Tag: gatit

  • Povestea bancherului care face bani din prăjituri home-made

    De la opt seara până la 1 noaptea reuşeşte să facă 36 de brioşe pe care le vinde la 10 lei bucata, în condiţiile în care „în cofetăriile specializate preţurile se plasează între 12 şi 15 lei”. Sunt săptămâni în care coace dulciuri zilnic, dar şi perioade mai puţin încărcate. În lunile cu sărbători – Crăciun, Paşte, sau luna martie – încasările lunare pot ajunge la 2.000 de euro, însă marja de profit e mică, „pentru că vreau să fac cunoscut brandul”.

    „Îmi plac foarte mult dulciurile şi în copilărie nu-mi plăceau prăjiturile din cofetării”, spune Dana Toma, care a venit la interviu direct de la examenul de cofetari patiseri pe care l-a urmat pentru a avea „patalamaua” necesară întemeierii unei firme. De doi ani a început să facă „mai mult decât ca amuzament” cupcakes, biscuiţi, macarons şi torturi, iar de un an şi jumătate a început să le vândă firmelor care le trimit clienţilor sau chiar celor care vor dulciuri altfel decât pot găsi pe piaţă. Adică din ingrediente naturale, fără aditivi, fără gelatină şi personalizate. Are deja un nume pentru brandul pe care vrea să-l dezvolte „Dulce by Dana Toma” şi visează să facă, la un moment dat, un butic cu dulciurile sale. Butic şi nu o afacere de „linie”, punctează ea, povestind că la un moment dat un investitor i-a propus să o finanţeze, cu zeci de mii de euro, având ca ţintă să dezvolte, în câţiva ani, o reţea de cofetării. „Dar eu nu asta îmi doresc.”

    Visul ei este să aibă un laborator propriu, iar pentru utilarea cu echipamente profesionale bugetul ajunge la aproape 10.000 de euro. „Mi-a plăcut dintotdeauna să fac prăjituri, în casă la noi se găteşte mereu”, povesteşte ea despre înclinaţia pe care o are pentru prepararea dulciurilor. O dovadă în plus este chiar faptul că Dana Toma a participat la sezonul anterior al MasterChef, unde a trecut de două preselecţii. A primit şorţul, adică a trecut de primul filtru al selecţiei, cu un piept de pui în crustă de nucă, cu sos de ardei copt şi mentă, cu garnitură de ciuperci cu smântână şi mirodenii.

     

  • Festival culinar chinezesc, la Bucureşti

    Festivalul culinar, organizat la Crowne Plaza Bucureşti, este organizat sub îndrumarea Master Chef-ului Heung Kit Fai, cu o experienţă de 30 de ani în bucătăria asiatică  şi în prezenţa Chinese Restaurant Operations manager-ului Ivan Lok, de la Crowne Plaza Zhanjiang. Preparatele vor fi gătite de invitatul special, Master Chef-ul  Heung Kit Fai, căruia i se va alătura bucătarul şef al Crowne Plaza Bucureşti, Ashlie Dias, de asemenea, maestru al bucătariei asiatice.

    Cei ce vor lua parte la Chinese Food Festival pot alege între mese cu meniuri à la carte, cine variate cu bufet sau un Sunday Brunch inspirat din bucătaria chinezească, ce va avea loc duminică 2 iunie, de la ora 12.30 pm la ora 16.30 pm. În plus, iubitorii gastronomiei chinezeşti pot participa la demonstraţia culinară susţinută de Master Chef-ului Heung Kit Fai împreună cu bucătarul şef Ashlie Dias, ce va avea loc joi, 6 iunie, începând cu ora 19:00. Preţurile pentru evenimentele culinare din cadrul  festivalului variază între 99 de lei, pentru bufetul de prânz şi 159 de lei, pentru lecţia de gătit.

    Chinese Food Festival este susţinut de Ambasada Republicii Populare Chineze şi va avea loc in perioada 28 mai – 7 iunie la Crowne Plaza Bucureşti.

