“Producţia scriptică la grâu este de peste 7,2 milioane de tone. În realitate, producţia la grâu este de peste opt milioane de tone, o spun cu toată răspunderea. Asta înseamnă un disponibil pentru export de peste patru milioane de tone”, a spus Tabără. El a declarat că România se poate intitula din nou grânar, mai ales că producţia este şi de calitate. “E prima oară când putem discuta despre un anumit grânar. Producţia e de excepţională calitate. Sunt judeţe în care grâul este sută la sută bun pentru panificaţie. În media pe ţară, proporţia de grâu bun pentru panificaţie este de peste 80 la sută. Reintrăm în clubul exportatorilor de grâu, unde România trebuie să rămână”, a declarat Tabără.
Tag: grau
-
Romania ar putea avea in acest an o productie de grau de peste sase milioane de tone
Tanczos Barna, secretar de stat in Ministerul Agriculturii, a
declarat, marti, la Sfantu Gheorghe, ca, potrivit estimarilor
ministerului, Romania ar putea avea in acest an o productie de grau
de peste sase milioane de tone, ceea ar insemna o productie “buna”.
Potrivit sursei citate, in schimb, productia ar putea fi afectata
din punct de vedere calitativ daca ploile vor continua si in
perioada urmatoare. “Starea vremii, din pacate, ar putea sa
afecteze exact perioada de recoltare. In aceste saptamani ar trebui
sa inceapa recoltarea in partea de sud a tarii si, daca va continua
vremea ploioasa, ca si anul trecut, vom avea probleme de calitate
si nu neaparat de cantitate”, a spus Tanczos Barna. Potrivit sursei
citate, estimarile arata ca, din punct de vedere cantitativ,
productia va fi una buna in acest an. -
Bilantul epidemiei de E.coli a ajuns la 33 de morti
Autoritatile au anuntat vineri dupa-amiaza moartea unei
septuagenare in Schleswig-Holstein (nord) si a unui barbat de 81 de
ani, spitalizat la clinica universitara din Hamburg-Eppendorf
(nord). in cursul diminetii, Ministerul Sanatatii din Saxonia
Inferioara (nord) anuntase decesul unei femei de 75 de ani.
Autoritatile sanitare federale au anuntat vineri ca sursa
contaminarii cu o tulpina rara si virulenta de E.coli o reprezinta
seminte germinate, fiind anulata alerta privind consumul de
castraveti, rosii si salate. Semintele germinate de linte, lucerna,
soia, trifoi rosu, mustar, grau, ridichi, bogate in vitamine si
minerale, sunt cunoscute pentru calitatile nutritioniste, fiind
folosite la salate si la sandvisuri.Mai mult pe www.mediafax.ro.
-
Nord-coreenii au ajuns sa manance ierburi salbatice
Cele cinci agentii au lansat un apel la ajutor international
pentru a permite distribuirea de alimente in Coreea de Nord, unde
sute de mii de oameni au murit de foame in anii 1990. O echipa de
sapte experti a vizitat Coreea de Nord la inceputul lunii februarie
si, citand surse de la Phenian, organizatiile au anuntat ca intre
50 si 80 la suta din recoltele de grau si orz au fost pierdute din
cauza gerului.Relatiile Coreei de Nord cu Statele Unite si tarile occidentale
trec printr-o noua criza, dupa atacarea unei insule sud-coreene,
anul trecut, si scufundarea unei corvete sud-coreene. -
Foamete? Care foamete?
De la etajul al saptelea al cladirii de birouri Baneasa Business
Center, de la marginea Capitalei, scenariul unei crize alimentare
mondiale pare improbabil. Vazuta din sediul general al companiei
Cargill Romania, filiala locala a unuia dintre cei mai mari
comercianti de cereale la nivel mondial, si agricultura romaneasca
are o imagine cat se poate de promitatoare.Locul 12 mondial pe care il ocupa tara noastra intr-un clasament
mai vechi al Nomura cu tarile cele mai vulnerabile la fluctuatiile
in pretul mondial al alimentelor este “nedrept si nemeritat;
dimpotriva, Romania are destule calorii si are statut de
exportator”, considera directorul general al Cargill Romania,
Martin Schuldt. Studiul, realizat pe datele din 2008 de banca de
investitii Nomura, insa mediatizat abia de curand la noi, avea in
vedere ca indicatori PIB pe cap de locuitor, ponderea alimentelor
in totalul cheltuielilor (indicand ca 70% din veniturile romanilor
erau cheltuite pentru bunuri de larg consum) si exporturile nete de
produse agricole. Riscant, daca e sa luam in calcul o crestere
accelerata a preturilor la alimente, in cazul unei crize
alimentare. Insa niciun indiciu nu confirma un astfel de
scenariu.
