BusinessMagazin

Tag: gospodarii

  • Serviciul TV care îţi ţinteşte telefonul prin intermediul televizorului

    Jean-François Fallacher, CEO al Orange România, explică raţiunea din spatele acestui pas.â

    LA JUMĂTATEA ANULUI TRECUT ORANGE – cel mai puternic operator de telefonie mobilă de pe piaţa locală – relua o discuţie internă mai veche: este oportună sau nu intrarea pe deja aglomerata piaţă a serviciilor TV? În 2008, când Romtelecom obţinuse în doar doi ani de la lansare aproape 600.000 de clienţi pe piaţa de TV satelit, răspunsul la care ajunsese boardul Orange la aceeaşi întrebare fusese clar: nu, pe piaţă nu mai este loc.

    De ce a fost răspunsul diferit anul trecut în condiţiile în care piaţa de servicii TV satelit nu doar că nu mai crescuse, ba chiar scăzuse, iar primii trei jucători din piaţă – prinşi într-o luptă dură pentru clienţi – continuau să fie într-un război al tarifelor care le-a erodat veniturile şi marjele de profit?

    Convins pe de o parte că Orange are şi avantaje din faptul că este ultimul venit pe această piaţă, Jean-François Fallacher spune că industria de comunicaţii şi entertainment se află în plin proces de schimbare, odată cu obiceiurile consumatorilor, iar cu o abordare diferită şi tehnologii mai noi faţă de competitori compania poate obţine astfel pe termen lung o poziţie mai solidă şi – cuvânt magic pentru un operator ale cărui venituri scad de patru ani şi jumătate – creştere.

     

    Unul dintre motivele care l-au determinat pe Jean-François Fallacher în vara lui 2012, la un an de la preluarea funcţiei de CEO al Orange, să pună din nou subiectul TV pe agenda echipei de top management era tendinţa vizibilă în rândul clienţilor de a  urmări din ce în ce mai des de pe smartphone-uri şi tablete, prin reţeaua de date a companiei, clipuri video şi transmisiile live ale unor posturi TV.

    AM PORNIT DE LA ACEST LUCRU ŞI AM VĂZUT CĂ UNELE CATEGORII DE CLIENŢI ÎNCEP SĂ CONSUME SERVICIILE DE TELEVIZIUNE DIFERIT, prin echipamente mobile. Pe de altă parte, am investit în licenţe şi am demarat dezvoltarea unei reţele 4G care – prin viteza ridicată şi stabilitate – reprezintă un mare avantaj pentru furnizarea de servicii video mobile„, explică şeful Orange. „Am analizat traficul de date mobile din reţeaua Orange şi am observat că peste 30% este utilizat pentru a accesa conţinut video (streaming). În România nu este doar un apetit mai mare pentru televiziune, ci şi o schimbare a modului în care oamenii percep TV-ul. Oamenii vor să vadă din ce în ce mai mult conţinut video pe tabletă, pe laptop, nu numai la TV.

    Chiar şi când sunt acasă, cu familia, ei vor să vadă un program, copiii alt program – observăm o schimbare în felul în care oamenii consumă televiziunea.„ De la întâlniri confidenţiale într-un cerc restrâns între câţiva oameni din echipa de top management, discuţiile s-au extins treptat implicând şi consultanţi externi precum Miroslaw Smyk, managerul care a condus în perioada decembrie 2007 – iunie 2010 expansiunea puternică a Romtelecom pe piaţa TV şi care la finele mandatului a rămas în România, unde a pus bazele unei firme de consultanţă.

    GENUL DE DECIZIE CARE NU SE IA DUPĂ O ÎNTÂLNIRE, DUPĂ O SINGURĂ ŞEDINŢĂ DE BOARD. Nu te trezeşti într-o dimineaţă şi spui – haide să lansăm Orange TV. Este rezultatul multor observaţii şi analize. Întrebarea imediată după decizia de a analiza serios această opţiune a fost: cum? Cum intri pe o piaţă nouă care este şi matură, precum cea de televiziune? Grupul nostru a făcut deja acest lucru în mai multe ţări, deci pentru noi, grupul Orange, nu este ceva nou. Este nou în România, dar nu şi în ţări precum Franţa sau Polonia. Am avut de asemenea ajutorul şi feedbackul colegilor din grup, care au adus know-how-ul şi experienţa lor în acest business.„

  • Veniturile medii şi cheltuielile pe familie s-au redus. Pe ce cheltuiesc românii banii

     O persoană a câştigat lunar în medie, în primul trimestru, 882 de lei pe lună, la venituri pe familie de 2.521 lei pe lună. Veniturile băneşti au reprezentat în medie 2.028 lei lunar pe gospodărie, iar cele în natură au fost de 493 lei, potrivit datelor Istitutului Naţional de Statistică (INS).

    Salariile şi celelalte venituri asociate reprezintă 49,1% din veniturile totale ale gospodăriilor, veniturile din prestaţii sociale – 23,3%, veniturile din agricultură – 2,3%, veniturile din activităţi neagricole independente – 2,4%, din proprietate şi vânzări de active din patrimoniul gospodăriei – 1,3%, iar veniturile în natură contribuie cu 19,6% la veniturile totale, în principal provenite din contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (17,7%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Magazinele de tip discount, vizitate cel puţin o dată pe lună pentru cumpărături. Ce produse preferă clienţii

     “Imaginea comerţului modern este în continuă schimbare şi în 2013. Jucătorii de pe piaţa de retail din România îşi fac din ce în ce mai mult simţită prezenţa, atât printr-un număr mai mare de magazine, cât şi prin acţiuni de promovare intensă în media. Anul trecut, aceste acţiuni s-au reflectat într-o creştere a comerţului modern cu un punct procentual faţă de 2011, atrăgând 49% din valoarea totală a pieţei de FMCG pentru consumul acasă. În ultimul trimestru al anului 2012, raportul dintre comerţul modern şi cel tradiţional a ajuns la 50/50 în valoare”, se arată într-un comunicat al GfK România.

    În acest context, formatul de tip discount acoperă 9% din cheltuielile gospodăriilor din România pentru bunuri de larg consum. În comparaţie cu 2011, se remarcă o creştere de 11% în valoare absolută.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproape 10% din consumul de bunuri de larg consum revine discounterilor

    Aproximativ 60% din gospodăriile din România au făcut anul trecut cel puţin o dată cumpărături de la discounteri precum Penny Market, XXL Mega Discount şi Lidl, analiza GfK excluzând Profi, care s-a repoziţionat în supermarket începând cu februarie 2012.. Frecvenţa medie de cumpărare este de două ori pe lună.

    Atunci când merg la cumpărături în magazinele de tip discount, categoriile preferate sunt din zona de mâncare şi băuturi (sucuri, cafea, bere, apă). Segmentul care înregistrează cea mai mare creştere în valoare este cel al produselor alimentare, cu un plus de 19% faţă de 2011. Pentru băuturi, gospodăriile au cheltuit cu 10% mai mult în magazinele de tip discount pentru aceeaşi perioadă analizată.

    Odată cu expansiunea formatelor comerţului modern, mărcile private au crescut puternic, ajungând în 2012 la o cotă de piaţă de 12% în valoare pentru bunuri de larg consum la nivelul întregii ţări şi a tuturor formatelor de retail. În cazul formatelor de tip discount, mărcile private acoperă aproximativ jumătate din cheltuieli, în creştere cu 21 de puncte procentuale faţă de anul precedent. În jur de 90% dintre gospodării au achiziţionat cel puţin un produs marcă privată din discounteri în decursul anului 2012.

    “Printre elementele pe care le-am identificat în studiile GfK ca având potenţial de diferenţiere în termeni de satisfacţie faţă de tipurile de formate de retail se numără proximitatea, nivelul preţurilor, atmosfera din magazin, programele de loializare, oferta din revistele promoţionale precum şi produsele marcă privată şi varietatea de produse româneşti. Câştigătorii vor fi cei care reuşesc să întâmpine atât nevoile raţionale, cât şi pe cele emoţionale, în timp ce continuă să investească în înţelegerea acestor aşteptări”, spune Gabriela Luca, retail specialist, consumer goods & retail division.

    Studiul GfK are la bază informaţii obţinute prin monitorizarea consumului casnic în 2012 a aproximativ 90 de categorii de produse de larg consum prin intermediul cercetării de tip Panel de Consumatori a GfK România, pe un eşantion de 2.200 gospodării, reprezentativ la nivel naţional. Începând din ianuarie 2013, GfK România a înlocuit metoda clasică de colectare a datelor cu ajutorul jurnalului de cumpărături cu o soluţie inovatoare – scanarea codurilor de bare ale produselor de larg consum. în plus, numărul de gospodării monitorizate a crescut la 3.000. Odată cu aceste schimbări, GfK a lărgit şi categoriile monitorizate. La cele deja analizate, se adaugă: fructe şi legume proaspete şi congelate, carne proaspătă şi procesată, alcool, produse de îngrijire pentru bebeluşi, îngheţată, sosuri şi dressing-uri, mâncare pentru animale.

  • SONDAJ BCE: Germanii sunt printre cei mai săraci din zona euro. Clasamentul averilor

     Sondajul, aflat la prima ediţie, va adăuga o nouă dimensiune discuţiei despre modul în care ţările din nordul continentului sunt nevoite să susţină statele mai slabe financiar din Sud, dar nu furnizează o imagine completă asupra standardelor de viaţă, influenţate de elemente precum protecţia socială şi infrastructură, notează cotidianul Wall Street Journal.

    Raportul este bazat pe date din 2009 şi 2010, ani în care criza datoriilor din zona euro se afla în faza de început. De asemenea, raportul acordă importanţă deosebită proprietăţii asupra locuinţei, dimensiunii gospodăriei şi deţinerii unei mici afaceri. Toate acestea favorizează sudul Europei. În Germania, de exemplu, procentajul persoanelor care deţin în proprietate locuinţe este destul de redus, notează publicaţia americană.

