BusinessMagazin

Tag: GAZPROM

  • Gazprom şi compania germană BASF renunţă la un schimb de active, din cauza tensiunilor politice

    “Din cauza mediului politic dificil, BASF şi Gazprom au decis să nu încheie schimbul de active care trebuia să aibă loc la sfârşitul acestui an”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei germane, relatează The Wall Street Journal.

    BASF avea în plan renunţarea la operaţiunile de vânzare şi stocare a gazului pentru ca, în schimb, subsidiara sa Wintershall să primească acces pentru explorarea mai multor câmpuri din Siberia, operate de Gazprom.

    Cel mai mare furnizor de gaze al Europei ar fi trebuit să primească şi 50% dintre acţiunile diviziei de explorare şi producţie a petrolului din Marea Nordului, Wintershall Noordzee, deţinută în totalitate de BASF.

    Nerealizarea acestui schimb de active înseamnă pentru BASF un profit înainte de dobânzi şi taxe “puţin mai mare” în 2014 faţă de anul trecut. Anterior, cea mai mare companie din industria chimică din lume după venituri, a estimat că va înregistra un profit “considerabil mai mare”, datorită veniturilor din tranzacţia cu Gazprom.

    Relaţiile dintre Rusia şi Uniunea Europeană au fost din ce în ce mai tensionate după anexarea de către Moscova a Peninsulei Crimeea în luna martie. Sancţiunile impuse de Vest Rusiei au inclus blocarea accesului unor companii şi persoane la finanţare pe pieţele occidentale, ceea ce a afectat economia rusă, în timp ce companii precum BASF au fost presate de către guvernul german pentru a limita legăturile cu Rusia.

    La începutul lunii decembrie, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că Moscova renunţă la proiectul gazoductului ruso-italian South Stream, care urma să livreze gaze către Europa prin Bulgaria. Gazprom deţinea 50% din South Stream Transport, care trebuia să construiască gazoductul. Printre ceilalţi acţionari se număra şi Wintershall, cu o participaţie de 15%.

  • Gazprom înfiinţează o companie pentru construcţia gazoductului ruso-turc

    Gazprom-Russkaya va avea sediul social în Sankt Petersburg, a declarat purtătorul de cuvânt al Gazprom, Sergey Kupriyanov, relatează agenţia Tass.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat săptămâna trecută că Rusia nu poate continua realizarea proiectului de gazoduct ruso-italian South Stream din cauza obiecţiilor Comisiei Europene.

    În locul South Stream, Rusia se va orienta spre livrarea de gaz către Turcia, prin intermediul unei alte conducte care traversează Marea Neagră, a adăugat el.

    Noul gazoduct va avea o capacitate anuală de transport de 63 de miliarde de metri cubi. Aproximativ 14 miliarde de metri cubi de gaz vor fi livrate Turciei, restul cantităţii urmând să fie furnizată altor ţări europene.

    Potrivit directorului general al Gazprom, Aleksei Miller, rolul Ucrainei ca ţară de tranzit pentru gazele ruseşti “va fi redus la zero”, spre beneficiul Turciei.

  • Rusia vrea să construiască un gazoduct către Turcia, după renunţarea la South Stream

    Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat că, în locul South Stream, Rusia se va orienta spre livrarea de gaz către Turcia, prin intermediul unei alte conducte care traversează Marea Neagră.

    Astfel, Gazprom va construi, alături de Boru Hatlari Ile Petrol Tasima din Turcia, un gazoduct capabil să livreze 63 de miliarde de metri cubi de gaz dinspre Rusia spre Turcia, relatează Bloomberg.

    Gazprom va putea folosi, însă, o parte din investiţiile făcute deja pentru South Stream, a declarat Alexei Miller, directorul general al gigantului rus. Acesta a precizat că aproximativ 14 miliarde de metri cubi de gaz, adică 20% din capacitate, vor fi livrate Turciei, restul fiind trimis către ţările din Balcani.

    Gazprom a cheltuit 487 de miliarde de ruble (9,4 miliarde dolari) în ultimii trei ani pentru proiectul South Stream şi pentru renovarea conductelor de pe teritoriul Rusiei, care urmau să fie conectate la South Stream.

    De asemenea, Rusia va creşte livrările cu 3 miliarde de metri cubi pe an către Turcia, oferind statului condus de Erdogan şi o reducere de 6% a preţului începând cu 1 ianuarie.

    Construirea gazoductului South Stream ar fi oferit Gazprom o rută directă, care să ocolească Ucraina, pentru furnizarea de gaz către ţările europene. Uniunea Europeană s-a opus acestui plan, întrucât avantajul Ucrainei faţă de Rusia ar fi dispărut.

