BusinessMagazin

Tag: gandul

  • LISTA TORŢIONARILOR CARE TRĂIESC: Acest „bătrânel cumsecade” este Alexandru Vişinescu, unul dintre cei mai cumpliţi călăi ai României

     Nimeni nu a fost tras la răspundere pentre aceste crime. IICCMER îi acuză oficial pe cei 35 de torţionari de omor deosebit de grav şi genocid. Gândul vă prezintă profilul complet al primului torţionar pe numele căruia a fost depusă o plângere penală pentru omor deosebit de grav.

    Este pentru prima oară când cineva îl identifică pe Alexandru Vişinescu: după o perioadă lungă de căutări, reporterii Gândul au reuşit să-l găsească, să vorbească şi să-l filmeze pe unul dintre cei mai cumpliţi torţionari ai României. În perioada următoare, Gândul va prezenta, în cadrul unui proiect care se va întinde pe o lungă perioadă de timp, lista torţionarilor care trăiesc: vom arăta cine sunt, care sunt crimele comise şi cum au trăit după 1989. Vom prezenta mărturii din temniţele comuniste şi vom oferi tuturor torţionarilor ocazia să explice faptele din acea perioadă. Primul caz cu care deschidem lista este cel al temutului torţionar Alexandru Vişinescu.

    Alexandru Vişinescu, care acum încearcă să treacă drept un bătrânel cumsecade, care se plimbă pe străzile din centrul Bucureştilor, a condus închisoarea de la Râmnicu Sărat în perioada în care lideri politici precum Corneliu Coposu, Ion Mihalache sau Ion Diaconescu au fost supuşi unor tratamente inumane şi torturi. După 50 de ani de la atrocităţile regimului comunist asupra dizidenţilor, în special asupra liderilor tărănişti, gândul,  în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc, vă prezintă profilul comandantului închisorii politice de la Râmnicu Sărat.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Fenechiu: M-am întâlnit cu premierul şi i-am predat mandatul de la Ministerul Transporturilor

     “M-am întâlnit cu premierul şi i-am predat mandatul de la Ministerul Transporturilor”, a spus Fenechiu într-un interviu pentru Gândul.

    Fostul ministru al Transporturilor a declarat că l-a sunat vineri pe premierul Ponta pentru a-şi prezenta demisia de la minister, dar că nu există un document oficial depus la Guvern. Acesta a explicat că iniţial convenise să-şi dea demisia sâmbătă, dar după ce a văzut “spectacolul televizat” l-a sunat pe premier şi l-a anunţat că demisionează.

    Fenechiu a fost întrebat dacă în cazul său a fost vorba despre o demisie prin telefon sau a fost revocat. “Atât timp cât eu eram într-un colţ de ţară, iar premierul era în alt colţ de ţară nu puteam să îmi prezint demisia decât telefonic. Dincolo de toate, procedura constituţională este revocarea”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • HARTA SALARIILOR. Ce s-a întâmplat cu lefurile românilor într-un an. Analiza “boom”- ului din Harghita

    Salariile din cinci judeţe din România au scăzut în ultimul an, reiese din datele centralizate de gândul pe baza celor mai recente informaţii făcute publice de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Cea mai mare scădere a salariului mediu net s-a înregistrat în judeţul Giurgiu, de 5%, respectiv de la 1.281 de lei în februarie 2012, la 1.218 lei în februarie 2013.

    Citiţi aici materialul integral

  • CAPITALISTUL SĂPTĂMÂNII: ANDREW CARNEGIE

    La 12 ani a început să lucreze într-o fabrică de bumbac, dar a continuat să studieze mergând la cursuri de noapte. La 14 ani s-a angajat ca mesager la biroul de telegrafie al oraşului Pittsburgh. Abilităţile sale au fost observate de cel care conducea divizia vestică a căilor ferate din Pittsburg, Thomas A. Scott, care l-a angajat pe tânăr ca secretar. În timpul Războiului Civil, Scott a fost desemnat secretar de război, iar Carnegie l-a urmat la Washington unde a devenit mâna lui dreaptă.

