BusinessMagazin

Tag: furnizori

  • Up România lansează platforma Up Achiziţii pentru a susţine activitatea companiilor mici şi mijlocii

    Ideea lansării acestei platforme este rezultatul a 16 ani de activitate în România, timp în care Up România şi-a construit un portofoliu solid şi stabil de clienţi, format din peste 15.000 de IMM-uri şi 750.000 de angajaţi.

    „Din interacţiunea constantă cu clienţii am ajuns să cunoaştem foarte bine situaţiile cu care se confruntă, una dintre ele fiind resursele importante pe care o firmă trebuie să le aloce pentru achiziţii. Ne-am dat seama că noi putem face legătura dintre companii şi furnizori, că putem fi o verigă importantă în această zonă şi am decis să ne implicăm cu toată energia în acest proiect.”, a spus Elena Pap, director general Up România.

    Up Achiziţii se doreşte a fi locul de întâlnire al companiilor cu furnizorii, un spaţiu în care Up aduce faţă în faţă cererea şi oferta.
    Platforma Up Achiziţii simplifică şi eficientizează activitatea IMM-urilor, principalele avantaje fiind că acestea vor primi o singură factură la contractarea de produse şi servicii multiple, nu vor mai fi obligate să aloce resurse umane pentru a centraliza ofertele furnizorilor şi pentru a plasa comenzi, iar plăţile se fac la termen, cu efecte benefice asupra cash-flow-ului.

    De cealaltă parte, furnizorii nu se mai confruntă cu o piaţă greu de accesat. „Pentru început, furnizorii vor fi din zona serviciilor de curierat, apă/cafea/ceai, birotică şi papetărie,  dar ne vom dezvolta şi pe segmentul benzinăriilor, asigurărilor şi abonamentelor medicale. Important de menţionat este că am negociat cu furnizorii reduceri pentru clienţii platformei Up Achiziţii, care pot ajunge la 60%, în funcţie de serviciile şi volumele achiziţionate”, a adăugat Elena Pap.

  • De LUNI, Constanţa şi Mamaia, FĂRĂ apă caldă din cauza DATORIILOR către furnizorii de apă şi gaz

    Potrivit unui comunicat de presă transmis miercuri de RAJA SA Constanţa, în prezent, Societatea Electrocentrale Constanţa SA înregistrează către regia de apă un debit în valoare de peste 2,8 milioane de lei, reprezentând facturi de apă-canal şi penalităţi de întârziere din perioada aprilie – iulie 2018.

    „Suntem nevoiţi să punem în aplicare prevederile contractuale şi să sistăm furnizarea serviciilor de alimentare cu apă potabilă către această entitate economică începând cu data de luni, 13 august”, se arată în comunicatul de presă citat.

    În documente se menţionează că RAJA SA a făcut tot ce a putut din punct de vedere legal pentru a recupera debitele.

    „Astfel, între reprezentanţii RAJA SA şi cei ai Electrocentrale Constanta SA au avut loc numeroase întâlniri de soluţionare a acestei situaţii pe cale amiabilă. Mai mult, în vederea recuperării creanţelor, au fost transmise notificări şi somaţii de plată prin executor judecătoresc”, spun reprezentanţii regiei de apă din Constanţa.

    Ei precizează că, la rândul ei, RAJA este obligată să achite cu prioritate şi în termen legal, facturile emise de către furnizori, costurile pentru transportul şi tratarea apei potabile, dar şi epurarea apelor uzate la cei peste două milioane de abonaţi fiind semnificative, acestea adaugându-se impozitele, taxele şi redevenţele către bugetele locale şi de stat, dar şi rambursarea sumelor împrumutate de la BERD pentru cofinanţarea programelor europene.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Opinie Bogdan Botezatu specialist în securitate informatică la Bitdefender: Un an de la WannaCry şi GoldenEye. Companiile încă îşi revin după catastrofa fără precedent

    În România, cea mai cunoscută victimă a fost constructorul auto Dacia, care a trebuit să oprească temporar producţia şi să trimită muncitorii acasă. Costurile asociate cu cele două „pandemii” sunt estimate la valori cuprinse între 3 şi 4 miliarde de dolari, estimează analiştii – costuri care continuă să urce şi în ziua de azi, la mai bine de un an după cele două incidente.

