe piaţa românească au crescut de cinci ori, iar numărul angajaţilor de patru ori. Gigantul american a ajuns la 4.142 angajaţi la finalul lui 2017.
    Larry Ellison a fondat compania Oracle în 1977 în urma unei investiţii de câteva mii de dolari. El a crescut într-o familie adoptivă şi a renunţat la facultate pentru a porni propriul business. De-a lungul carierei, Ellison s-a remarcat prin aroganţă, prin disputele publice cu executivii rivali şi prin rapiditatea cu care compania sa a înghiţit potenţiali competitori.


    Nume: Larry Page
    #  Ţară: SUA  
    #  PrincipalA companie controlată: Google  
    #  Ce afaceri are în România: Google

    Gigantul american Google, care extrage conform estimărilor agenţiilor locale de marketing câteva zeci de milioane de euro pe an de pe piaţa de publicitate online din România, a raportat la Ministerul Finanţelor Publice, prin compania Google Bucharest SRL, o cifră de afaceri de doar 16,86 mil. lei (3,76 mil. euro) în 2016, în creştere cu 5,9% faţă de anul anterior. Bilanţul Google Bucharest SRL pentru anul 2016 a apărut abia recent pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Cifra reprezintă însă doar o parte infimă din businessul pe care îl face în mod real pe plan local gigantul american. Agenţia Initiative Media estimează, de exemplu, că Google, Facebook şi Yahoo! încasează împreună aproximativ 70% din banii vehiculaţi pe piaţa locală de publicitate online, care a fost evaluată la 72 mil. euro în 2017 şi 64 mil. euro în 2016. Alţi jucători estimează că Google face chiar şi mai mulţi bani în România. Google explică discrepanţa dintre datele de la Finanţe şi banii încasaţi în mod real de pe urma operaţiunilor din România prin faptul că Google Bucharest SRL nu încasează niciun leu din contractele de publicitate online, ci doar oferă servicii de „consultanţă“.
    Larry Page a creat Google împreună cu Sergey Brin, în 1998, în timp ce îşi dădeau doctoratul la Universitatea Stanford.


    Nume: Lars Larsen
    #  Ţară: Danemarca   #  Principala companie controlată: Jysk Holding   #  Ce afaceri are în România: Jysk România

    În România, Jysk există din 2007, când a inaugurat primul magazin de mobilă la Oradea, şi are în prezent circa 60 de magazine. Jysk România a realizat în anul financiar 2016-2017 (încheiat la 31 august 2017) afaceri de 363 mil. lei (circa 79 mil. euro), cu 63% mai mult faţă de anul financiar anterior. Compania daneză este unul dintre cei mai importanţi retaileri de mobilă şi decoraţiuni interioare din Europa, cu afaceri anuale de peste 2,5 mld. euro şi un total de 20.000 de angajaţi.


    Nume: Boris Mints
    #  Ţară: Rusia  
    #  Principalele companii controlate: O1 Group, acţionar CA Immo Holding   #  Ce afaceri are în România: CA Immo

    Pe piaţa locală, CA Immo deţine un portofoliu de cinci clădiri de birouri, care totalizează o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 106.000 mp, cu o valoare totală de circa 260 mil. euro. În primăvara acestui an, CA Immo a cumpărat prima clădire de birouri din complexul Campus 6. În prezent, compania mai are în construcţie un imobil de birouri în zona de centru-vest a Bucureştiului – Orhideea Towers, o investiţie de 75 mil. euro.România reprezintă circa 7% din portofoliul total al CA Immo, care mai are active în Austria, Germania, Cehia, Ungaria şi Polonia.


    Nume: Hans Peter Stihl
    #  Ţară: Germania  
    #  Principala companie controlată: Stihl  
    #  Ce afaceri are în România: Stihl

    Pe plan local, Stihl există din 1997, când a fost înfiinţată compania Andreas Stihl Motounelte. Divizia locală a grupului a avut afaceri de aproximativ 167 mil. lei anul trecut. La nivel de grup, Stihl a avut anul trecut afaceri de circa 3 mld. euro. Compania-mamă a fost înfiinţată în 1926 de Andreas Stihl, tatăl lui Hans Peter Stihl.