    În acest context, renunţarea la proiectul de 45 de miliarde de dolari reprezintă cel mai recent semn al faptului că legăturile economice dintre Rusia şi Europa rămân tensionate, în condiţiile în care criza din Ucraina continuă.

    Decizia este “un caz clasic de troc între accesul la energie şi cooperarea politică şi economică”, a declarat Chris Weafer, unul dintre directorii firmei de consultanţă Macro Advisory din Moscova.

    “Putin speră că o relaţie extinsă cu Turcia va compensa într-un fel relaţiile comerciale mult mai dificile pe care le are cu Uniunea Europeană”, a afirmat el.

    Luni, la finalul întâlnirii dintre Putin şi preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan, care a avut loc luni la Ankara, a declarat că Rusia nu poate continua realizarea proiectului de gazoduct ruso-italian South Stream, din cauza opoziţiei Bulgariei.

    “Consider că poziţia Comisiei Europene nu a fost constructivă. Dacă Europa nu doreşte realizarea acestui proiect, atunci el nu va fi realizat”, a subliniat preşedintele rus.

    Proiectul gazoductul South Stream presupunea transportul de gaze naturale din Rusia, pe sub Marea Neagră, către ţările din sudul şi centrul Europei.

    Proiectul a fost suspendat în momentul în care Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acordurile bilaterale pe care Rusia le are cu ţările prin care urmează să treacă gazoductul, printre care Austria, Bulgaria, Ungaria şi Slovenia.

    Comisia a apreciat că aceste înţelegeri încalcă legislaţia Uniunii Europene, care stipulează că gazoductele nu pot aparţine companiilor care se ocupă cu extracţia gazelor naturale.

    Gazprom deţinea 50% din South Stream Transport, care urma să construiască gazoductul. Ceilalţi acţionari erau grupul italian Eni, cu o participaţie de 20%, EDF din Franţa şi Wintershall din Germania, fiecare cu o participaţie de câte 15%.

     

  • Rusia a încheiat un nou acord cu China, pentru livrări de gaze mai mari cu 30 miliarde metri cubi

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi cel chinez, Xi Jinping, au semnat memorandumul de înţelegere privind livrarea de gaze din vestul Siberiei către China la Beijing, cu o zi înainte ca preşedintele SUA, Barack Obama, să ajungă în capitala Chinei pentru summit-ul forumului Cooperarea Economică Asia-Pacific, potrivit Bloomberg.

    Gazprom, cel mai mare furnizor de gaze naturale din Europa, şi compania de stat chineză China National Petroleum Corporation (CNPC) au semnat un nou acord prin care Rusia va livra cu 30 de miliarde de metri cubi de gaz pe an în plus faţă de cantitatea stabilită anterior.

    De altfel, în luna octombrie, Alexei Miller, CEO-ul Gazprom, a declarat că Gazprom este pregătit să crească semnificativ cantitatea de gaze pe care urmează să o livreze către China, aceasta putând ajunge de la 38 de miliarde de metri cubi “la 60 de miliarde de metri cubi pe an, şi chiar la 100”.

    Potrivit acordului, CNPC urmează să cumpere o participaţie de 10% la Vankornet, o subsidiară a producătorului de petrol Rosneft. De asemenea, Rusia aşteaptă ca şi China să contribuie financiar şi la construcţia gazoductului care va lega vestul Siberiei de regiunea vestică a Chinei.

    În luna mai, Gazprom şi CNPC au semnat un memorandum de înţelegere care prevede ca producătorul rus să livreze Chinei câte 38 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, pentru o perioadă de 30 de ani, începând cu 2018.

    Presa internaţională a estimat valoarea livrărilor prin gazoductul Power of Siberia, al cărui construcţie a fost demarată la 1 septembrie, la peste 400 de miliarde de dolari.

    Cele două acorduri semnate în acest an reprezintă un sprijin diplomatic şi financiar important pentru Rusia, care se confruntă cu sancţiunile impuse de Uniunea Europeană şi Statele Unite pe fondul conflictului din estul Ucrainei.

    Rusia încearcă să îşi diversifice pieţele de desfacere, în condiţiile în care Europa este, în continuare, cea mai mare piaţă a Gazprom, către care a livrat peste 160 de miliarde de metri cubi anul trecut.

    China a consumat anul trecut circa 170 de miliarde de metri cubi de gaz, iar până în 2020 volumul este estimat să urce la 420 de miliarde de metri cubi pe an.

  • Kievul schimbă furnizorul de gaze

    În lunile septembrie şi octombrie, Slovacia a reexportat deja către Ucraina 1.600 mil. mc gaze cumpărate de la Gazprom, pentru care Naftogaz a plătit 550 mil. dolari, conform Itar-Tass. Operatorul slovac al sistemului de transport al gazelor, Eustream, a anunţat că prin conducta Voiani-Ujgorod, inaugurată în septembrie, poate fi transportată o cantitate de cca 27 mil. mc gaz zilnic.