    Potrivit unui raport Gartner asupra securităţii informatice, managerii de top – în special executivii din IT – au devenit din ce în ce mai conştienţi de responsabilitatea pe care o au de a-şi proteja organizaţia împotriva potenţialelor atacuri cibernetice. Această responsabilitate este totodată privită ca o oportunitate de a alinia obiectivele departamentului IT cu obiectivele de business ale întregii organizaţii.
    Iar dintre toate tipurile de breşe, atacurile de tip ransomware – ameninţare care blochează accesul la date şi solicită recompensă – reprezintă, de departe, cea mai mare primejdie.

    Securitatea cibernetică a devenit un subiect cheie în şedinţele consiliilor de administraţie şi, implicit, o parte esenţială a unei strategii de business. Liderii de afaceri nu au fost dintotdeauna receptivi la aceste dezbateri, însă recentul şir de incidente cibernetice au schimbat această abordare, spun analiştii.

    Numai incidentul WannaCry din mai 2017 a provocat daune cu valori cuprinse între 1,5 şi 4 miliarde de dolari la nivel global. Atacul, care ar fi fost operat de atacatori nord-coreeni, s-a răspândit în doar câteva ore în zeci şi apoi sute de ţări, afectând în mod deosebit spitale, furnizori de energie, dar şi numeroase afaceri mici şi mijlocii.

    La aproximativ o lună după incidentul WannaCry, un atac similar, numit GoldenEye sau NotPetya, a făcut ravagii similare, de data aceasta făcând victime nu doar spitale şi furnizori de energie, ci şi giganţi din transporturi precum grupul danez A.P. Moller-Maersk.

    O analiză recent publicată de Wall Street Journal arată că daunele rezultate din atacul ransomware GoldenEye continuă să urce până în ziua de azi. Motivul? La peste un an de la incident, victimele încă se luptă cu redresarea operaţiunilor.

    Printre victimele GoldenEye se numără firma americană de curierat FedEx şi compania farmaceutică Merck & Co. Cele două încă digeră consecinţele atacului, mai exact pagube de sute de milioane de dolari din vânzări pierdute pe durata întreruperii activităţii şi din actualizarea sistemelor şi înnoirea tehnologiilor.

    Dacă FedEx a cheltuit în ultimul an aproximativ 400 de milioane pe remedieri, cei de la Merck au plătit până la 670 de milioane de dolari pentru redresare. Tot din cauza incidentului, Merck s-a găsit în imposibilitatea de a livra comenzi pentru vaccinul Gardasil 9, care previne unele tipuri de cancer.

    Alte industrii care s-au numărat printre ţintele GoldenEye includ compania globală de publicitate WPP PLC, firma de avocatură DLA Piper, producători de bunuri de larg consum precum Mondelez International şi alte multinaţionale care au pierdut comenzi uriaşe în urma atacului sau au fost nevoite să investească substanţial în remedieri.

    Există şi veşti bune. Din fericire, companiile de securitate cibernetică ţin la rândul lor pasul cu ameninţarea ransomware. Prin tehnologii care folosesc inteligenţa artificială, capabile să împiedice încercările de criptare a fişierelor, soluţiile de securitate performante reuşesc să combată majoritatea atacurilor de tip ransomware – inclusiv când atacatorii exploatează o vulnerabilitate nouă. Aceste tehnologii detectează „anomalii” în comportamentul unui sistem compromis, întrerupând atacul înainte să se desfăşoare şi făcând copii de siguranţă pentru a putea restaura date eventual compromise.

    Totuşi, trebuie amintit că cea mai bună apărare împotriva ransomware rămâne crearea de copii de siguranţă – aşa –numitele backupuri. Pe lângă investiţiile în soluţii de securitate, companiile care deţin date de importanţă strategică pentru buna funcţionare a operaţiunilor, dar şi informaţii ale unor potenţiali clienţi sau parteneri au obligaţia de a păstra offline copii redundante ale acestor date în eventualitatea unui atac de tip ransomware.

