BusinessMagazin

Tag: Germania

  • Penuria de muncitori din Europa face tot mai acerbă concurenţa pentru forţa de muncă străină. Germanii au pus ochii pe Balcanii de Vest. Companiile poloneze nu-i mai consideră pe ucraineni străini şi caută angajaţi în Asia şi America de Sud

    ♦ Anul trecut, Germania avea două milioane de locuri de muncă vacante ♦ Cea mai apropiată sursă de oameni sunt Balcanii ♦ În Germania, oamenii veniţi din alte părţi decât Balcanii de Vest şi care nu au pregătire profesională sunt acceptaţi doar dacă au primit o ofertă de muncă ♦ În iunie, una din patru companii din Polonia avea angajaţi străini din afara UE.

    Cât de severă este penuria de forţă de muncă din Germania?

    Într-atât încât unul dintre parti­dele din coaliţia de guvernare a propus relaxarea regulilor de angajare pentru străini astfel încât să nu mai fie obligatorie cunoaşterea limbii germane pentru personalul din creşe şi grădiniţe.

    „Lipsa forţei de muncă bine pregătite este, poate, cel mai mare obstacol din calea creşterii economice“, a spus cancelarul german Olaf Scholz cu câteva zile înainte ca parlamentul să adopte un pachet de reforme denumit sugestiv „Legea imigranţilor cu pregătire profesională“.

    Anul trecut, Germania avea două milioane de locuri de muncă vacante. Este un indicator al deficitului de forţă de lucru cu care se confruntă cea mai mare economie europeană. Golul se măreşte cu toate că această ţară a riscat tulburând liniştea Europei cu politica uşilor deschise aplicată în criza refugiaţilor din Orientul Mijlociu şi Africa din 2015. Atunci, Germania a primit aproape un milion de refugiaţi, care pentru a ajunge acolo au tranzitat sudul şi estul Europei. Randamentul acestui val de oameni pentru piaţa muncii a fost mic. Astfel că Germania are nevoie în continuare de forţă de lucru.

    În 2035, arată estimările, deficitul va urca la şapte milioane de muncitori dacă nu se schimbă nimic în bine.

    Cu penurie de forţă de muncă se confruntă multe dintre statele europene, în special cele din Europa de Est, mai sărace şi de unde o bună parte din tineri sunt plecaţi la muncă sau să locuiască în Vest, inclusiv în Germania. În Est, până să vină pandemia mai bine decât vecinii o ducea Polonia, cea mai mare economie a regiunii, mulţumită importului de forţă de muncă, mai ales cu caracter sezonier, din Ucraina. Pe aceştia pusese ochii şi Berlinul, care crease legislaţie specială pentru a-i atrage pe piaţa germană. Iar Germania părea atât de hotărâtă să-i aducă pe ucraineni, încât Polonia s-a pregătit de un război politic cu aceasta.  Pandemia a stricat toate planurile, apoi a venit războiul din Ucraina. Bărbaţii ucraineni luptă pe front contra Rusiei. Refugiaţii ucraineni sunt mulţi, dar în cea mai mare parte sunt femei şi copii şi femei cu copii. Domeniile de activitate economică în care-şi pot găsi de lucru în Germania, Polonia şi în celelalte state unde şi-au găsit adăpost sunt limitate. În aceste condiţii, guvernul german a decis să deschidă din nou larg uşile străinilor, dar celor cu pregătire profesională din afara UE. Cea mai apropiată sursă de oameni sunt Balcanii.

    Legea imigranţilor cu pregătire profe­sională, ce urmează să intre în vigoare mai târziu în acest an, este întregită cu măsuri care-i încurajează pe muncitorii din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia să vină în Germania, scrie The Local.de.

    Până acum, statutul lor acolo era reglementat printr-un act special, „Regle­mentări pentru Balcanii de Vest“, introdus în 2016 şi care permitea forţei de muncă din regiune să acceseze orice post, dar cu condiţia de a fi primit o ofertă de la un angajator german şi de a-i fi recunoscută în Germania calificarea profesională. Iniţial, actul ar fi trebuit să expire în 2020, dar aplicarea sa a fost prelungită până la sfârşitul acestui an, fiind considerată o politică de succes – a permis angajarea a până la 25.000 de muncitori în fiecare an.