    După ce războiul s-a încheiat, Carnegie a preluat funcţia lui Scott de şef al diviziei vestice a căii ferate Pennsylvania. Inspirat, a investit în mai multe companii promiţătoare, inclusiv în câteva fabrici de producţie de fier, dintre care cea mai importantă a fost Keystone Bridge, companie în care deţinea o cincime din acţiuni.

    Dornic de a învăţa noi tehnici pentru a-şi dezvolta afacerea, făcea deseori călătorii în Marea Britanie unde a avut ocazia să observe dezvoltarea rapidă a industriei fierului. A anticipat o revoluţie în industrie şi anume înlocuirea fierului cu oţelul în producţia bunurilor grele. În anul 1870, a ridicat primul furnal cu aer comprimat unde a folosit un procedeu necunoscut până atunci în America: transformarea fierului în oţel după un model al britanicului Bessener.

    Tehnica a fost rapid preluată de alţi producători, iar în 1874, Carnegie a inaugurat primul furnal de oţel. S-a asociat cu numeroşi parteneri, printre care Henry Frick, dar a insistat mereu să fie majoritar în acţiuni. În 1889, Carnegie a acceptat ca Henry Frick să devină preşedintele companiei după ce el s-a mutat la New York pentru a-şi continua munca de cercetare şi dezvoltare a companiei.

    Pentru că activitatea era împărţită între numeroase fabrici şi furnale răspândite în zona Pittsburgh, Frick a reunit toate unităţile de producţie sub umbrela Carnegie Steel Company, din cauza lipsei unei structuri de management centralizat. Evaluată la 25 de milioane de dolari, era cea mai mare companie de producţie a oţelului din lume. Într-un efort de creştere a profitului, Henry Frick a hotărât să scadă salariile angajaţilor, iar acest lucru a condus la o grevă pe care Frick a încercat să o oprească folosind spărgători de grevă.

    Lupta dintre membrii sindicali şi aceştia au dus la moartea a zece oameni şi peste 50 de răniţi. Carnegie era în Scoţia în timpul grevei şi a fost revoltat de decizia lui Frick, dar şi-a asumat în public responsabilitatea pentru alegerea acestuia. În curând, a existat un alt conflict între Carnegie şi Frick, cel din urmă fiind înlăturat din afacere.

    În 1901, Frick s-a alăturat J.P. Morgan şi a cumpărat compania Carnegie în schimbul sumei de 500 de milioane de dolari. Carnegie a făcut un fond destinat „îmbunătăţirii omenirii„, iar acesta includea construirea a 3.000 de biblioteci publice, a institutului Carnegie din Pittsburgh, a institutului Carnegie de tehnolgie şi a institutului Carnegie din Washington destinat cercetării în fizică şi ştiinţe naturale. A inaugurat şi o fundaţie pentru pace internaţională cu scopul de a preveni războaiele viitoare.

  • Cristian Tudor Popescu: Acum 12 ani am scris despre schimbul de terenuri. Gigi Becali m-a ameninţat cu moartea. VIDEO

    Editorialistul gândul Cristian Tudor Popescu a comentat, într-o ediţie specială gândul live, condamnarea lui Gigi Becali. Patronul Stelei a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare în dosarul schimbului de terenuri, însă va face trei ani de închisoare, aceasta fiind condamnarea pe care o primise iniţial cu suspendare în dosarul sechestrării hoţilor de maşină.