    Dacă până în 2018 această obligaţie era privită mai mult ca o datorie morală faţă de business şi profitabilitate, legi noi precum regulamentul pentru protecţia datelor cu caracter personal (GDPR) fac din această cerinţă o obligaţie legală pentru conformitate.
    De ţinut minte e şi că cele două forme de ransomware se instalau fără intervenţia utilizatorului, trebuia doar ca terminalul să fie conectat la internet şi să nu aibă sistemul de operare actualizat la zi, ceea ce arată, a câta oară, cât de important e să folosim cele mai noi versiuni ale tuturor programelor şi aplicaţiilor folosite.

    După WannaCry şi GoldenEye, ransomware-ul a rămas o ameninţare la fel de agresivă. Deşi nu au mai fost raportate atacuri la o asemenea scară, a continuat să facă victime, cu precădere în sectorul medical, unde dosarele care conţin istoricul pacienţilor reprezintă ţinta favorită a atacatorilor. Dacă luăm în calcul că studii recente arată că multe dintre organizaţii susceptibile unor breşe rămân în continuare vulnerabile, putem estima că incidente similare ar putea apărea pe viitor. Depinde însă doar de felul în care se mobilizează companiile felul în care va evolua amploarea acestor incidente.

  • Şeful BMW spune că va închide toate fabricile din Maria Britanie şi va lăsa 8.000 de oameni fără loc de muncă dacă Brexit afectează lanţul de furnizori

    Unul dintre şefii BMW a avertizat că producătorul auto îşi va închide toate fabricile din Marea Britanie, lăsând 8.000 de oameni fără loc de muncă, dacă Brexitul va cauza întârzieri la graniţă în sistemul lanţurilor de furnizori, potrivit DailyMail.

    Avertismentul lansat de Stephan Freismuth, unul dintre executivii gigantului auto, vine la câteva zile după ce Airbus a anunţat că va părăsi Marea Britanie dacă ţara iese din UE fără a încheia un acord – ceea ce ar genera mii de concedieri.

    Astfel, presiunea asupra premierului britanic Theresa May este în creştere, iar cabinetul ei încearcă să obţină un acord Brexit.

    Aproximativ 8.000 de oameni lucrează în fabricile BMW din Marea Britanie, incluzând fabrica de lângă Oxford şi fabrica Rolls-Royce din Goodwood.

    Succesul fabricilor auto reprezintă un exemplu rar pentru industria de manufactură a ţării, iar închiderile de fabrici ar genera o lovitură puternică pentru miniştri şi angajaţi.

    „Mereu am spus că facem tot ce putem şi că ne pregătim pentru orice, însă dacă, la sfârşitul zilei lanţul de furnizori va suferi întârzieri la graniţă, nu ne putem produce produsele în Marea Britanie”, a declarat Stephan Freismuth pentru Financial Times.

    Acesta a mai spus că BMW a investit semnificativ în Marea Britanie şi că vrea să păstreze fabricile deschise.

    Însă a avertizat că orice schimbare în modul cum funcţionează lanţul de furnizori la graniţă ar afecta masiv timpul de producţie şi ar creşte costurile.

     

  • Mars vrea să facă dulciuri „mai sănătoase”. Cel mai mare producător de ciocolată din lume pariază 1 miliarde de dolari pe un sistem de producţie mai „verde” şi se îndreaptă spre micii fermieri în lanţul de furnizori

    „Este o acţiune foarte concretă”, spune Barry Perkin, care conduce segmentul de sustenabilitate în cadrul Mars. „Vom recâştiga înzecit acest miliard”.
     
    Compania este deţinută şi condusă de familia care a fondat-o şi a generată venituri de 35 de miliarde de dolari în 2016. Compania, cu 85.000 de angajaţi, nu produce doar bomboane, ci şi orez, băuturi şi chiar produse veterinare. În plus, Mars deţine o divizie care cercetează nutrienţi din cacao, cunoscuţi drept flavanoli.
     
    Acordul climatic de la Paris din 2015 încheiat de aproximativ 200 de ţări semnatare a trimis un semnal puternic economiei globale legat de decarbonizarea planetei.
     
    Toate industriile, de la petrol la cea financiară, au început să analizeze riscurile care apar din lipsa de acţiuni pro-mediu.
     