Preturile la cereale au crescut foarte mult pe parcursul
ultimului an, graul ajungand la bursele internationale la preturi
de aproape doua ori mai mari decat in 2009. Cu toate acestea,
“stocurile de cereale la nivel international sunt suficiente pentru
consum, singura problema este distributia lor”, constata evidenta
Schuldt, care a preluat fraiele companiei in urma cu cateva luni.
Despre preturile cerealelor din a doua jumatate a acestui an
reprezentantii companiei nu au facut estimari, precizand ca
recoltele depind in mare masura de vreme, iar in emisfera nordica
nici macar n-au incoltit plantele.Insa, in conditii meteo normale, recolta ar trebui sa fie mai
buna decat cea din anul trecut. Prin urmare, balanta ar inclina mai
degraba catre o scadere – sau cel putin o stagnare – a preturilor
cerealelor. La evolutia abrupta a preturilor, care cresteau cu doi
dolari pe ora, au contribuit laolalta seceta de anul trecut care a
afectat mai multe tari, speculatiile fondurilor de investitii,
cresterea productiei de combustibili verzi si schimbarea
obiceiurilor de consum. In China, spre exemplu, creste consumul de
carne si, direct proportional, nevoia de furaje. Deci de
cereale.
In Romania, marii comercianti de cereale, ca Alfred Toepfer
Intl, Bunge, Cargill, Nidera si Glencore, au deopotriva si ghimpi
in coaste, dar si teren de cucerit. Pe lista de probleme se inscrie
TVA nerambursata – in jur de 300 de milioane de euro pentru toti
comerciantii, conform estimarilor Asociatiei Comerciantilor de
Produse Agricole. Legat strans de TVA este si nivelul pietei negre
a cerealelor. Comertul la negru sau “agricultura de sant”, cum mai
este numit, reprezinta intre 40 si 50% din valoarea productiei
agricole comercializate, potrivit unor estimari. “Impozitarea
inversa, aplicata doar la sursa, adica la fermier, va avea un efect
drastic: piata neagra va ajunge la zero”, declara optimist
directorul general al Cargill. Comentariul se refera la decizia
recenta a Ministerului de Finante, care a decis impozitarea
comertului cu grane doar la fermier. Pe acelasi palier de minusuri
se plaseaza si faptul ca nici macar jumatate dintre fermieri nu-si
respecta contractele prin care vand recoltele.Pe de alta parte insa, tara promite mult – atat pentru ca
productivitatea la hectar este scazuta, cat si pentru ca nu sunt
cultivate toate suprafetele de teren agricol. Desi Romania are o
suprafata de teren agricol de 14,7 milioane de hectare, mai putin
de jumatate din aceasta (6,91 milioane de hectare) este
lucrata.
Go4it.ro transmite LIVE de la cel mai mare targ de telefonie
mobila din lume.
Galaxy Tab 10.1, Galaxy S II si LG Optimus 3D par sa fie
vedetele. -
Pe cine mai salveaza exporturile de grau?
Vestile bune au ocolit agricultura ani in sir, iar 2010 se
incadreaza in aceeasi linie. Ploile prea multe sau prea putine,
inundatiile sau canicula, plata cu intarziere a subventiilor
agricole sau anularea unor ajutoare cum sunt cele pentru
ingrasaminte sunt doar cateva din problemele cu care se confrunta
agricultura.
Din productia totala a ultimului an, de 5,7 milioane de tone,
fermierii au vandut pana acum la export 1,2 milioane de tone de
grau si au incasat 200 de milioane de euro. Chiar daca recolta din
acest an este mai mare cu 10% fata de anul trecut (5,2 milioane de
tone), este departe de a fi una dintre cele mai bune – pentru
comparatie, acum doi ani era de 7,2 milioane de tone. Fermierii
romani au preferat sa exporte deja din recolta pentru ca pretul
graului pe pietele internationale a explodat in august, ajungand
chiar si la 200 de euro pe tona, aproape dublu fata de pretul
practicat cu cateva luni mai devreme. Cauza, cum stim, a fost
seceta care a compromis recoltele din Rusia (ce produce 9% din
graul consumat la nivel mondial) si Ucraina.
E putin, e mult? Foarte putin, raportat la volumul de importuri
de alimente pe credit, raspunde Ioan Niculae, presedintele
InterAgro si unul dintre cei mai mari proprietari de teren din
tara. “Romania nu vrea decat sa importe, bani pe care va trebui la
un moment dat sa-i dea inapoi si nu se stie de unde”, spune
Niculae, ce completeaza ca, in raport cu potentialul agricol,
inclusiv marii latifundiari practica o agricultura tot in sistem de
subzistenta, nu de performanta.
