BusinessMagazin

Tag: grau

  • Exporturile de grâu al UE în creştere, România este lider

    UE a livrat 397.455 t de grâu în săptămâna încheiată pe 2 septembrie, comparativ cu 360.959 t livrate cu o săptămână mai devreme.

    România rămâne principalul exportator al blocului, livrările de grâu atingând un total de 1,4 milioane t în perioada menţionată.

    Franţa, principala putere agricolă a UE, este aşeptată să exporte 41% din totalul cantităţilor de grâu vândute din UE în perioada 2019-20. Exporturile totale de grâu franceze au atins 765.260 t în perioada 1 iulie – 2 septembrie, conform datelor Comisiei Europene.

    Arabia Saudită a devenit principala destinaţie pentru grâul UE, importând 507.921 t grâu comun între 1 iulie şi 2 septembrie, peste volumele importate de Algeria, de 451.161 t. Algeria era, de obicei, cel mai mare cumpărător de grâu din UE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statisticile SUA arată că Uniunea Europeană este grânarul planetei

    În topul producătorilor, Uniunea Europeană este urmată de China, care în luna mai a avut o producţie totală de 142.198 de tone de grâu. A avut, de asemenea, şi un consum de 132.277 de tone, fiind al doilea cel mai mare consumator.

    Al treilea cel mai mare producător de grâu din lume este India, care în luna mai a produs 104.719 de tone de grâu şi a consumat 108.026 de tone.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Boala de care suferă zeci de milioane de oameni fără să ştie. Care sunt simptomele

    Intoleranţa la gluten afectează circa 1% din populaţie şi poate debuta la orice vârstă începând cu perioada copilăriei.

    Consumul de gluten de către persoanele intolerante duce la apariţia de leziuni la nivelul intestinului subţire, condiţie numită enteropatie glutenică, potrivit CSID.ro.

    Intoleranţa la gluten se manifestă în două moduri: sensibilitatea nonceliacă la gluten şi boala celiacă. Acestea au simptome similare, însă diferă în privinţa daunelor provocate la nivelul intestinelor.

    Sensibilitatea nonceliacă la gluten este un răspuns imun innăscut, spre deosebire de reacţia alergică specifică bolii celiace. Dacă în cazul sensibilitatii nonceliace răspunsul imun se îndreaptă împotriva oricărui organism străin, boala celiacă se caracterizează prin specificitatea antigenilor, având ca rezultat atacul propriilor ţesuturi. Dacă vă confruntaţi foarte des cu dureri de cap, stare generală de oboseală, senzaţie de picioare şi mâini amorţite şi dureri articulare, este recomand să consultaţi un medic specialist şi să faceţi un test de intoleranţă la gluten. Sensibilitatea nonceliacă poate fi ţinută sub control cu o dietă adecvată, potrivit neby.ro.

    Boala celiacă, în schimb, prezintă foarte multe simptome şi este mai severă; cu toate că uneori poate fi asimptomatică, de cele mai multe ori este semnalată de problemele gastrointestinale, ameţeală, dureri ale oaselor şi articulaţiilor, retenţia de fluide, erupţii cutanate, obezitate, depresie, senzaţia permanentă de foame, deficienţa de vitamine şi minerale.

  • Cum reuşeşte un sat din Transilvania să exporte afine în toată Europa

    Peste 50 de hectare cu afin se întind pe dealurile comunei Beriu, din judeţul Huendoara, acolo unde mai mulţi fermieri au înţeles că agricultura nu înseamnă doar grâu şi porumb ci, mai ales, culturile de nişă.

    Potrivit stiriagricole.ro, totul a început de la o firmă din Chile, care a cumpărat, în urmă cu şapte ani, 30 de hectare de teren în comuna Beriu, cunoscută pentru terenurile sale fertile. Întreaga suprafaţă a fost cultivată cu afini, iar cum afacerea a mers bine, localnicii s-au gândit să treacă şi ei la treabă şi şi-au înfiinţat propriile plantaţii.

    Potrivit sursei citate, cei care doresc să înfiinţeze o cultură de afin, pot utiliza o schemă de plantare de 3 metri între rânduri, iar plantele, între ele, cu o distanţă de minim 50 cm şi un metru. În funcţie de distanţele de plantare, densitatea pe un hectar poate fi cuprinsă 4.200 şi 6.600 de plante/hectar.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Boala de care suferă zeci de milioane de oameni fără să ştie. Care sunt simptomele

    Boala celiacă sau intoleranţa la gluten este o afecţiune autoimună declanşată de ingestia de gluten (proteina din grâu, secară şi orz) la indivizi predispuşi genetic.

    Intoleranţa la gluten afectează circa 1% din populaţie şi poate debuta la orice vârstă începând cu perioada copilăriei.