  • Statul e captivul furnizorilor IT. Ce le recomandă Consiliul Concurenţei autorităţilor contractante

    Potrivit studiului, „autorităţile care achiziţionează aplicaţii software create pentru specificul activităţii lor devin, de cele mai multe ori, captive pe termen lung de furnizorul acestora, deoarece orice dezvoltare ulterioară poate fi făcută doar de acesta”.

    Pentru a diminua efectul de captivitate, Consiliul Concurenţei susţine ca atunci când redactează caietele de sarcini pentru a achiziţiona aplicaţii, acesta ar trebui să conţină şi prevederi referitoare la livrabilele proiectului şi transfer de cunoştinţe. „Pe lângă soluţia software funcţională, beneficiarul se va asigura că îi vor fi furnizate şi alte livrabile conexe, cum ar fi documentaţie tehnică de proiect, codul sursă, documentaţia tehnică de utilizare, documentaţia de administrare şi operare, planuri de testare etc.”, menţionează instituţia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce trebuie să ştim despre contractul de telefonie mobilă. ANCOM: Atenţie la perioada minimă!

    „Utilizatorii consideră că dacă se portează de la un operator la altul nu vor mai trebui să plătească penalizări legate de renunţarea la contract. Indiferent de motivul pentru care vor să renunţe la serviciul pe care îl deţin, utilizatorii trebuie să citească prevederile contractului pe care îl au şi să se asigure că au ieşit din perioada minimă contractuală pentru a nu risca plata de penalităţi pentru rezilierea anticipată a contractului”, a declarat Sorin Grindeanu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

    Reprezentanţii Autorităţii spun că furnizorii de comunicaţii electronice sunt obligaţi să ofere contracte cu perioade minime de cel mult 24 de luni, însă trebuie să aibă şi perioade contractuale de 12 luni, iar după expirarea perioadei minime contractul se va derula în continuare pe o perioadă nedeterminată sau se va prelungi succesiv cu perioade egale cu perioada contractuală minimă.

    „Furnizorii de servicii de telefonie, internet şi televiziune pot stabili o perioadă contractuală minimă, denumită şi perioadă contractuală iniţială în cazul contractelor ce au ca obiect furnizarea de servicii de comunicaţii electronice. Renunţarea la contract în această perioadă contractuală minimă atrage, de regulă, plata unor penalităţi. Excepţie fac situaţiile în care utilizatorii solicită rezilierea contractului ca urmare a modificării unilaterale a acestuia de către furnizor”, arată un comunicat al ANCOM.

    Autoritatea mai precizează că, în funcţie de strategia comercială a fiecărui furnizor, se pot concepe şi oferte care presupun încheierea contractului pe o perioadă nedeterminată (adică fără durată minimă contractuală), de regulă la preţuri standard (fără beneficii sau reduceri), iar avantajul pentru utilizatori este acela că acest tip de contract poate fi reziliat oricând, fără plata unor penalităţi.

    „Durata totală a contractului nu trebuie confundată cu perioada contractuală minimă. Din analiza efectuată de ANCOM a contractelor principalilor furnizori de servicii de comunicaţii electronice din România a reieşit că, după expirarea perioadei contractuale minime, contractul nu încetează, ci se derulează în continuare pe o perioadă nedeterminată sau se prelungeşte succesiv cu perioade egale cu perioada contractuală minimă, în funcţie de prevederile concrete ale contractului şi de solicitările abonaţilor. În acest caz, după expirarea perioadei minime iniţiale nu este necesară contractarea unei noi oferte pentru prelungirea duratei contractuale, oferta curentă fiind în continuare disponibilă. De asemenea, după expirarea perioadei minime iniţiale, utilizatorii pot renunţa la contract fără plata penalităţilor de reziliere anticipată”, precizează Autoritatea Naţională.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • 98% dintre afacerile din România au un termen mediu de încasare a facturilor de peste 150 de zile

    Conform statisticilor, ponderea datoriilor înregistrate de companii pe termen scurt faţă de furnizori este de 55%, iar media gradului de îndatorare al companiilor cu cifra de afaceri de până la cinci milioane de euro este de 75%. În România, firmele cu o cifră de afaceri de până la 5 milioane de euro reprezintă peste 98% din totalul afacerilor şi însumează 26% din cifra de afaceri totală a companiilor.