    Nume: Sebastian Kulczyk
    #  Ţară: Polonia  
    #  Principala companie controlată: Kulczyk Investments   #  Ce afaceri are în România: Ciech Soda România

    Pe plan local, afacerile familiei Kulczyk sunt producătorul de sodă calcinată Ciech Soda România (fosta Uzinele Sodice Govora) şi Serinus Energy, o firmă de explorare de petrol şi gaze naturale, care deţine o concesiune în Satu Mare. Ciech Soda a derulat în ultimii zece ani investiţii în retehnologizare de 220 mil. euro în România şi a creat 600 de locuri de muncă.
    Sebastian Kulczyk conduce, alături de sora sa, Dominika, businessul fondat de tatăl lor, Jan Kulczyk, care a decedat în 2015. Ei au preluat frâiele imperiului în 2014, cu un an înainte ca tatăl lor să moară, şi mai au afaceri în domeniul petrolier şi în tehnologie.


    Nume: familia Bettencourt
    #  Ţară: Franţa   #  Principala companie controlată: L’Oréal  
    #  Ce afaceri are în România: L’Oréal


    L’Oréal şi-a propus să ajungă lider pe piaţa din România, în condiţiile în care, la nivel de grup, este al doilea jucător pe piaţa de 3,5 mld. euro a produselor de cosmetică şi îngrijire, după americanii de la Avon. Afacerile L’Oréal România au crescut în 2017 cu peste 10%, apropiindu-se de 350 mil. lei. Moştenitoarea imperiului L’Oréal a fost, până în septembrie anul trecut, Liliane Bettencourt, fiica lui Eugene Schueller, care a fondat compania în 1907. Ea a decedat anul trecut, însă fusese înlocuită din boardul companiei încă din 2012 de unul dintre nepoţii ei, după ce ea a fost diagnosticată cu demenţă.


    Nume: Ingvar Kamprad
    #  Ţară: Suedia   #  Principala companie controlată: Inter Ikea Holding   #  Ce afaceri are în România: Ikea România


    Gigantul suedez a venit în România cu magazinele Ikea iniţial în sistem de franciză, apoi a preluat magazinul din Băneasa Shopping City. În anul financiar 2017, Ikea România a înregistrat vânzări totale de aproape 587 mil. lei, cu 3,3 milioane de vizitatori şi peste 670 de angajaţi. Retailerul suedez avansează cu lucrările de construcţie la cel de-al doilea magazin din România al reţelei, din zona Theodor Pallady. Inter Ikea este prezentă local şi prin divizia de real estate, Vastint, care are proiectul Timpuri Noi Square din Bucureşti.
    Grupul este condus în prezent de cei trei fii ai lui Ingvar Kamprad, care controlează Ikano Group, companie creată iniţial pentru a administra portofoliul imobiliar al Ikea. Astăzi, Ikano are afaceri anuale de 7,3 mld. de dolari. Cei trei fraţi sunt implicaţi în continuare şi în activitatea companiei-mamă, Inter Ikea Holding.


    Nume: Amancio Ortega
    #  Ţară: Spania   #  Principala companie controlată: grupul Inditex   #  Ce afaceri are în România: Grupul Inditex


    Grupul Inditex, al cărui brand-fanion este Zara, este prezent în România cu toate cele opt branduri din grup (Zara, Zara Home, Bershka, Stradivarius, Pull & Bear, Massimo Dutti, Oysho şi Uterque – online), care au împreună peste 100 de magazine. În 2016, grupul a obţinut afaceri de aproape 1,5 mld. lei din România, după o creştere de aproape 30%. Online-ul contribuie cu circa 7-8% la total.
    Amancio Ortega deţine 59% din imperiul Inditex, care operează peste 7.000 de magazine şi care a înregistrat venituri de 25,7 miliarde de dolari în 2017.