    Consumul de gluten de către persoanele intolerante duce la apariţia de leziuni la nivelul intestinului subţire, condiţie numită enteropatie glutenică, potrivit CSID.ro.

    Intoleranţa la gluten se manifestă în două moduri: sensibilitatea nonceliacă la gluten şi boala celiacă. Acestea au simptome similare, însă diferă în privinţa daunelor provocate la nivelul intestinelor.

    Sensibilitatea nonceliacă la gluten este un răspuns imun innăscut, spre deosebire de reacţia alergică specifică bolii celiace. Dacă în cazul sensibilitatii nonceliace răspunsul imun se îndreaptă împotriva oricărui organism străin, boala celiacă se caracterizează prin specificitatea antigenilor, având ca rezultat atacul propriilor ţesuturi. Dacă vă confruntaţi foarte des cu dureri de cap, stare generală de oboseală, senzaţie de picioare şi mâini amorţite şi dureri articulare, este recomand să consultaţi un medic specialist şi să faceţi un test de intoleranţă la gluten. Sensibilitatea nonceliacă poate fi ţinută sub control cu o dietă adecvată, potrivit neby.ro.

    Boala celiacă, în schimb, prezintă foarte multe simptome şi este mai severă; cu toate că uneori poate fi asimptomatică, de cele mai multe ori este semnalată de problemele gastrointestinale, ameţeală, dureri ale oaselor şi articulaţiilor, retenţia de fluide, erupţii cutanate, obezitate, depresie, senzaţia permanentă de foame, deficienţa de vitamine şi minerale.

  • TRANZACŢIE surpriză. Egiptul a cumpărat 60.000 de tone de grâu din România, pentru 12,4 milioane dolari

    Grâul românesc a fost cumpărat de la traderul Ameropa, la un preţ de 206,86 dolari tona, care include transportul, dar nu şi taxele asiguratorii.

    Livrările urmează să aibă loc în perioada 1-10 decembrie.

    Egiptul, cel mai mare importator de grâu din lume, a cumpărat 120.000 de tone de grâu din Franţa, potrivit datelor Autorităţii Generale pentru Aprovizionare (GASC) din această ţară.

    Atractivitatea grâului francez a crescut datorită deprecierii euro, care se află aproape de cel mai redus nivel din ultimele trei luni în raport cu dolarul, în timp ce grâul rusesc a devenit mai scump ca urmare a achiziţiilor guvernamentale, potrivit unei analize a firmei de consultanţă Agritel.

    Doi traderi au declarat că grâul rusesc a dominat licitaţiile Egiptului, de la deputul sezonului, în iulie, dar oferta rusească nu a fost cea mai atractivă la licitaţia din 29 octombrie, incluzând şi transportul.

    “Este o surpriză. Credeam că vor aştepta o ofertă mai ieftină din Rusia, la licitaţia viitoare”, a comentat Swithun Still, director la Solaris Commodities, referindu-se la achiziţiile de grâu din Franţa ale Egiptului.

    Egiptul a cumpărat câte două transporturi de 60.000 de tone de grâu francez, de la traderii Groupe Soufflet şi Bunge, la preţuri de 211,76 dolari tona şi 209,86 dolari tona.

    Alte 60.000 de tone de grâu au provenit din Polonia, de la traderul Archer-Daniels-Midland, la preţul de 209,17 dolari tona.

    Egiptul a cumpărat 1,4 milioane tone de grâu din Rusia la licitaţiile din sezonul 2015-2016 şi câte aproximativ 350.000 de tone de grâu din Ucraina şi România, potrivit datelor Bloomberg.

    Anterior licitaţiei de joi, GASC a mai cumpărat o singură cantitate de grâu din Franţa în acest sezon.

  • Cum reuşeşte un sat din Transilvania să exporte afine în toată Europa

    Peste 50 de hectare cu afin se întind pe dealurile comunei Beriu, din judeţul Huendoara, acolo unde mai mulţi fermieri au înţeles că agricultura nu înseamnă doar grâu şi porumb ci, mai ales, culturile de nişă.

    Potrivit stiriagricole.ro, totul a început de la o firmă din Chile, care a cumpărat, în urmă cu şapte ani, 30 de hectare de teren în comuna Beriu, cunoscută pentru terenurile sale fertile. Întreaga suprafaţă a fost cultivată cu afini, iar cum afacerea a mers bine, localnicii s-au gândit să treacă şi ei la treabă şi şi-au înfiinţat propriile plantaţii.

    Potrivit sursei citate, cei care doresc să înfiinţeze o cultură de afin, pot utiliza o schemă de plantare de 3 metri între rânduri, iar plantele, între ele, cu o distanţă de minim 50 cm şi un metru. În funcţie de distanţele de plantare, densitatea pe un hectar poate fi cuprinsă 4.200 şi 6.600 de plante/hectar.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Egiptul a cumpărat 60.000 de tone de grâu din România, pentru 13,4 milioane dolari

    Preţul pe tonă a fost de 223,09 dolari, sub preţul mediu de 237,96 dolari pe care autorităţile egiptene l-au plătit în februarie pentru grâul românesc.

    Tot vineri, Egiptul, cel mai mare importator de grâu din lume, a mai achiziţionat 180.000 de tone de grâu din Franţa, la preţuri între 219,5 dolari/tonă şi 223,59 dolari/tonă, şi 60.000 de tone de grâu din Rusia, la 222,14 dolari/tonă.

    Preţurile includ costul transportului până în portul de destinaţie, însă nu şi taxele asiguratorii. Livrarea cerealelor se va face în perioada 5-10 iunie.

    De la începutul anului fiscal 2014/2015, din iulie anul trecut şi până în prezent, Egiptul a cumpărat 1,14 milioane tone de grâu din România.

  • România şi Bulgaria vor profita de restricţiile impuse de Rusia exporturilor de grâu

    “Incertitudinea din Rusia a devenit vizibilă pentru multă lume, iar cumpărătorii încearcă să-şi asigure cantităţile necesare din alte regiuni. Aceste regiuni vor fi diferite, parţial Germania şi Franţa, precum şi ţările de la Marea Neagră, România şi Bulgaria, poate şi Ţările Baltice”, a declarat Stefan Vogel, şeful departamentului de cercetare a pieţei agricole al Rabobank International, transmite Bloomberg.

    Preţul grâului a avansat pentru a şasea zi consecutiv, pe fondul îngrijorărilor legate de faptul că guvernul rus foloseşte diverse metode, cum ar fi restricţionarea transportului de marfă pe calea ferată sau respingerea certificatelor de export, pentru a încetini livrările în afara ţării.

    Volumul exporturilor de grâu din Rusia va fi cu 3-4 milioane de tone mai mic decât nivelul estimat de guvernul Statelor Unite, în condiţiile în care Rusia adăugă noi reglementări care vor face mai dificilă livrarea de grâu în afara ţării, potrivit lui Vogel. Astfel, deşi Rusia va limita unele exporturi, livrările către Egipt şi Turcia, mari cumpărători de grâu, vor fi meţinute la acelaşi nivel.

    În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, exporturile de grâu au crescut cu 1,8% din iulie până în prezent prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Rusia, al patrulea mare exportator de grâu la nivel mondial, se confruntă cu o criză a monedei naţionale, în condiţiile în care rubla s-a depreciat cu 45% de la începutul anului până în prezent, iar preţul pâinii a crescut.

     

  • Federaţia Producătorilor Agricoli: Peste 6% din producţia de grâu din acest an a fost mâncată de şoareci. Pagubele ating 40 milioane de euro

    “Aproximativ 6-7% din producţia de grâu din acest an a fost mâncată de şoareci direct din câmp. Anul acesta a fost o explozie a numărului de şoareci. A fost ceva fantastic, nişte atacuri cum n-am mai văzut”, a spus Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR).

    El spune că numărul şoarecilor a crescut exponenţial în ultimul an pentru că autorităţile române au interzis deratizările, pe motiv că produsele folosite de către fermierii români nu sunt sunt omologate în Uniunea Europeană.

    Potrivit calculelor lui Viorel Matei, din producţia de 6,8 milioane de tone de grâu, peste 400.000 de tone au fost mâncate de şoareci, provocând pierderi de aproximativ 40 de milioane de euro, la un preţ mediu de 100 de euro pe tonă. Din datele Ministerului Agriculturii, România a raportat o producţie de grâu de 7,37 milioane de tone în acest an, în urcare faţa de 7,34 milioane tone anul trecut, fiind cea mai mare din ultimii nouă ani şi a doua din ultimii 44 de ani.

    Matei contestă însă cifra înaintată de autorităţi.

    “Chiar dacă s-au declarat în acest an producţii record de grâu, acestea sunt mincinoase. Declaraţiile au fost făcute la începutul recoltei, când s-a recoltat 15-20% din suprafaţă şi, într-adevăr, producţiile au fost foarte bune, de peste 5.000 de kilograme la hectar. După aceea a venit primul val de ploi, iar producţiile au scăzut undeva pe la 4.200 de kilograme la hectar, urmat ceva mai târziu de un al treilea val de ploi, care a dus la scăderea producţiei la 1.800 de kilograme. Nu puteam să-l culegem pe tot odată, la început, pentru că nu se coace tot grâul în acelaşi timp”, a mai spus oficialul federaţiei.

    În acest context, el spune că producţia reală de grâu a ajuns la 6,8 milioane de tone, care a scăzut la 6,4 milioane de tone după atacurile şoarecilor.