Niculae, care are 50.000 de hectare de teren si o voce foarte
sonora cand e vorba sa critice politicile statului in domeniu
(declara recent pentru BUSINESS Magazin ca in agricultura e nevoie
de investitii masive si de o strategie, dar “toate guvernele din
ultimii 20 de ani nu au facut decat sa distruga domeniul”), este un
exponent al fermierilor puternici, asa cum sunt si Mihai Anghel,
Culita Tarata, Adrian Porumboiu sau Stefan Poienaru. Impreuna, cei
cinci controleaza aproape o zecime din suprafata de aproape 7
milioane de hectare de teren cultivat din tara.Agricultorii si-au vazut anul trecut afacerile scazand
vertiginos, cu procente cuprinse intre 10 si 70%, iar la inceputul
acestui an, conformarea la reglementarile UE a dus la sistarea
ajutoarelor de stat. “Taierea subventiilor este o crima pentru tot
poporul roman, nu doar pentru agricultura”, repeta Ioan Niculae.
Situatia este insa cu adevarat tragica in cazul celor aproape un
milion de fermieri care practica agricultura de subzistenta in
sensul propriu al cuvantului, avand proprietati mici, majoritatea
lucrate ineficient.Productivitatea fermierilor romani este slaba fata de alte tari:
productia medie la hectar la grau se plaseaza la 2.500 de kg, de
peste trei ori mai putin decat in Olanda, de pilda. Iar la nivelul
intregii tari sunt 1,1 milioane de proprietari de teren care detin
9,65 milioane de hectare de teren arabil, foarte fragmentat. In
aceste conditii, “nu exista nicio sansa de crestere a productiei
din agricultura, nici calitativ (spre exemplu, grau corespunzator
pentru panificatie) si nici cantitativ”, declara profesorul Ioan
Nicolae Alecu din cadrul Universitatii de Stiinte Agronomice si
Medicina Veterinara (USAMV) din Bucuresti.In opinia lui, cea mai mare problema actuala este lipsa
parghiilor care ar putea determina cresterea suprafetelor agricole.
Odata cu sistarea ajutoarelor de stat a fost suspendata si primirea
de noi cereri pentru sistemul rentei viagere, cu remuneratii
oferite proprietarilor de teren incapabili sa-si lucreze singuri
pamantul – 100 de euro la hectar pentru cei care acceptau sa vanda
si 50 de euro pentru cei ce dadeau terenul in arenda. Alecu
apreciaza ca aceste stimulente erau oricum insuficiente,
considerand ca, abia la o retributie de 350 de euro pe hectar,
proprietarii ar fi stimulati sa sustina comasarea terenurilor. -
Romania ar putea fi nevoita sa importe grau in 2011, cu un pret mai mare decat a exportat
El a adaugat ca Romania are contractate pentru export in acest
an 1,7 milioane tone de grau, la un pret care variaza intre 190 si
210 euro pe tona, si ar putea importa 600.000-700.000 tone, pentru
care va plati pana la 250 euro pe tona.”Faptul ca am exportat
foarte mult in acest an ne va face sa si importam. Chiar daca nu
vor fi cantitati mari, vor fi importuri de imbunatatire a
calitatii, astfel incat graul sa fie bun de panificatie. (…) Asta
e, comertul e liber!”, a explicat Radulescu.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cinci ani de turbulente pentru pretul graului
Daca Sebastian Vladescu ar mai fi ministrul finantelor, ar
trebui sa fie ingrijorat sau poate temerile i le-a transmis
succesorului sau, Gheorghe Ialomitianu: pretul usturoiului, starul
contrabandei din Romania, daca e sa credem o declaratie mai veche a
fostului ministru, creste la niveluri nemaivazute chiar la
producatorii din China, iar speculatorii se intrec in a jongla cu
piata, cererea si oferta. Si nu numai usturoiul (totusi produsul
alimentar cu cea mai importanta crestere de pret pe piata
agroalimentara chineza), ci si alte produse alimentare
inregistreaza cresteri de preturi: varza in Coreea, rosiile in
Israel, porumbul in Statele Unite sau zaharul in Pakistan sunt
elementele unui puzzle al scumpirii alimentelor, recent rezumat de
Banca Mondiala: cinci ani de turbulente pentru preturile la
hrana.
“Volatilitatea s-a facut simtita inca din 2008 si se va mentine,
pentru ca preturile nu se mai formeaza ca pe vremuri, din
echilibrul dintre cerere si oferta, acum intervin mult mai multi
factori, cum sunt interesele unor mari fonduri de investitii sau
legatura cu evolutia pretului petrolului, aflat intr-o relatie
directa cu biocombustibilii”, spune Victor Bejnea, presedintele
asociatiei comerciantilor de produse agricole ARCPA.
Situatia este confirmata si de evolutia pretului graului
exportat din Romania: pretul FOB Constanta era la 13 ianuarie de
204 dolari/tona, a scazut in vara in zona 150 – 160 de dolari/tona,
iar din septembrie inregistreaza un salt important, la peste 220 de
dolari/tona, cu maxime de 330 de dolari in octombrie. Pentru
comparatie, pretul graului exportat in 2009 nu a trecut de 185 de
dolari tona. Pe langa tendinta evidenta de crestere, mai trebuie
spus ca preturile pot inregistra variatii semnificative din cauza
calitatii graului exportat; ba mai mult, chiar in categoria graului
de panificatie, de calitate superioara, pretul este stabilit pe
loturi si pe o serie de variabile specifice, cum ar fi continutul
de gluten sau umiditatea.
La o alta scara, seceta si ploile au fost blestemul recoltei de
grau din Europa in acest an. Mai mult de jumatate din recolta
mondiala de grau a fost declasata, nefiind admisa consumului uman
din cauza vremii, iar in Germania, de exemplu, 80% din ce s-a
declasat nu a mai fost admis nici pentru furajele animalelor,
mergand la productia de gaz metan. Un mare producator ca Rusia a
pierdut o treime din recolta in incendiile din vara, vazandu-se pus
in situatia sa restrictioneze exporturile, embargou prelungit pana
in iulie 2011. In Ucraina, afectata de ploi, oferta guvernului de
achizitionare de grau a fost ignorata de comercianti din cauza
pretului scazut; probabil comerciantii nu vor putea ignora, in
schimb, interdictia la export pe care o planuiesc autoritatile.
Probleme s-au mai inregistrat in Canada si in Statele Unite;
Departamentul pentru Agricultura al SUA apreciaza ca recolta de
grau a actualului sezon agricol ar putea inregistra o scadere de
circa sase procente. Valoarea nu este mare, dar viziunea pe care o
ofera doar perspectiva celor sase procente este simplista, pentru
ca graul este o chestiune de calitate si de logistica in primul
rand. Stocuri in Canada sau in Australia nu inseamna si grau in
Africa. “China produce bine in sud, dar in nord importa, marfa pur
si simplu nu trece muntii”, explica Viorel Marin, presedintele
patronatului morarilor si brutarilor ANAMOB, referindu-se la una
dintre curiozitatile comertului cu cereale, daca putem sa le spunem
asa.
Fara munti de trecut, graul romanesc pare a avea succes in acest
an – cel putin asa crede ministrul agriculturii, Valeriu Tabara,
care anunta recent ca Romania ar putea exporta in urmatoarea
perioada grau si porumb in valoare de circa 800 de milioane de
euro. “Cred ca se vor depasi 4 milioane de tone, doua milioane la
grau si peste doua milioane la porumb. Este o productie buna”, a
spus Tabara. -
Pana unde poate creste pretul graului?
Meteorologii rusi si ucraineni au estimat ca perioada secetoasa
va mai continua cam pana la sfarsitul acestei saptamani, dar daca
ea se va prelungi catre luna septembrie, va pune in pericol
campania de insamantare a graului de iarna, care reprezinta pana la
circa 40% din recolta totala, ceea ce ar insemna ca pana la o
treime din suprafetele cultivate vor ramane neexploatate pana in
primavara viitoare. “Or, daca Rusia sta pe bara timp de doi ani,
aceasta ar schimba complet dinamica pietelor”, comenteaza Daniel Basse, seful firmei americane de
cercetare a pietei AgResource.Rusia a instituit incepand cu 15 august interdictia de export
pentru grau si produse derivate. Viceprim-ministrul Viktor Zubkov a
declarat ca autoritatile vor discuta dupa 1 octombrie daca e cazul
sau nu sa prelungeasca interdictia si dupa 31 decembrie,
presedintele Dmitri Medvedev a spus ca e posibil ca exporturile sa
fie deblocate mai devreme, in timp ce premierul Vladimir Putin a
dat de inteles ca nu se va renunta la aceasta masura decat anul
viitor, daca estimarile actuale privind o recolta de 60 de milioane
de tone se vor confirma. In 2009, Rusia a avut o recolta de 97 de
milioane de tone, raportat la un necesar de 78 de milioane pentru
consumul intern.Ucraina si probabil Kazahstanul, afectate la randul lor de
seceta, ar putea recurge la masuri asemanatoare. Guvernul de la
Kiev are in vedere sa introduca o cota maxima de export de 5 milioane de grau si
orz si deja a oprit o serie de livrari pe parcursul saptamanii
trecute. Cat priveste Kazahstanul, desi oficial nu s-a anuntat
nimic, analistii de la UkrAgroConsult, firma de consultanta din
Kiev, estimeaza ca si Astana ar putea interzice temporar exporturile si sa
reorienteze o parte din surplusul de grau catre Rusia, cu care
Kazahstanul are tratat de uniune vamala.