    Nume:
    Andreas Zivy
    #  Ţară: Elveţia  
    #  Principala companie controlată: Ameropa  
    #  Ce afaceri are în România: Ameropa Grains

    Familya Zivy a cumpărat în România în 2008 compania Comcereal Constanţa, actuala Ameropa Grains. Patru ani mai târziu, elveţienii au preluat combinatul de îngrăşăminte Azomureş, cel mai mare de pe piaţa locală, cu o producţie anuală de peste 1,3 milioane de tone de îngrăşăminte, şi operatorul portuar Chimpex Constanţa.
    Ameropa Grains, filiala locală a traderului elveţian Ameropa, a avut în 2015 afaceri de 2,4 mil. lei (528 mil. euro). Ameropa este unul dintre cei mai mari proprietari de silozuri din România, care deţine doar în judeţul Constanţa un sfert din capacitatea totală de depozitare a cerealelor.
    Andreas Zivy este moştenitorul unui imperiu de afaceri cu o istorie de şapte decenii, pus pe picioare de familia elveţiană Zivy, imediat după al doilea război mondial.

    Nume: Krzysztof Pawinski
    #  Ţară: Polonia  
    #  Principala companie controlată: Maspex   #  Ce afaceri are în România: Maspex România

    Maspex România, filiala locală a grupului polonez Maspex care deţine brandurile Tymbark, Tedi şi Salatini, a avut în 2016 o cifră de afaceri de circa 361 mil. lei (80 mil. euro), în creştere cu 10% faţă de anul precedent. Grupul polonez Maspex a avut o dezvoltare continuă pe plan local în ultimii ani în România, făcând atât investiţii în cele două fabrici pe care le deţine în Vălenii de Munte (jud. Prahova), cât şi achiziţii. Compania a intrat pe piaţa românească în 1996, iar în prezent este unul dintre cei mai mari investitori polonezi pe plan local.
    Krzysztof Pawinski este unul dintre antreprenorii polonezi care au fondat grupul Maspex Wadowice.

     

    Nume: Anastassis G. David
    #  Ţară: Grecia   #  Principala companie controlată: Coca-Cola HBC   #  Ce afaceri are în România: Coca-Cola HBC

    Gigantul Coca-Cola a intrat pe piaţa locală în urmă cu mai bine de două decenii şi a ajuns la afaceri de peste 2,2 çmld. lei în 2016, fiind liderul pieţei de băuturi răcoritoare. În România, Coca-Cola HBC, îmbuteliator al unor branduri precum Coca-Cola, Fanta, Dorna sau Cappy Pulpy, deţine trei fabrici, la Ploieşti, Vatra Dornei şi Timişoara.
    Familia David-Leventis a devenit acţionar majoritar al Hellenic Bottling Company SA în 1981, companie condusă acum de Anastassis G. David, din funcţia de preşedinte nonexecutiv, potrivit site-ului companiei. Cele mai recente date arată că familia David-Leventis mai deţine şi producătorul de echipamente frigorifice Frigoglass, iar averea acesteia se învârte în jurul valorii de 2 mld. dolari.

    Nume: familia Ryan
    #  Ţară: Marea Britanie   #  Principala companie controlată: Ryanair   #  Ce afaceri are în România: Ryanair

    Ryanair a intrat pe piaţa locală în 2008, iar în 2017 a avut aproximativ un milion de pasageri din şi spre aeroportul Henri Coandă (Otopeni). În primii ani de la intrarea în România, Ryanair închiria aeronave şi piloţi de la compania românească Tarom. Tony Ryan şi Christopher Ryan, împreună cu Liam Lonergan au pus bazele companiei în urmă cu peste trei decenii, în Dublin. Astăzi, compania aeriană conduce detaşat piaţa low-cost din Europa, având peste 100 mil. pasageri pe an. Printre acţionarii principali ai Ryanair se numără Capital Research and Management Company şi HSBC Holdings.