    “Nu ştiu ce părere aş putea să am, în calitate de cetăţean al acestei ţări, în legătură cu o sentinţă a justiţiei. Nu cred că trebuie să avem o părere în legătură cu o sentinţă a justiţiei. Pot să comentez justificarea, nota explicativă, care va fi redactată de cei care l-au condamnat pe Gigi Becali. Aş vrea să vă spun ceva: astăzi s-a întâmplat ceva foarte grav. Se întâmplă ca eu să fi scris în urmă cu 12 ani nişte articole legate de escrocheria asta cu schimburile cu terenurile Armatei. Pentru asta, domnul Becali m-a ameninţat public cu moartea, într-o cofetărie. Ar trebui să mă bucur pentru condamnarea lui? Nu am niciun sentiment, nici nu mă bucur, nici nu mă întristez. Nu pot decât să citez din vărul domnului Becali, Giovani: În România, închisoarea nu este pentru girafe, ci este pentru oameni”, a spus editorialistul gândul.

    Toate stirile sunt pe gandul.info

  • Cum au crescut în timp de criză salariile în companiile de stat. Ministrul Transporturilor: “Sunt primul care se bucură”

    Criza care a dus la tăieri drastice ale salariilor bugetarilor şi ale angajaţilor din mediul privat în ultimii ani, nu s-a resimţit în majoritatea companiilor de stat. Aici, câştigul mediu a ajuns şi la 18.000 de lei lunar, cât nouă salarii medii pe ţară.

    Exceptaţi de la reducerea cu 25% a veniturilor operată de Guvernul Boc în 2010, angajaţii societăţilor în care statul este acţionar unic sau majoritar bifează, anul acesta, chiar o creştere a salariilor de până la 45% faţă de vârful crizei economice.

    Gândul a analizat cum au evoluat în ultimii patru ani veniturile medii în companiile al căror buget pe 2013 a trecut până în acest moment  prin Guvern. Concluzia: cele mai multe sunt în creştere, chiar dacă societăţile merg în pierdere sau îşi câştigă banii exclusiv din servicii către alte instituţii de stat.

    “Nu am făcut o astfel de analiză la Minister, dar, dacă salariile în companii au crescut, eu aş primul care să mă bucur. Aş fi foarte fericit să crească în continuare”, a explicat pentru gândul ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, în subordinea căruia se află cele mai multe dintre companiile cu bugetele aprobate

    Citiţi o analiză completă a salariilor din companiile de stat pe gandul.info

  • CAPITALISTUL SĂPTĂMÂNII: Levi Strauss

    Löb Strauß – înainte să îşi schimbe numele – s-a născut în landul german Bavaria, într-o familie de evrei. La 18 ani a plecat împreună cu mama lui şi cele două surori în America, unde s-a alăturat fraţilor Jona şi Louis, care începuseră o afacere cu textile în New York City. Numită J. Strauss Brother & Co., afacerea a fost extinsă de familie în San Francisco, oraş de trecere pentru căutătorii de aur din acea perioadă. Levi a fost ales ca reprezentant al familiei în acea zonă prin „Levi Strauss & Co.„.

    Conceperea blugilor nu ar fi fost posibilă fără letonianul Jacob Youphes care şi-a schimbat şi el numele în Davis după ce a imigrat în SUA. La începutul anului 1870, Davis era croitor în Reno, Nevada. Un client l-a inspirat pe Davis să aplice nituri în buzunare şi în zonele sensibile pentru a preveni ruperea rapidă a pantalonilor.

    Strauss era comerciant în San Franscisco şi Davis obţinea materialul pentru hainele croite de la el. La început folosea pânză, denimul era utilizat doar la salopete, dar până în 1911 a luat locul tuturor pantalonilor. Cum s-a implicat Strauss în afacere? Ideea lui Davis avea nevoie de finanţare, iar Strauss avea bani. Era şi o persoană de încredere pentru Davis. După ce a fost contactat de croitor, i-a oferit resursele pentru patentarea invenţiei.

    Cei doi au patentat o idee simplă şi populară: nituirea pantalonilor de lucru în anumite zone pentru cei care lucrau în minele de aur şi aveau nevoie de pantaloni rezistenţi. Această inovaţie a condus la inventarea blugilor, care au devenit cele mai populare obiecte de îmbrăcăminte din istorie. Cei doi au intrat în afacere împreună şi nu le-a luat prea mult timp până ca afacerea să depăşească magazinul de textile al lui Strauss, o emblemă în San Franscico în anul 1850.

    Levi Strauss nu s-a căsătorit şi a lăsat afacerea celor patru nepoţi, Jacob, Sigmund, Louis şi Abraham Stern, fiii surorii lui. Averea lui a fost estimată la circa şase milioane de dolari, potrivit Los Angeles Times. A durat mai puţin de un secol pentru ca salopetele şi pantalonii blugi să devină un simbol al confortului şi libertăţii din toată lumea.

  • ATUNCI A ÎNCEPUT TOTUL: Ce credeţi că semnează Florea Dumitrescu, ministrul de Finanţe al lui Ceauşescu, în această imagine din 1975?

    Cum băncile de la Moscova care deserveau în principal statele socialiste nu aveau rezerve de “valută forte”, respectiv de valută folosită în comerţul cu ţările din Occident, autorităţile de la acea vreme au decis să “se arunce în braţele capitalismului”, iar România a devenit membră a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a Băncii Mondiale (BM), statut care o plasa la graniţa a două lumi.

    Pe de o parte, România făcea parte din Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), o organizaţie înfiinţată la iniţiativa URSS care reunea statele comuniste din Europa. CAER-ul reprezenta răspunsul răsăritean la Comunitatea Economică Europeană, cunoscută şi drept “Piaţa Comună”, organizaţie care avea să devină decenii mai târziu, prin fuziunea cu alte două organisme, Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului şi Comunitatea Europeană a Atomului, Uniunea Europeană.
     
    Pe de altă parte, România devenea primul stat membru CAER care semna un acord cu instituţiile emblematice ale comunităţii financiare internaţionale, negocierile fiind purtate “de pe poziţii egale”, după cum a precizat într-un interviu pentru gândul Florea Dumitrescu, ministrul de Finanţe care a semnat, în iarna anului 1972, la Washington, aderarea la FMI. Dumitrescu, fost guvernator al Băncii Naţionale şi fost ambasador al României în China, a vorbit despre tensiunile care au urmat, dar şi despre condiţiile şi colaborarea dintre România şi bancherii din vest.
     

  • Timbrul de mediu. Cine este scutit de la noua taxă auto care intră în vigoare în 15 martie

    Prin introducerea timbrului de mediu, pentru maşinile din categoriile Euro 4 şi Euro 3 se va plăti la înmatriculare o taxă mai mare cu 10-15 % faţă de nivelul din prezent. Suma de plată va scădea însă cu 60% pentru Euro 2, cu 80% pentru Euro 1 şi cu 90% pentru non-euro. În ceea ce priveşte tehnologiile Euro 5 nivelul taxei va fi asemănător cu cel din prezent.

    Citiţi mai departe pe gandul.info

  • Liberalul Nicolăescu, haiduc de stat

    Nicolăescu taie fondurile direcţionate de  stat către spitalele private.

    Se discută aprins dacă măsura e corectă sau nu din punct de vedere concurenţial şi al libertăţii de alegere care trebuie lăsată  pacientului.

    Nu cred că asta îl preocupă şi pe dl. ministru.

    E. Nicolăescu vrea să dea publicului impresia că e de partea celor mulţi şi săraci, în vreme ce inşii cu bani n-au decât să plătească la privat.

    Impresie falsă deoarece:

    1. Numărul pacienţilor care beneficiază de servicii decontate în spitale private este sub 3% din totalul pacienţilor într-un an. Sumele alocate unităţilor private de către stat nu depăşesc 10% din banii cu care funcţionează acestea.

    Prin urmare, măsura nu e semnificativă – oameni puţini, sume mici.

    Citi]i mai departe pe www.gandul.info