    Naftogaz a plătit prima tranşă, de 1,45 mld. dolari, din datoria pentru gazele livrate de Gazprom, urmând ca în virtutea acordului mediat de UE şi semnat la 30 octombrie, Rusia să reia livrările de gaze destinate Ucrainei la un preţ de 378 dolari/1.000 mc, valabil până la sfârşitul acestui an, şi de 365 dolari în primul trimestru din 2015. Autorităţile de la Kiev trebuie să plătească în schimb Gazprom 3,1 mld. dolari din datoriile de peste 5 miliarde de dolari, până la sfârşitul anului curent.

    Interesant este că tocmai riscul de întrerupere pentru neplată a livrărilor de gaze ruseşti care tranzitează Ucraina spre clienţii europeni a ferit piaţa europeană de scăderea record din ultima vreme a cotaţiilor petrolului la cel mai redus nivel din ultimii patru ani. Preţul gazelor pe piaţa londoneză cu livrare în T1 2015 a scăzut cu 13% de la jumătatea lunii iunie, raportat la ieftinirea de 29% a petrolului Brent în aceeaşi perioadă. UE primeşte 15% din gazele livrate de Gazprom prin conductele care tranzitează Ucraina.

     

     

  • Ucraina-Rusia: lupte grele pe frontul preţurilor

    Unul dintre efecte ar urma să fie şi forţarea mâinii Moscovei spre a accepta termeni mai permisivi pentru livrările de gaze către Ucraina. Kievul a cerut deja UE – pe lângă finanţarea de 11 mld. euro din pachetul de 17 mld. euro angajat împreună cu FMI – un împrumut nou de 2 mld. euro pentru plata gazelor deja furnizate de Gazprom, plată fără de care ruşii refuză să reia livrările de gaze suspendate în iunie.

    Următoarea rundă de negocieri UE-Rusia-Ucraina pe marginea livrărilor de gaze va avea loc la 29 octombrie, în condiţiile în care premierul Iaţeniuk şi-a exprimat deschis speranţa ca reducerea preţurilor la petrol pe piaţa globală, cel mai spectaculos fenomen ce are loc în prezent pe piaţa materiilor prime, să poată antrena şi o ieftinire a gazelor naturale.

    Din iunie încoace, petrolul s-a ieftinit cu aproape 25%, ca efect direct al majorării producţiei de către furnizorii americani, beneficiari ai boomului fracturării hidraulice, iar comentatorii economici n-au întârziat să remarce că această reducere de preţ, lovind evident în economia rusească, a devenit poate cea mai bună pârghie pentru SUA de a căpăta ascendent în războiul rece cu Rusia.

  • Profitul Gazprom a scăzut cu 23% în prima jumătate a anului, din cauza datoriei Ucrainei

    Gazprom a raportat un profit de 450,6 miliarde de ruble (11,1 miliarde de dolari) pentru primele şase luni ale acestui an, faţă de 582,6 miliarde de ruble (14,2 miliarde de dolari) în acelaşi interval din 2013, transmite MarketWatch.

    Compania a oprit furnizarea de gaze naturale către Ucraina în luna iunie, din cauza datoriilor de 1,45 miliarde de dolari acumulate de guvernul ucrainean pe parcursul anului 2013. Potrivit Gazprom, suma datorată de Ucraina se ridică în prezent la 5,3 miliarde de dolari, după ce, în luna aprilie, a crescut preţul gazului livrat Ucrainei.

    Totuşi, veniturile gigantului din Rusia au urcat cu 7% în perioada ianuarie-iunie a acestui an, la 1,59 de trilioane de ruble, pe fondul creşterii livrărilor de gaz în străinătate şi a majorării preţurilor.

    Vânzările către Europa, cea mai profitabilă piaţă a Gazprom, au avansat la 86 de miliarde de metri cubi, în timp ce livrările în Rusia au scăzut de la 133,6 miliarde de metri cubi la 125,4 miliarde de metri cubi.

  • Dans pe marginea conductei cu gaz rusesc

    Aflată în vizită la Kiev, Victoria Nuland, asistentul secretarului de stat pentru afaceri europene şi eurasiatice, a discutat chestiunea gazelor pentru Ucraina, preşedintele Petro Poroşenko reclamându-i dezastrul umanitar care se pregăteşte în regiunile din est la iarnă în lipsa aprovizionării normale cu gaze, electricitate şi alimente. Conform secretarului american al energiei, Ernest Moniz, exporturile de gaz american spre Ucraina nu vor putea începe însă decât la anul sau chiar în 2016 şi fără a putea ajunge la cantităţi semnificative.