    Modificările de anul acesta fac actul permanent şi dublează numărul de oameni din Balcani care pot fi angajaţi. De asemenea, este permis accesul la orice fel de loc de muncă, fără nevoia de a face dovada calificării profesionale.

    Este o veste bună mai ales pentru industria construcţiilor, unde companiile pot acum să decidă gradul de pregătire profesională şi de experienţă cerut salariaţilor din import.

    Oamenii veniţi din alte părţi decât Balcanii de Vest şi care nu au pregătire profesională sunt acceptaţi doar dacă au primit o ofertă de muncă. Eforturile legislative făcute de germani arată cât de mare devine concurenţa pentru muncitori străini.

    În Polonia, reprezentanţii celor mai mari organizaţii ale angajatorilor din business vorbesc în cor despre nevoia tot mai acută de forţă de lucru din import, fără de care nici economia şi nici companiile nu vor putea progresa, scrie The Warsaw Voice. Însă guvernul se face că nu le aude vocile.

    În iunie, una din patru companii din Polonia avea angajaţi străini din afara UE, potrivit unui sondaj efectuat de Institutul Economic Polonez. Dintre companiile mari, jumătate au apelat la muncitori străini. De asemenea, una din cinci afaceri are angajaţi ucraineni.

    O analiză a firmei de recrutare Personnel Service a găsit că în Polonia muncesc aproape două milioane de străini, în principal imigranţi şi refugiaţi din Ucraina, care au acces liber la piaţa muncii locală după ce Rusia le-a invadat ţara. Firma de recrutare a tras concluzia că este posibil ca unii angajatori să nu-i mai trateze pe ucraineni ca pe străini din afara UE, categorie în care creşte ponderea oamenilor veniţi din Asia, dar şi din America de Sud.

  • Germania nu intenţionează să staţioneze permanent trupe în România

    Germania nu are niciun plan de a staţiona permanent trupe în România, a comunicat miercuri Ministerul Apărării de la Berlin, după ce premierul Marcel Ciolacu a exprimat dorinţa de a fi staţionaţi militari germani pe teritoriul României.

    Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a declarat miercuri, potrivit publicaţiei Tagesspiegel şi site-ului Tagesschau.de, că Germania nu are niciun plan de a staţiona trupe în România.

    Oficialul german a explicat că, în cadrul NATO, Franţa are un parteneriat militar strâns cu România, iar Germania este naţiune-cadru pentru Lituania. În acest context, Germania “nu se simte obligată” să trimită o brigadă permanentă în România, a explicat purtătorul de cuvânt al Ministeruluui Apărării de la Berlin.

    Premierul României, Marcel Ciolacu, a afirmat marţi, cu ocazia întâlnirii pe care a avut-o la Berlin cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, că şi-ar dori ca pe teritoriul României să fie staţionate trupe germane. Berlinul tocmai a anunţat un plan de a staţiona aproximativ 4.000 de militari germani în Lituania, în cadrul acţiunilor de consolidare a flancului estic al NATO.

  • Cea mai mare economie a Europei este lovită de o criză imobiliară gravă după ce preţurile proprietăţilor comerciale s-au prăbuşit la minimul ultimilor cinci ani. Germania se mai luptă şi cu recesiunea tehnică, încetinirea activităţii industriale şi contractarea sectorului serviciilor

    Piaţa imobiliară comercială din Germania s-a prăbuşit la cel mai scăzut nivel din 2017 încoace, cel mai recent semn al turbulenţelor provocate de creşterea ratelor dobânzilor, scrie Bloomberg.

    Volumul tranzacţiilor din prima jumătate a anului 2023 a scăzut cu 50% faţă de cele şase luni precedente, până la 14,9 miliarde de euro (16,2 miliarde de dolari), potrivit cifrelor furnizate de compania imobiliară JLL. Cifra a fost cu aproximativ două treimi sub media din ultimii cinci ani.

    Stagnarea din Germania reflectă evoluţiile din alte ţări europene, precum Suedia, Irlanda şi Regatul Unit. Pieţele de proprietăţi comerciale au intrat în blocaj, deoarece cumpărătorii şi vânzătorii se luptă să ajungă la un acord asupra preţurilor.

    Creşterea ratelor dobânzilor a dus la creşterea costurilor de împrumut, ceea ce i-a determinat pe potenţialii investitori imobiliari să ceară randamente mai mari. Acest lucru are ca rezultat preţuri de ofertă mai mici, iar proprietarii se împotrivesc acordării unor reduceri serioase faţă de valorile contabile după un deceniu de câştiguri.