    Nume: Husnu Ozyegin
    #  Ţară: Turcia  
    #  Principala companie controlată: Credit Europe Bank   #  Ce afaceri are în România: Credit Europe Bank România (CEB România)

    Credit Europe Bank România (CEB România) este activă din 1993, când a început să funcţioneze sub denumirea de Banca de Credit Industrial şi Comercial, devenind Finansbank în 2000, iar apoi, în 2007, în urma unui proces de rebranding, primind denumirea de Credit Europe Bank România. Banca asigură produse şi servicii către persoane fizice, IMM-uri şi corporaţii, prin intermediul unei reţele alcătuite din 56 de sucursale, agenţii şi puncte de lucru, precum şi prin canale alternative de distribuţie:
    ATM-uri, POS-uri, servicii de internet şi phone banking.
    Omul de afaceri de origine turcă Husnu Ozyegin a pus bazele FIBA Group, din care face parte Credit Europe Bank, în urmă cu mai bine de trei decenii, iar primii paşi pe piaţa bancară europeană au venit în 1990.


    Nume: Petr Kellner
    #  Ţară: Cehia   #  Principala companie controlată: PPF Investments   #  Ce afaceri are în România: PPF Real Estate

    Petr Kellner şi-a făcut intrarea pe piaţa imobiliară din România în 2016, după ce a preluat clădirea de birouri Metropolis Center, din apropiere de Piaţa Victoriei, într-o tranzacţie de 50 mil. euro. El a intrat în businessul local prin intermediul fondului de investiţii PPF Real Estate, toate afacerile sale fiind grupate sub umbrela brandului PPF. El mai este activ în România şi în domeniul energiei.
    Kellner a intrat în antreprenoriat în 1991, când a fondat PPF şi a început să investească în companiile de pe piaţa-mamă. Ulterior, el şi-a structurat portofoliul pentru a fi cât mai variat şi a ieşit şi de pe piaţa din Cehia. Potrivit site-ului propriu, PPF este prezent pe mai multe pieţe din toată lumea, de la Germania şi Marea Britanie la Rusia şi Kazahstan şi de la SUA la Vietnam, India sau Filipine.


    Nume:
    Branko Roglic
    #  Ţară: Croaţia   #  Principala companie controlată: Orbico  
    #  Ce afaceri are în România: Orbico


    Grupul croat distribuie în România branduri precum Disney, United Colors of Benetton, MontBlanc sau Tchibo. Orbico activează în zona de distribuţie, fiind prezent în 17 ţări atât cu branduri de cosmetice, cât şi cu producători de alimente, jucării, ţigări sau produse farmaceutice.
    Branko Roglic este unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din Croaţia şi conduce grupul Orbico, un business creat chiar de el în urmă cu aproape două decenii.


    Nume: Oleg Deripaska
    #  Ţară: Rusia   #  Principala companie controlată: Strabag  
    #  Ce afaceri are în România: Strabag

    Grupul Strabag este cel mai mare constructor de pe piaţa locală din perspectiva cifrei de afaceri, cu un business de 202 milioane de euro în 2016. A fost implicat în unele dintre cele mai importante proiecte de construcţii din România, fie ele publice sau private, printre care mai multe tronsoane de autostradă între Deva şi Sibiu sau cel mai înalt turn de birouri din ţară, Sky Tower. Austriecii au dezvoltat 450 de proiecte imobiliare în Germania, Austria şi Polonia.