    De asemenea, ponderea datoriilor înregistrate de companii pe termen scurt din totalul datoriilor a crescut cu circa 15% în ultimii ani, de la 58% în 2008 la 73% în 2015. Sectoarele de activitate cele mai afectate de întârzierea de plată şi de termenul de încasare mai mare de 120 de zile sunt: construcţii, distribuţie, agricultură, transporturi, metalurgie, servicii prestate întreprinderilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou scandal în retail-ul românesc

    În cadrul investigaţiei, în perioada 6-22 martie, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile furnizorilor implicaţi şi la asociaţia din care acestia fac parte, respectiv: Tonelli Holding SRL, Albert Distribution & Logistics SRL, Avicola Lumina SA, Aviputna SRL, Cortina Bioprod SRL, House Ana Tour SRL, Prod-Ovo Grup SA, Avi-Vest SRL şi Uniunea Crescătorilor de Păsări din România.

    Legea concurenţei interzice orice înţelegeri între companii, decizii ale asociaţiilor de companii şi practici concertate, care au ca obiect sau ca efect denaturarea concurenţei. În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea tinerei care a renunţat la o slujba sigură într-o corporaţie pentru a se întoarce în satul Luncani pentru a deschide o afacere cu părinţii ei

    „Am făcut primii paşi în comuna Luna, lângă Cluj. M-am născut într-o familie de oameni simpli, harnici şi oneşti, a căror singură preocupare a fost aceea de a ne oferi mie şi surorii mai mari toate condiţiile în care să creştem şi să ne dezvoltăm frumos”, îşi începe povestea Felicia Tulai, cea care deţine conducerea companiei alături de sora sa. Cele două fiice ale familiei sunt sprijinite în toate operaţiunile de către tatăl lor – „mentorul”, după cum îl denumeşte ea. În 2011, după mai bine de şapte ani de carieră în mediul corporatist, Felicia Tulai a decis să renunţe la viaţa din Capitală, să se întoarcă în comuna clujeană şi să se implice 100% în activitatea comercială a familiei. Însă afacerea Luna Solai are două începuturi, conform spuselor antreprenoarei.

    Primul pas a fost făcut în 1998, prin achiziţia unei prese de ulei în valoare de 5.000 de euro, care şi-a găsit locul în curtea părinţilor. „După pensionare, au cumpărat o presă şi au început să producă ulei presat la rece de floarea- soarelui din seminţele aduse de săteni sau fermierii din regiune. Atunci când obiectivele mele profesionale au fost atinse, am revenit în Cluj cu dorinţa de a dezvolta un brand din munca părinţilor mei”, explică antreprenoarea. A plecat la drum cu dorinţa de a crea un brand premium, având ca atuuri zona şi solurile româneşti, şi a ajuns să producă, pe lângă uleiul de floarea- soarelui, şi sortimente precum uleiul de dovleac, nucă, rapiţă etc. „Traiectoria nu a fost grea, dar nici extrem de sinuoasă. Mărturisesc că m-a ajutat experienţa părinţilor mei în domeniu, acumulată în mai bine de 10 ani”, spune Felicia Tulai. În octombrie 2011 a fost înfiinţată TAF Presoil SRL, firmă al cărei obiectiv principal era valorificarea produsului deja consacrat în afacerea familiei, iar pentru crearea noii unităţi de producţie şi preluarea activităţii pe noua firmă a fost nevoie de o investiţie de circa 200.000 de euro, realizată atât din fonduri proprii, cât şi prin contractarea de credite bancare.

    În prezent, Luna Solai se poziţionează ca un brand premium de uleiuri presate la rece, pe o piaţă în creştere, „care nu a ajuns încă la maturitate, dar cu mare potenţial de creştere”, conform spuselor antreprenoarei. Uleiul presat la rece este obţinut prin zdrobirea seminţelor oleaginoase şi presarea lor fără să fie supuse unor procese termice. Folosirea căldurii la fabricarea uleiului sporeşte cantitatea de produs obţinută, însă reduce cantitatea de vitamine, minerale şi substanţe nutritive, modifică aroma naturală şi calitatea lor. Tehnologia aplicată ajută la păstrarea gustului natural, specific seminţelor, şi permite extragerea într-o proporţie mai mare a nutrienţilor, antioxidanţilor, vitaminelor, mineralelor, comparativ cu celelalte procedee.