    Totuşi, raportul scoate în evidenţă că populaţia din unele ţări lovite puternic de criza datoriilor nu are o situaţie atât de gravă precum s-ar crede.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economistul şef al BNR: Românii plătesc cele mai mari rate bancare din Europa în raport cu venitul disponibil

     “Ponderea datoriilor gospodăriilor în PIB este în regulă, sub 20%, dar ponderea datoriilor în venitul disponibil este deja la media europeană, pentru că venitul este mic. Dacă mergem la serviciul datoriei în venitul disponibil, deja situaţia este total invers, gospodăriile din România stau cel mai prost în context european (cu 20% – n.r.)”, a arătat Lazea la un seminar privind modelul de afaceri al băncilor organizat de Finanţiştii la Banca Naţională a României.

    Din datele prezentate de Lazea, românii care au atras credite plătesc lunar la bancă aproape de două ori mai mult din veniturile încasate decât un francez, italian sau spaniol, şi de trei ori mai mult decât un neamţ.

    “Ca tendinţă generală, sectorul companiilor are o mai bună capacitate de a accesa noi credite comparativ cu sectorul gospodăriilor. Îmi pare rău, asta este”, a afirmat Lazea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Banii de coşniţă ai europenilor

    Trei din cele mai mari cinci economii europene – Franţa, Germania şi Marea Britanie – au consemnat creşteri ale cheltuielilor (1,3%, respectiv 2,6% şi 2,1%), în timp ce Spania şi Italia au consemnat scăderi drastice (cu 7,6%, respectiv 6,5%). Ţările din Europa de Est au raportat cele mai bune rate de creştere, în primul rând Bulgaria, Cehia şi Letonia. “2012 a fost un an sub potenţial pentru cheltuielile gospodăriilor în UE, cu reduceri ale cheltuielilor în trei din patru trimestre. Anul s-a încheiat însă pe o direcţie pozitivă, cu un nivel al sumelor cheltuite aproape de cel din 2011”, a declarat Philip Symes, CFO al Visa Europe.

    În România, cheltuielile de consum au scăzut în T4 2012 cu 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, după un avans anual de 1% înregistrat în trimestrul al treilea.

  • Gospodăriile din România trăiesc cu 550 de euro pe lună, mult sub media de 800 de euro considerată “dramatică” în Europa

    Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie publicate de Institutul Naţional de Statistică, în trimestrul III 2012 veniturile băneşti medii au reprezentat 84,7% din total venituri. În acelaşi timp, cheltuielile totale au fost, în medie, de 2.214 lei lunar pe o gospodărie, faţă de 2.155 lei în trimestrul al doilea, în creştere cu 59 lei. Cheltuielile de consum medii au reprezentat 72,1%. Veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.457 lei pe gospodărie şi 856 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.080 lei lunar pe gospodărie (725 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 377 lei lunar pe gospodărie (131 lei pe persoană). De la 1 iulie au fost majorate salariile din sectorul bugetar cu 8%, iar cea mai mare parte a veniturilor s-a înregistrat începând cu luna iulie.

    Mai multe pe zf.ro

  • Electrificarea satelor va costa peste un miliard de lei şi va fi gata în 2016

    Programul va fi derulat de minister prin Agenţia Română de Dezvoltare Durabilă a Zonelor Industriale, se arată într-un proiect de hotărâre de guvern elaborat de instituţie.

    “Din analiza costurilor rezultă că fondurile necesare finalizării procesului de electrificare la nivelul întregii ţări au valoarea de 1,032 miliarde de lei. Costul unitar rezultat din studiu, necesar pentru racordarea la reţeaua de distribuţie a unei locuinţe izolate, este de aproximativ 11.000 de lei”, potrivit proiectului.

    Toate guvernele care s-au succedat la putere din 2003 până în prezent au promis că vor electrifica satele şi localităţile care nu beneficiază încă de acest serviciu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Buzău: Peste 60 de gospodării din 11 localităţi, inundate în urma ploilor

    Potrivit şefului Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Buzău, colonel Dănuţ Nicolae, în urma ploilor din ultimele 24 de ore s-au produs inundaţii în comunele Pârscov, Mărăcineni, Ţinteşti, Vipereşti, Săgeata, Vadu Paşii, Puieşti şi Valea Râmnicului. În aceste comune a fost avariat un podeţ tubular peste pârâul Sărăţel, astfel că în satele Curcăneşti şi Tocileni din comuna Pârscov se poater ajunge doar pe jos. De asemenea, apa a inundat mai multe gospodării şi locuinţe. În comuna Vipereşti, a fost afectată o porţiune din DN10, iar vineri dimineaţă circulaţia se desfăşoară cu dificultate pe acest tronson.

    Mai multe pe mediafax.ro