     

    Nume: Dariusz Milek
    #  Ţară: Polonia  
    #  Principala companie controlată: CCC  
    #  Ce afaceri are în România: CCC

    CCC este prezent în peste 15 ţări, printre care şi România, unde activează în sistem de franciză şi este al doilea jucător după nivelul businessului. Retailerul polonez de încălţăminte CCC a ajuns în patru ani la 50 de magazine şi afaceri de 40 mil. euro, iar ţinta companiei este să dubleze reţeaua în următorii 3-4 ani, potrivit datelor comunicate de oficialii Peeraj, cei care deţin franciza CCC.
    Dariusz Milek a intrat în business imediat după căderea comunismului, iar în 1999 a apărut pe piaţă brandul CCC, care a ajuns astăzi la peste 1.100 de unităţi şi la venituri de 650 mil. euro în 2015. În afară de retail, polonezul mai investeşte şi în tehnologie, mai exact în printarea 3D.


    Nume: familia Mars
    #  Ţară: SUA  
    #  Principala companie controlată: Mars  
    #  Ce afaceri are în România: Mars


    Mars România este unul dintre principalii jucători de pe piaţa locală a ciocolatei, având în portofoliu branduri precum Snickers, Bounty şi Twix. În 2016, Mars România a avut afaceri de 435 mil. lei (circa 95 de milioane de euro).


    Nume: Robert Bosch
    #  Ţară: Germania  
    #  Principala companie controlată: Bosch  
    #  Ce afaceri are în România: Grupul Bosch

    Grupul Bosch este prezent pe piaţa din România de aproximativ 25 de ani şi numără peste 6.500 de angajaţi în cinci entităţi. Bosch a investit în România aproximativ 453 mil. lei (aproximativ 100 mil. euro) în 2017, în special în dezvoltarea unităţilor de producţie pentru soluţii de mobilitate din Cluj şi Blaj.
    Cu mai mult de 350 de subsidiare în peste 60 de ţări, Bosch este una dintre cele mai mari multinaţionale de inginerie şi electronică. Vânzările totale nete ale Bosch au crescut cu 57% în 2017, la 4,2 mld. lei (931 mil. euro), urmând să se apropie de un miliard de euro în 2018, iar vânzările consolidate (către terţi) din România au crescut cu 26%.


    Nume: Leonard Lauder
    #  Ţară: SUA   #  Principala companie controlată: Estée Lauder   #  Ce afaceri are în România: Estée Lauder

    Gigantul american din industria comesticelor de lux Estée Lauder a intrat pe piaţa locală în urmă cu circa două decenii, iar în 2016 a depăşit pentru prima dată pragul de 10 mil. euro cifră de afaceri. Compania Estée Lauder România este activă atât pe canalul de distribuţie cosmetică selectivă către reţele precum Sephora, Douglas, Kendra sau Marionnaud, cât şi pe segmentul de retail, cu concepte monobrand sub brandurile MAC şi Bobbi Brown. Produsele companiei sunt vândute de asemenea în magazine independente de profil.
    Leonard Lauder este fiul antreprenoarei Estée Lauder, de la care provine şi numele brandului. El deţine funcţia de preşedinte ale consiliului director al companiei, iar directorul executiv al acesteia este Fabrizio Freda.

    Nume: Vitali Machitski
    #  Ţară: Rusia  
    #  Principala companie controlată: Alro  
    #  Ce afaceri are în România: Alro Slatina


    Magnatul Vitali Machitski  este proprietarul combinatului Alro din Slatina, prin grupul Vimetco, entitate care deţine 84% din combinat; 10% din acţiuni sunt deţinute de Fondul Proprietatea. Producătorul de aluminiu Alro Slatina (ALR), listat pe piaţa principală a bursei româneşti, a raportat vânzări de
    2,47 miliarde de lei pentru 2017, cu 16% mai mult faţă de anul precedent, în timp ce profitul net a urcat de cinci ori, la 318 mil. lei.