Departamentul American al Agriculturii (USDA) a coborat estimarea privind recolta de grau a
anului in curs mai mult decat se asteptau pietele, la 645,73
milioane de tone, fata de estimarea din iulie de 661 milioane de
tone, citand alternanta intre seceta si inundatii in zona Marii
Negre, inundatiile din Pakistan, perspectiva unor ploi prea
abundente in Canada si problemele cu seceta in anumite zone din
Australia si Argentina. Daca estimarea USDA se confirma, aceasta ar
insemna cea mai mica recolta din ultimii trei ani, corelata cu
estimarea privind stocurile globale de grau de 174,76 tone, minimul
ultimilor doi ani.Desi cifra estimata a stocurilor ramane cu circa 50 de tone
peste nivelul din 2007/2008, cand frica de o criza a cerealelor a
dus pretul contractelor futures la grau peste 13 dolari/busel, un
pret de 9 dolari/busel nu pare exclus, daca Ucraina si Kazahstanul
ar recurge si ele la suspendarea exporturilor. Vineri, la bursa din Chicago, graul cu livrare in decembrie
ajunsese la 7,56 dolari/busel, iar comentatorii afirma ca marja in
care va oscila pretul in perioada urmatoare va fi de 6,90-7,30 (1
busel de grau – 27,22 kg). -
Revista presei economice din Romania
Cei care merg pe litoral si vor sa stea doar o noapte scot din
buzunare intre 25 de lei si 220 de euro, in functie de
confortul pe care il prefera, socoteste Gandul; cel mai
ieftin este la pensiunile din Costinesti si 2 Mai, iar cel mai
scump la cinci stele la Mamaia. Cum poti castiga bani mancand
gratis la restaurant: ce inseamna sa lucrezi pentru servicii de
mystery shopping si cine poate deveni “client misterios”.“Romania expirata” este o analiza a
Evenimentului Zilei despre infrastructura rutiera si
feroviara, cea de incalzire si canalizare, plus constructiile,
totul aflat in nevoie urgenta de modernizare; oficialii sustin
mereu ca nu sunt bani, iar peisajul urban si rural se degradeaza
continuu. Bilantul banilor europeni: Romania a absorbit doar 10%
din banii europeni alocati prin instrumentele structurale si 12%
din cei pentru agricultura, dar a contribuit la bugetul UE cu 2,35
miliarde euro mai mult.Cei care primesc venituri din drepturi de proprietate
intelectuala au fost bagati in ceata de neclaritatile noilor
reglementari fiscale, scrie Adevarul; ordonanta spune una,
normele de aplicare alta, iar consultantii incearca sa clarifice incoerenta
autoritatilor. Romania ramane pe dinafara in proiectul South
Stream, sustine acelasi ziar, explicand ca statele din sud-estul
Europei incep deja sa-si imparta portiunea terestra a conductei
South Stream si sa-i stabileasca ruta in functie de propriile
interese.Ambasadorul roman in China se plange, intr-un
interviu pentru Romania Libera, de absenta unui plan de
afaceri serios pe axa Bucuresti-Bejing, sugerand ca Bucurestiul nu
stie sa profite de relatiile politice dintre cele doua tari.
Cotatia graului, care a atins un nivel-record la bursa, nu va
influenta pretul painii autohtone cel putin pana in
noiembrie-decembrie, intrucat procesatorii au stocuri de grau
pentru urmatoarele 3-4 luni.Speriati de caderi, 1.700 de investitori au plecat de pe Bursa,
scrie Ziarul Financiar; mai exact, conturile de investitii
pe Bursa deschise la brokeri, banci si administratori s-au
prabusit in primul semestru pana la un nivel similar anului 2008 –
prima scadere dupa patru ani de cresteri consecutive. Bergenbier,
al treilea producator de bere, inchide complet fabrica de la Blaj,
iar fabrica de malt, care opera in aceeasi zona, a fost deja oprita
incepand de luna trecuta.