    Vorbind despre tipurile de produse, aceasta ţine să puncteze că ponderea consumului de ulei de floarea-soarelui – indiferent dacă este rafinat sau presat la rece – este de aproximativ 80%, situaţie valabilă şi în cazul propriei afaceri. Acesta este urmat de uleiurile de rapiţă, dovleac, in, cânepă şi nucă, care pornesc de la 30 de lei sticla de 250 de ml (de exemplu uleiul de nucă), ajungând la 10,5 lei litrul (în cazul celui de floarea-soarelui). De curând au lansat şi primul ulei bio, cel de in, iar antreprenorii îşi propun să extindă această gamă cu alte sortimente. Brandul Luna Solai este prezent în 12 judeţe şi în Bucureşti prin intermediul colaboratorilor, însă printre planurile fondatorilor se află extinderea în zona de vest a ţării şi o mai bună prezenţă în Capitală. „Showroomul nostru, aflat în incinta unităţii de producţie, oferă posibilitatea celor ce ne trec pragul să deguste şi să trăiască «pe viu» experienţa presării la rece, într-un cadru organizat”, explică Felicia Tulai. Dezvoltarea segmentului online este un alt obiectiv pe termen scurt al tinerei, având în vedere că ponderea comenzilor din online nu depăşeşte, în prezent, 10% din cifra de afaceri. Conform ei, la finele anului trecut, firma care operează brandul Luna Solai a înregistrat o cifră de afaceri de 868.000 de lei, iar pentru anul acesta estimează o creştere de 50% a rulajelor.

    „A contat enorm faptul că am întâlnit oameni minunaţi care au văzut potenţialul brandului nostru, care ne-au încurajat şi care au făcut ca evoluţia să fie mai uşoară”, spune acesta. Printre cei menţionaţi se numără şi feedbackul specialiştilor, cum ar fi cei de la Institutul de Calitate şi Gust de la Bruxelles (ITQi), care le-au acordat o stea Michelin pentru uleiul de floarea-soarelui şi două astfel de stele pentru uleiul de dovleac. „Aceste confirmări primite încă de la prima ieşire internaţională ne-au făcut să înţelegem că marca trebuie protejată şi înregistrată la OSIM”, adaugă Tulai. Printre alte reuşite cu care se mândreşte se numără şi titlul de Furnizori ai Casei Regale a României, „o apreciere de suflet pentru mine şi familia mea”, pe care Luna Solai a primit-o în urmă cu trei ani. „Privesc în urmă şi îmi amintesc toamna lui 2011, când, hotărâtă să fac o schimbare în viaţa mea de corporatist dedicat, am ales să mă întorc acasă. Acum, dincolo de îndoieli şi incertitudini, am convingerea că povestea nu este a mea, ci a familiei. Aceasta era calea prin care visul familiei Tulai trebuia împlinit”, conchide antreprenoarea.

    Pe o piaţă totală a uleiurilor şi grăsimilor estimată la 2,3 miliarde de lei în 2015, consumul de ulei, margarină, unt şi alte produse similare a cunoscut evoluţii diferite în funcţie de segment, conform unei analize a Ziarului Financiar. Astfel, deşi uleiul de floarea-soarelui domină piaţa cu vânzări în valoare de 1,3 miliarde de lei, respectiv 60% din total, consumul este în scădere uşoară, în contextul în care românii se arată tot mai interesaţi de alte produse, precum uleiul de măsline. Conform aceleiaşi surse, cei mai importanţi jucători de pe piaţa uleiurilor şi grăsimilor în funcţie de cele mai vândute branduri sunt Bunge, Expur şi Unilver. Acesta din urmă activează doar pe piaţa margarinei cu brandurile Rama şi Delma, fiecare cu o cotă de piaţă de aproape 5%. Pe segmentul de ulei se bat însă Expur şi Bunge România, ce ocupă 28% din piaţa totală a uleiurilor, fiecare având o cotă de piaţă egală de 14% pe întreg portofoliul de uleiuri. La nivel de branduri, Untdelemn de la Bunica ocupă prima poziţie în topul cinci al celor mai cumpărate produse din gama uleiurilor şi grăsimilor.