    Interesant este că Victoria Nuland a pomenit la Kiev pentru prima dată de posibilitatea renunţării de către SUA la o serie de sancţiuni contra Rusiei dacă aceasta respectă acordurile de încetare a focului de la Minsk. La câteva zile după această declaraţie, Kremlinul a anunţat că preşedintele Vladimir Putin a ordonat retragerea trupelor de la frontiera cu Ucraina. Putin urmează să aibă o întâlnire cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko la reuniunea din 17 octombrie de la Milano, unde vor fi prezenţi şi cancelarul german Angela Merkel, premierul italian Matteo Renzi şi cel britanic David Cameron.

    În privinţa gazului rusesc, Kievul a înaintat numai UE, nu şi Rusiei propunerile sale de reglementare a conflictului în privinţa plăţilor către Gazprom, recurgând la arbitrajul UE în locul formatului de discuţii tripartit preferat în vară. La finele lunii septembrie, Moscova şi UE au propus un acord care prevede plata a 3,1 mld. dolari din datoria Ucrainei către Rusia până la finele anului, în schimbul livrărilor de gaze pe durata iernii la preţul de 385 dolari/1.000 mc, însă Kievul nu este mulţumit de termenii acordului şi insistă ca acesta să fie amendat în sensul permisiunii ca Ucraina să primească gaz rusesc din cantităţile livrate de Gazprom ţărilor europene.

  • Gazprom va plăti cu aproape 50% mai mult decât a estimat anterior pentru construcţia South Stream

    Alexander Ivannikov, directorul adjunct al Departamentului de Finanţe şi Economie al gigantului rus Gazprom, a anunţat că, potrivit noilor estimări, construcţia tronsonului din Marea Neagră creşte costul plătit de Gazprom de la 10 miliarde de euro la 14 miliarde de euro.

    De asemenea, Gazprom va plăti pentru construcţia porţiunii de pe uscat a gazoductului 9,5 miliarde de euro, cu aproape 4 miliarde de euro mai mult decât a anticipat anterior.

    Construcţia tronsonului care traversează Bulgaria se ridică la cel puţin 3,7 miliarde de euro, excluzând costul ţevilor, potrivit estimătilor South Stream Bulgaria.

    Gazprom deţine 50% din South Stream Transport, care va construi gazoductul. Ceilalţi acţionari sunt grupul italian Eni, cu o participaţie de 20%, EDF din Franţa şi Wintershall din Germania, fiecare cu o participaţie de câte 15%.

    South Stream, cu un cost estimat de 40 de miliarde de dolari, are rolul să transporte gaze ruseşti către centrul Europei, pe o rută care să ocoloească Ucraina.

    Operaţiunile de amplasare a conductelor pe fundul Mării Negre pentru construcţia gazoductului sunt programate pentru luna noiembrie, deşi construcţia pe uscat a fost suspendată în momentul în care Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acordurile bilaterale pe care Rusia le are cu ţările prin care urmează să treacă gazoductul, printre care Austria, Bulgaria, Ungaria şi Slovenia.

    Comisia a apreciat că aceste înţelegeri încalcă legislaţia Uniunii Europene, care stipulează că gazoductele nu pot aparţine companiilor care se ocupă cu extracţia gazelor naturale. În acest caz, proiectul este condus de către gigantul rus Gazprom şi grupul energetic italian Eni.

     

  • Gazprom a redus din nou livrările de gaze către România, cu 18%

    “Reducerea anunţată astăzi de Gazprom la Transgaz este de 18% în raport cu nominalizările făcute de operatorul sistemului de transport, pe baza solicitărilor beneficiarilor din România”, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

    Volumul total al livrărilor de gaze ruseşti din această perioadă este la un nivel foarte scăzut, sub 0,2 milioane metri cubi pe zi, în condiţiile în care producţia României este la un nivel de aproximativ 31 milioane metri cubi pe zi, potrivit sursei citate.

    Grupul rus a redus în prima parte a lunii septembrie volumele de gaze livrate unor companii din România, fără să ofere vreo explicaţie.

    Săptămâna trecută, livrările Gazprom au fost mai mici cu 13% faţă de nivelul planificat. Ministrul Economiei, Constantin Niţă, a declarat la 2 octombrie că respectiva reducere, de 13%, nu afectează necesarul de gaze şi ”nu vor fi probleme”, însă a evitat să spună care este termenul pentru care necesarul este asigurat.

    “Nu există niciun motiv de îngrijorare, trebuie să începem să ne obişnuim cu astfel de situaţii generate de Gazprom. Volumele pe care le importăm sunt foarte mici, iar România este pregătită să facă faţă foarte bine acestei ierni fără ca populaţia să aibă de suferit”, a declarat, la rândul său, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    România a înmagazinat până în prezent cu un miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor depozite de circa 1,8 miliarde de metri cubi.