    Nume: Stefan Persson
    #  Ţară: Suedia  
    #  Principala companie controlată: Hennes & Maurits (H&M)   #  Ce afaceri are în România: H&M


    Pe piaţa locală, grupul suedez a intrat în 2011, cu brandul fanion H&M, după mai mulţi ani de tatonări. Suedezii s-au extins apoi rapid, iar afacerile grupului au ajuns la 830 mil. lei în 2017.
    Magnatul suedez Stefan Persson este preşedintele companiei H&M. Grupul, care cuprinde şi alte branduri în afară de H&M, precum COS sau & other stories, a terminat 2016 cu afaceri de peste
    20 mld. euro. Compania a fost înfiinţată în 1947 de tatăl lui Stefan Persson – Erling Persson. În afară de imperiul H&M, familia Persson are investiţii în imobiliare în Europa şi SUA. 

     

  • Gadget Review: Fitbit Versa, alternativă la Apple Watch

    +Design minimalist
    +Preţ convenabil
    +Date exacte despre puls, activitate sau somn

    -Aplicaţiile din magazin nu funcţionează bine

    Fitbit Versa este cel mai nou ceas inteligent al companiei americane şi, în urma testării, pare să fie şi cel mai bun ceas realizat de companie până acum. Să vă spun de ce.

    Ceasul are un design minimalist, cadran cu o formă dreptunghiulară, un buton în stânga şi două în dreapta; poate fi echipat cu o curea din silicon sau una din piele. De asemenea, mai există o variantă cu curea din material textil fie gri, fie mov. Designul este unul modern şi aduce cu cel al Apple Watch (necunoscătorii le pot confunda), iar mie mi-a plăcut. În plus, ceasul este unul destul de uşor pentru a putea fi purtat toată ziua, şi chiar noaptea, dacă eşti interesat să obţii date despre somnul tău. L-am purtat toată ziua, la birou, dar şi în timpul exerciţiilor fizice şi nu am simţit că mă jenează în vreun fel. L-am ţinut la mână de câteva ori chiar şi în timpul somnului şi nu m-a deranjat.

    Când am testat primul smartwatch, am încercat să-i înţeleg utilitatea şi am ajuns la o concluzie nu foarte flatantă pentru producătorii de asemenea obiecte: un smartwatch este un ceas normal cu câteva „zorzoane” în plus şi cu un preţ mare. În cazul brăţărilor de fitness, am fost mai interesat, deoarece oferă date despre sănătate ce te ajută să duci un stil de viaţă mai sănătos, iar preţul era mai mic faţă de ceasurile inteligente.

    După părerea mea, Fitbit Versa reuşeşte să îmbine plusurile celor două lumi (ceasuri şi brăţări) şi poate deveni un accesoriu pentru cei care doresc un ceas modern care să le ofere şi date despre sănătate. Versa pune accentul pe sport şi are un buton dedicat unei secţiuni unde poţi înregistra diferitele tipuri de sporturi (alergat, bicicletă, înot etc.) şi poate măsura distanţa pe care o parcurgi, viteza şi aşa mai departe. De asemenea, pe ceas poţi vedea pulsul actual, caloriile arse sau câţi paşi ai făcut. Pentru a încuraja sportul, Fitbit vine cu metode de motivare (de pildă: „Încă 1.000 de paşi pentru a-ţi atinge obiectivul” sau „Trebuie să mai faci încă 180 de paşi ora aceasta”), însă o problemă cu multe ceasuri şi brăţări era faptul că puteau fi păcălite. Nici Versa nu face excepţie. Dacă stai pe loc şi gesticulezi frenetic, ceasul interpretează acest lucru ca paşi făcuţi.