     

  • Povestea bancherului care face bani din prăjituri home-made

    De la opt seara până la 1 noaptea reuşeşte să facă 36 de brioşe pe care le vinde la 10 lei bucata, în condiţiile în care „în cofetăriile specializate preţurile se plasează între 12 şi 15 lei”. Sunt săptămâni în care coace dulciuri zilnic, dar şi perioade mai puţin încărcate. În lunile cu sărbători – Crăciun, Paşte, sau luna martie – încasările lunare pot ajunge la 2.000 de euro, însă marja de profit e mică, „pentru că vreau să fac cunoscut brandul”.

    „Îmi plac foarte mult dulciurile şi în copilărie nu-mi plăceau prăjiturile din cofetării”, spune Dana Toma, care a venit la interviu direct de la examenul de cofetari patiseri pe care l-a urmat pentru a avea „patalamaua” necesară întemeierii unei firme. De doi ani a început să facă „mai mult decât ca amuzament” cupcakes, biscuiţi, macarons şi torturi, iar de un an şi jumătate a început să le vândă firmelor care le trimit clienţilor sau chiar celor care vor dulciuri altfel decât pot găsi pe piaţă. Adică din ingrediente naturale, fără aditivi, fără gelatină şi personalizate. Are deja un nume pentru brandul pe care vrea să-l dezvolte „Dulce by Dana Toma” şi visează să facă, la un moment dat, un butic cu dulciurile sale. Butic şi nu o afacere de „linie”, punctează ea, povestind că la un moment dat un investitor i-a propus să o finanţeze, cu zeci de mii de euro, având ca ţintă să dezvolte, în câţiva ani, o reţea de cofetării. „Dar eu nu asta îmi doresc.”

    Visul ei este să aibă un laborator propriu, iar pentru utilarea cu echipamente profesionale bugetul ajunge la aproape 10.000 de euro. „Mi-a plăcut dintotdeauna să fac prăjituri, în casă la noi se găteşte mereu”, povesteşte ea despre înclinaţia pe care o are pentru prepararea dulciurilor. O dovadă în plus este chiar faptul că Dana Toma a participat la sezonul anterior al MasterChef, unde a trecut de două preselecţii. A primit şorţul, adică a trecut de primul filtru al selecţiei, cu un piept de pui în crustă de nucă, cu sos de ardei copt şi mentă, cu garnitură de ciuperci cu smântână şi mirodenii.

     

  • Ce poţi câştiga dacă te pricepi la gătit?

    Marele Premiu constă în burse de studiu la prestigiosul program “Authentique French Cuisine” al Institutului Paul Bocuse din Franţa.

    Competiţia s-a desfăşurat pe parcursul a şapte luni, fiind organizate concursuri regionale la Iaşi, Craiova, Constanţa, Braşov, Timişoara şi Cluj, în care s-au selectat finaliştii Metro Chef 2011.

    Cei mai buni dintre participanţi au fost selecţionaţi de un juriu prestigios, din care au făcut parte Horia Vîrlan; Gabriela Berechet, Preşedinte al Federaţiei Bucătarilor din România şi Samuel Le Torriellec, Executive Chef în Bucureşti; Patrick Guibet, Executive Chef; Silvia Ailincăi, Chef Patissier şi Constantin Eremia, Executive Sous Chef, reprezentanţi ai Centrului de Pregătire în Gastronomie din cadrul Metro Cash & Carry România. Deliciile culinare şi vizuale pe care le-au pregătit participanţii la fazele preliminarii regionale, indiferent dacă s-au calificat sau nu în finală, au fost răsplătite cu costume de bucătar, ustensile de bucătărie marca Horeca Select, oferite de Metro Cash & Carry România.

    Câştigătorii medaliilor de argint şi bronz vor urma module de şcolarizare în cadrul Centrului de Pregătire în Gastronomie, din cadrul Metro Militari, şi premii constând în echipamente de bucătărie.

    “Metro Chef reprezintă o ocazie deosebită de a ne exprima admiraţia pentru echipele de profesionişti în arta culinară din această competiţie, oferindu-le celor mai buni dintre ei posibilitatea să-şi îmbogăţească experienţa la Institutul Paul Bocuse, un adevărat templu de cunoaştere din perspectivă gastronomică”, a declarat Marc Carena, director management clienţi MCCR.

    Reţeaua Metro Cash & Carry România are 30 de magazine în 23 de oraşe şi a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,137 miliarde de euro, în scădere cu 7,3% faţă de 2009.

  • GfK: Romanii gatesc mai mult

    Prima jumatate a anului 2009 a debutat cu o crestere a
    consumului casnic in valoare mai accentuata fata de perioada
    similara din 2008. Principalul factor care a influentat aceasta
    evolutie a fost valoarea mai mare platita de consumatori pentru
    cosul de cumparaturi, crestere de pana la 9%. “Dupa acest prim
    avant curajos, in a doua jumatate a anului comportamentul de
    cumparare al gospodariilor a fost unul mai temperat. Cresterea
    valorii platite la un act de cumparare fata de a doua jumatate a
    anului 2008 a fost de doar 3%, pe fondul unei usoare cresteri a
    frecventei de cumparare”, declara Raluca Raschip, director
    departament Consumer Tracking GfK Romania.

    O tendinta importanta sesizata in 2009 a fost orientarea
    consumatorului roman catre consumul in-home. Prin urmare, anumite
    categorii au inregistrat cresteri mai insemnate. Dintre produsele
    alimentare de baza, consumul de ulei a crescut cu aproape 4%.
    Consumatorii au gatit mai mult in cadrul gospodariei, tendinta
    sustinuta de cresterea cantitatii de ulei achizitionata la nivel de
    gospodarie, in timp ce numarul de cumparatori a ramas constant.
    Cresterile au fost influentate cu siguranta si de scaderea
    puternica a pretului mediu platit pentru ulei, o diferenta de pana
    la 24% in 2009 fata de 2008.

    Printre produsele “de rasfat” pe care consumatorii si le-au permis
    in ciuda contextului economic mai putin favorabil, se situeaza
    cafeaua macinata si prajita. Mai mult decat in 2008, producatorii
    au sustinut acest consum, prin promotii axate atat pe valoare
    adaugata, cat si pe pret. Rezultatul s-a tradus intr-o frecventa de
    cumparare mai mare si, implicit, un consum mai ridicat. Mai mult,
    importanta cafelei vrac a fost mai mica, gospodariile preferand
    cafeaua ambalata.

    Orientarea catre consumul in-home este bine reflectata si de
    evolutia unei alte categorii – berea. In 2009, consumul casnic a
    crescut simtitor, cu 9%, in contextul scaderii ocaziilor de consum
    pentru categorie in afara casei. Ca si in cazul cafelei,
    producatorii au fost foarte activi in incercarea de a impulsiona
    consumul. Activitatile agresive de promovare i-au convins pe
    consumatori sa achizitioneze categoria mai des si in cantitati mai
    mari la un act de cumparare. Preferintele consumatorilor au fost
    destul de clare in ceea ce priveste tipul de ambalaj: PET-ul si
    berea ambalata la cutie fiind achizitionate cel mai mult.

    Intre produsele lactate care au beneficiat de o promovare intensa
    in 2009 se afla si iaurtul. Gospodariile au fost stimulate sa
    consume mai mult, atat prin intermediul promovarii multipack-urilor
    economice, cat si prin campanii nationale de incurajare a
    consumului de mancare sanatoasa, ce aduce beneficii organismului.
    Astfel, numarul de gospodarii consumatoare a crescut in 2009
    comparativ cu 2008, atat pentru segmentul de iaurt simplu, cat si
    pentru cel cu fructe. Cele doua segmente de iaurt s-au dezvoltat
    constant in ultimii ani. Pentru iaurtul simplu se remarca totusi o
    crestere mai mare in volum fata de cea a iaurtului cu fructe.

    Studiul are la baza informatii obtinute prin monitorizarea
    consumului casnic a aproximativ 90 categorii de bunuri de larg
    consum prin intermediul cercetarii de tip Panel de Consumatori a
    GfK Romania, pe un esantion de 2,200 gospodarii, reprezentativ la
    nivel national.