    Există semne că ritmul de contracţie al pieţei încetineşte, iar scăderile de la an la an devin mai puţin severe, potrivit datelor JLL. Oprirea scăderilor de preţ ar fi primul pas spre o eventuală revenire.

    Certitudinea cu privire la viitoarea traiectorie a ratelor dobânzilor ar putea contribui la relansarea pieţei, facilitând găsirea unui teren comun pentru cumpărători şi vânzători. În prezent, pieţele se aşteaptă ca Banca Centrală Europeană să pună capăt seriei istorice de majorări ale ratelor dobânzilor în cursul acestui an.

  • Germania se opune planului UE de a folosi activele îngheţate ale băncii centrale ruse în scopul reconstrucţiei Ucrainei. „Provocarea este să vedem ce se poate legal şi cu şanse de reuşită”

    Germania exprimă obiecţii împotriva planurilor Bruxelles-ului de a confisca activele băncii centrale ruse pentru reconstrucţia Ucrainei, avertizând că o mişcare grăbită ar putea crea riscuri juridice sau financiare, titrează Fianancial Times.

    Comisia Europeană lucrează la un plan care ar putea strânge miliarde de euro solicitând instituţiilor financiare care deţin active ruseşti imobilizate să predea o parte din profiturile generate şi să le folosească în reconstrucţia Ucrainei.

    Înalţi oficiali guvernamentali germani au spus că se îndoiesc că planul va câştiga suficient sprijin, deoarece riscurile legale sunt prea mari. Un oficial al ministerului de externe a spus că Moscova „va trebui să plătească pentru daunele pe care le-a provocat în Ucraina” şi a insistat că Germania face „tot ce poate legal” pentru a localiza şi îngheţa activele persoanelor şi companiilor ruse afectate de sancţiuni. Dar el a spus că ideea de a folosi fonduri ruseşti pentru reconstrucţia Ucrainei ridică „întrebări financiare şi juridice complexe”.

    Oficialul a mai explcat că dacă UE ar lua bani de la banca centrală rusă sau ar strânge veniturile din investirea fondurilor, ar crea un precedent pe care alte ţări ar putea să-l urmeze. „Provocarea este să vedem ce se poate legal şi cu şanse de reuşită”

  • Veşti proaste pentru România, economia germană e în corzi: Mediul de business şi-a pierdut de tot optimismul şi problemele se adună. La problema recesiunii care a lovit în mai se mai adaugă şi impasul activităţii industriale care a încetinit, dar şi o contracţie în sectorul serviciilor

    Perspectivele mediului de afaceri s-au deteroriat la cel mai scăzut nivel din acest an, ceea ce este un semnal privind eforturile pe care cea mai mare economie a Europei le face pentru a se redresa după recesiune, scrie Bloomberg.

    Un indicator al aşteptărilor realizat de institutul Ifo din Munchen a scăzut la 83,6 în iunie, de la 88,3 în luna precedentă. Rezultatul a fost mult mai rău decât cel anticipat de toţi economiştii care au participat la sondajul Bloomberg.

    „Mai presus de toate, slăbiciunea din sectorul manufacturier conduce economia germană într-o zonă incertă şi turbulentă economic” a declarat preşedintele Ifo, Clemens Fuest.

    Raportul subliniază modul în care problema activităţii industriale din ţările dezvoltate, care vine pe fondul slăbirii cererii din partea Chinei, apasă asupra bazei industriale a Germaniei, motorul de creştere în zona euro în general.

    Producţia nu a înregistrat încă o „redresare notabilă”, a declarat luna aceasta Ministerul Economiei din această ţară, după o cădere care a antrenat şi restul regiunii în recesiune. Bundesbank preconizează o contracţie globală de 0,3% pentru acest an.

    Confirmând această imagine, un sondaj al directorilor de achiziţii publicat vineri a arătat că activitatea economică germană a pierdut mult mai mult din avânt decât se anticipa în luna iunie, din cauza încetinirii activităţii în sectorul serviciilor şi a slăbiciunii susţinute a fabricilor din ţară.

    Un raport separat publicat la sfârşitul săptămânii a indicat licăriri de speranţă. Încrederea mediului de afaceri revine în Germania, în ciuda recentei încetiniri economice, pe măsură ce costurile energiei scad, se arată într-un sondaj realizat de bănci pe lângă 1.000 de întreprinderi mici şi mijlocii.

    Cu toate acestea, cele 400 de puncte de bază de înăsprire a politicii monetare lansate de către Banca Centrală Europeană poate încetini şi mai puternic economia pe măsură ce timpul trece.

    Şeful Bundesbank, Joachim Nagel, a semnalat că ar fi în favoarea unei noi mişcări de un sfert de punct în plus faţă de cea deja programată pentru luna iulie, având în vedere că inflaţia rămâne neînvinsă.

    Inflaţia în Germania a crescut din nou în iunie, probabil din cauza comparaţiei cu vara anului trecut, când a fost inaugurat transportul public ultra ieftin. Aceste date de la sfârşitul acestei săptămâni ar putea contrasta cu inflaţia din celelalte trei mari economii ale zonei euro, care se preconizează că vor înregistra scăderi.

    Perspectivele inflaţiei din Germania par, de asemenea, mai puţin optimiste decât cele din restul regiunii. În timp ce proiecţiile BCE din această lună arătau o încetinire a inflaţiei până la o medie de 2,2% în 2025, prognoza Bundesbank pentru propria economie este de 2,7%.

  • Piaţa imobiliară din Germania se prăbuşeşte: Preţurile locuinţelor au scăzut cu 6,8% în primul trimestru al acestui an

    Preţurile locuinţelor din Germania au scăzut cu 6,8% în primul trimestru al acestui an, o cifră record ce poate fi pusă pe seama creşterii costurilor împrumuturilor şi slăbirii creşterii economice, titrează Financial Times.

    Biroul federal de statistică a explicat că indexul proprietăţilor rezidenţiale a scăzut cu cea mai rapidă rată anuală de la începutul măsurătorilor, în anul 2000.

  • Locomotiva economică a Europei încasează lovitură după lovitură: După ce a intrat în recesiune, iar activitatea industrială a început să slăbească economia Germaniei se confruntă acum şi cu o scădere în sectorul serviciilor care a pus analiştii pe gânduri şi a întrecut şi cele mai pesimiste prognoze

    Activitatea economică a Germaniei a pierdut şi mai mult din avânt decât se anticipa la început de iunie, pe fondul problemelor cu care se confruntă industria, dar şi pe fondul încetinirii activităţii din sectorul serviciilor. Germania a intrat oficial în recesiune în mai, după ce economia a încetinit pentru două trimestre la rând, scrie Bloomberg.

    Deşi economia din sectorul privat a crescut pentru a cincea lună consecutiv, rata de creştere a fost cea mai slabă din februarie, potrivit sondajelor de afaceri realizate de S&P Global.

     Aceasta s-a situat la 50,8 – mai slabă decât au prezis economiştii într-un sondaj Bloomberg –  şi a rămas peste nivelul de 50 care separă creşterea de contracţie. Indicatorul care oferă indicii despre evoluţia industriei prelucrătoare se află sub această prag din luna iulie.

    Germania s-a mai confruntat cu o recesiune uşoară în timpul iernii, iar economiştii rămân optimişti şi sunt de părere că o revenire este cel mai probabil scenariu.

    Cu toate acestea, creştere eaconomică de până acum nu arată bine, instituţii precum Bundesbank şi Fondul Monetar Internaţional prognozând amândouă o contracţie anuală, în timp ce Comisia Europeană preconizează în continuare o creştere.

  • Efecte nebănuite ale războiului: Populaţia Germaniei atinge un nou maxim istoric pe fondul imigraţiei masive din Ucraina. Locomotiva Europei are acum 84,4 milioane de locuitori

    Populaţia Germaniei a crescut cu 1,3%, până la 84,4 milioane, cel mai mare salt anual de la reunificarea ţării în urmă cu mai bine de trei decenii, titrează Bloomberg.

    Creşterea de 1,12 milioane de persoane s-a datorat exclusiv străinilor care s-au mutat în Germania, a arătat marţi biroul de statistică Destatis într-un comunicat. Imigraţia netă a atins 1,46 milioane, în creştere faţă de 329.000 cu un an înainte, „cauzată în principal de refugiaţii din Ucraina”.

    Potrivit Bloomberg Economics, Germania va avea parte o creştere demografică mai mare decât orice altă ţară din vest în următorul deceniu. Fără imigranţi care să lucreze şi să plătească taxe, cea mai mare economie a Europei riscă să rămână fără forţă de muncă pentru a-şi alimenta creşterea. 

  • În lupta pentru industria viitorului, subvenţiile contează. Poate şi geopolitica?

    Polonia, Israel, Germania: colosul american Intel s-a lansat recent într-o cursă a investiţiilor gigantice ca parte a eforturilor producătorului de semiconductori de a-şi diversifica bazele de producţie în contextul războiului pentru tehno­logie dintre SUA şi China. Israel, Polonia şi Germania sunt aliaţi majori ai SUA.  Că Intel este o companie cu importanţă strategică atât pentru Washington, cât şi pentru industria occidentală a microcipurilor şi pentru statele unde compania produce nu încape îndoială. In­ves­tiţiile din viitoarele fabrici din Polonia şi Germania sunt cele mai mari investiţii directe străine pentru aceste state, iar ele ridică ştacheta pentru alţi producători de semi­con­duc­tori. Dar şi subvenţiile date de guverne companiei Intel sunt pe măsură.

    Intel a anunţat în weekend un acord de principiu pentru construcţia unei noi fabrici, de 25 miliarde de dolari, în Israel, aceasta fiind cea mai mare investiţie străină din această ţară, notează Bloomberg.

    În cadrul noii facilităţi vor fi fabricate plăcuţe de siliciu, un segment unde Israelul este deja unul dintre cei patru mari furnizori ai Intel. Extinderea marchează acce­lerarea efortului CEO-ului com­paniei Pat Gelsinger de localizare a unei părţi mai însemnate din producţie în afara Asiei, care domină pro­ducţia de semiconductori. Gelsinger se luptă de asemenea pentru a reda poziţia de lider a com­paniei după ce companii ca Nvidia şi Taiwan Semiconductor Manufacturing i-au eclipsat capabilităţile.

    Anunţul din weekend al Intel marchează o perioadă activă pentru industria semiconductorilor. Un alt producător din sector, Micron Technology, se apropie de un acord privind o investiţie de cel puţin un miliard de dolari în India. De asemenea, acesta a venit după ce Intel anunţase că va investi 4,6 miliarde de dolari într-o unitate din Wroclaw, Polonia.

    Companiile profită de asemenea de subvenţiile oferite de guverne dornice să se asigure că aprovizionarea cu semiconductori pe propriile teritorii este sigură şi atrage locuri de muncă. SUA oferă stimulente de aproximativ 52 miliarde de dolari, iar Europa face un efort similar.

    Ca parte a acordului cu Israelul, Intel este probabil eligibil pentru un grant guvernamental semnificativ reprezentând 12,8% din investiţiile sale totale.

    Germania a încheiat ieri un acord prin care va acorda Intel subvenţii de 10 miliarde de euro pentru construcţia unei fabrici gigant de semiconductori.

    Acordul înseamnă că gigantul american va primi în plus 3 miliarde de euro pe lângă subvenţiile de 6,8 miliarde de euro deja anunţate de Berlin. Intel argumentase că pachetul iniţial de susţinere de stat devenise insuficient din cauza inflaţiei şi scumpirii energiei.

    Legat de investiţia din Polonia, Intel a refuzat să precizeze valoarea subvenţiilor pe care le va primi din partea Varşoviei, declarând că „va urmări stimulente adecvate pentru a se asigura că operaţiunile sale sunt competitive la nivel mondial“, potrivit Financial Times.

    Premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunţat că „termenii detaliaţi ai acordului“ vor fi prezentaţi ulterior.

    Intel a anunţat de asemenea că poartă discuţii pentru construcţia unei a doua unităţi de asamblare în Italia.

    În cazul Germaniei, proiectul Intel va fi una dintre cele mai mari investiţii străine directe de pe plan local, iar în cel al Poloniei investiţia gigantului american este cea mai mare investiţie greenfield in istoria ţării.

    În acelaşi sector al semiconductorilor, un consorţiu americano-franco-italian format din GlobalFoundries şi STMicro urmează să construiască o facilitate de 5,7 miliarde de euro în Alpii francezi.

    Potrivit Reuters, Franţa a anunţat că va oferi ajutor de stat de 2,9 miliarde de euro pentru susţinerea investiţiei respective

    Blocul speră de asemenea să atragă angajamente din partea altor doi giganţi, TSMC din Taiwan şi Samsung din Coreea de Sud.

  • Germania, sprijin financiar de 5,4 milioane de euro pentru etnicii germani din România

    Secretarul de stat pentru afaceri europene din cadrul MAE Daniela Gîtman a anunţat că Germania va acorda şi în acest an sprijin financiar pentru etnicii germani din România, în valoare de 5,4 milioane de euro.

    La Timişoara a avut loc, în perioada 14-16 iunie, a XXVI-a sesiune a Comisiei guvernamentale româno-germane pentru problematica etnicilor germani din România. Lucrările au fost conduse de cei doi co-preşedinţi, Daniela Gîtman, secretar de stat pentru afaceri europene, şi Natalie Pawlik, Însărcinat al Guvernului Federal german pentru problemele imigranţilor de origine germană şi minorităţi în cadrul Ministerului Federal de Interne şi Comunitate.

    Au participat reprezentanţii conducerii Forumului Democrat al Germanilor din România, ai asociaţiilor saşilor transilvăneni şi şvabilor bănăţeni din Germania, ai ministerelor de linie din România şi Germania cu atribuţii în domeniu, precum şi prefecţii sau subprefecţii din cele 9 judeţe cu o comunitate germană semnificativ.

    Potrivit unui comunicat al MAE, discuţiile au vizat stadiul îndeplinirii proiectelor prevăzute în Protocolul încheiat cu ocazia ediţiei precedente a Comisiei mixte, în paralel cu iniţierea unor noi proiecte.

    În alocuţiunea sa, secretarul de stat Daniela Gîtman a evidenţiat importanţa acordată de Guvernul României dezvoltării unor politici pentru protecţia minorităţilor naţionale şi a salutat nivelul excelent al relaţiilor româno-germane.

    „Oficialul român a exprimat apreciere pentru decizia Guvernului R. F. Germania de a continua şi în acest an sprijinul financiar pentru etnicii germani din România, cu acordul statului român, în valoare de 5,4 milioane euro, de care beneficiază şi comunităţile în care aceştia trăiesc. Fondurile vor fi puse la dispoziţie de Ministerul federal de Interne şi Dezvoltare Teritorială, Ministerul Federal al Afacerilor Externe şi Însărcinatul Guvernului federal pentru cultură şi mass-media. A evidenţiat beneficiile înregistrate de la începerea finanţării acordate de autorităţile germane, prin susţinerea a peste 3.100 companii din România, oferirea de informaţii şi asistenţă pentru 2.200 de antreprenori interesaţi şi crearea de peste 14.100 de locuri de muncă, ceea ce a condus la creşterea semnificativă a prosperităţii în multe regiuni din ţara noastră”, se arată în comunicat.

    Însărcinatul Guvernului federal german Natalie Pawlik a evocat soliditatea relaţiilor dintre România şi Germania şi a arătat că România reprezintă pentru companiile germane una dintre cele mai importante destinaţii de investiţii din Europa.

    „Oficialul german a exprimat satisfacţia pentru măsurile adoptate de autorităţile române în vederea creării unui cadru favorabil şi a unui sistem solid pentru protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, care constituie un model de bune practici în Europa. A salutat sprijinul financiar acordat de Guvernul român minorităţii germane din ţara noastră şi a anunţat decizia Guvernului federal de la Berlin de a acorda, în anul curent, fonduri în valoare de 5,4 milioane euro pentru finanţarea unor proiecte în domeniile social, economic, cultural, educaţional, precum şi pentru promovarea tineretului”, transmite MAE.

    Pentru anul 2024, părţile au convenit continuarea programelor actuale, în paralel cu elaborarea şi implementarea unor proiecte noi în domeniul economic şi pentru dezvoltarea afacerilor, pentru promovarea dialogului intercultural prin artă, pentru combaterea intoleranţei, precum şi pentru promovarea diversităţii în comunicare şi audiovizual.

    Aceste măsuri, alături de liniile viitoare de acţiune, obiectivele de cooperare şi proiectele comune agreate au fost incluse în Protocolul celei de-a XXVI-a sesiuni a Comisiei, care a fost semnat la finalul lucrărilor, de către cei doi oficiali.

    Co-preşedintele german al Comisiei Natalie Pawlik a reiterat sprijinul ferm al Germaniei pentru obiectivul României de aderare la spaţiul Schengen, inclusiv prin continuarea demersurilor pe lângă partenerii europeni, precum şi încrederea în identificarea unei soluţii până la sfârşitul anului curent.