    În legătură cu celălalte măsurători nu am observat discrepanţe: bătăile inimii, exerciţiile sau caloriile arse par a fi corecte. Ceasul vine şi cu un antrenor personal care te poate ajuta să progresezi în antrenamentele de acasă sau de la sală (pentru acces complet trebuie să plăteşti). Tot pe ceas poţi vedea cum e vremea, poţi stoca muzică, poţi pune alarmă, te poţi cronometra şi, pentru ţările unde este disponibilă plata prin NFC, poţi plăti la supermarket cu ajutorul ceasului. Pentru Versa, Fitbit a implementat şi o aplicaţie de relaxare (trebuie să expiri şi să inspiri adânc de câteva ori), dar şi o funcţie utilă pentru femei (monitorizarea ciclului menstrual). Astfel, femeile beneficiază de un plus de informaţie şi o pot corela cu performanţa sportivă pentru a administra mai bine zilele de efort fizic. Din motive biologice, nu am putut testa această funcţie, dar, la o primă vedere, mi se pare o caracteristică extrem de utilă.

    Un mare plus pe care Fitbit îl are faţă de ceilalţi competitori este platforma unde utilizatorii pot observa date statistice despre ei înşişi şi activităţile lor. De pildă, aici pot vedea câţi paşi fac în medie pe săptămână sau pe lună, pot să-şi urmărească activitatea şi progresul, pot vedea câte ore dorm pe noapte şi cum dorm, pot compara datele cu alte altor indivizi şi pot vedea dacă se încadrează în valorile medii sau, dimpotrivă, pot detecta o posibilă anomalie, care poate constitui un semnal de alarmă.

    Un lucru care nu mi-a plăcut la Fitbit Ionic, ceasul anterior, era faptul că nu puteam răspunde la niciun fel la notificare, indiferent că era un telefon sau SMS. Acum, Fitbit a implementat un sistem de răspuns prin cinci replici presetate pe care le poţi modifica cum vrei (Da, Nu, Te sun imediat etc.). O altă problemă a multor ceasuri inteligente este autonomia bateriei, iar multe ceasuri inteligente nu rezistă două zile de funcţionare. Fitbit Versa performează la acest aspect, asigurând constant patru zile de funcţionare.

    Un lucru care mi se pare că lipseşte de la acest smartwatch este posibilitatea de a vedea locul unde eşti pe hartă şi posibilitatea de a naviga. Ar fi extrem de util ca, atunci când eşti turist într-un oraş, să te uiţi doar pe ceas pentru a vedea unde eşti şi să vezi cum poţi ajunge în locul dorit, fără să mai fii nevoit să apelezi la telefon. Am căutat în magazinul de aplicaţii al Fitbit şi am găsit două aplicaţii de hartă, dar niciuna nu funcţionează cum trebuie: se încarcă foarte greu, navigarea pe hartă e dificilă şi nu recomand utilizarea unei astfel de aplicaţii. Poate pe viitor Fitbit o să-şi creeze propria aplicaţie de hărţi.
    Fitbit avea nevoie de un ceas inteligent care să aibă lipici la public, iar această versiune bifează câteva dintre caracteristicile esenţiale pentru a fi un ceas inteligent de succes.

    casetă tehnică:
    Compatibilitate iOS, Android, Windows
    sistem de operare: Ecran: LCD
    Touchscreen: Da
    Rezistent la apă: Da
    Autonomie baterie: 96 de ore
    Măsurători: distanţa parcursă, caloriile arse, activitate, puls, paşi făcuţi, scări urcate
    Senzori: Accelerometru, senzor de detectare a pulsului
    NFC: Da
    Bluetooth: Da
    Preţ: aproximativ 1.000 de lei

     

  • ALERTĂ METEO. Cod galben de furtuni. HARTA zonelor vizate

    Meteorologii avertizează că vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată în zonele de munte, precum şi în Crişana, Maramureş, Transilvania şi nordul Moldovei.

    Vor fi averse care vor avea şi caracter torenţial, frecvente descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului cu aspect de vijelie şi căderi de grindină.

    În intervale scurte de timp sau prin cumulare, se vor înregistra cantităţi de apă ce vor depăşi 15-20 l/mp şi punctiform 40-50 l/mp. Astfel de fenomene vor fi şi în restul teritoriului, însă pe arii mai restrânse.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro